Complotul lui Abimelec
1 Abimelec, fiul lui Ierubaal, s‑a dus la Sihem, la frații mamei lui, și le‑a vorbit astfel atât lor, cât și întregului clan al familiei mamei sale: 2 „Spuneți, vă rog, în auzul tuturor locuitorilor din Sihem: «Ce este mai bine pentru voi – să domnească peste voi șaptezeci de oameni, toți fii ai lui Ierubaal, sau să domnească peste voi un singur om?» Și aduceți‑vă aminte că eu sunt os din oasele voastre și carne din carnea voastră!”
3 Frații mamei lui au spus în numele lui toate cuvintele acestea, în auzul tuturor locuitorilor din Sihem, și inima lor a înclinat spre Abimelec, căci își ziceau: „El este fratele nostru.” 4 I‑au dat șaptezeci de sicli de argint din casa lui Baal‑Berit , iar Abimelec a plătit cu ei niște oameni de nimic și fără căpătâi , care au mers după el. 5 A venit în casa tatălui său, la Ofra , și i‑a ucis pe frații săi, fiii lui Ierubaal, șaptezeci de oameni, pe aceeași piatră. Însă Iotam, cel mai tânăr fiu al lui Ierubaal, a scăpat, căci se ascunsese. 6 Toți locuitorii din Sihem și toți cei din Bet‑Milo s‑au adunat și au venit să‑l facă rege pe Abimelec lângă stejarul sădit în Sihem.
Pilda lui Iotam
7 Când a aflat acest lucru , Iotam s‑a dus și s‑a așezat pe vârful muntelui Garizim , și‑a ridicat glasul și a strigat: „Ascultați‑mă, căpetenii ale Sihemului, și Dumnezeu să vă asculte!
8 Copacii au plecat hotărâți să ungă un rege peste ei și i‑au zis măslinului: «Domnește peste noi!» 9 Dar măslinul le‑a răspuns: «Să‑mi părăsesc eu untdelemnul meu, prin care Dumnezeu și oamenii primesc cinstire, ca să mă duc să stăpânesc peste copaci?»
10 Apoi, copacii i‑au zis smochinului: «Vino tu și domnește peste noi!» 11 Dar smochinul le‑a răspuns: «Să‑mi părăsesc eu dulceața mea și rodul meu cel minunat, ca să mă duc să stăpânesc peste copaci?»
12 Apoi, copacii i‑au zis viței‑de‑vie: «Vino tu și domnește peste noi!» 13 Dar vița‑de‑vie le‑a răspuns: «Să‑mi părăsesc eu mustul, care‑i înveselește pe zei și pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?»
14 Atunci, toți copacii i‑au zis jujubului : «Vino tu și domnește peste noi!» 15 Iar jujubul le‑a răspuns copacilor: «Dacă într‑adevăr vreți să mă ungeți ca rege peste voi, veniți și adăpostiți‑vă sub umbra mea; iar dacă nu, să iasă un foc din jujub și să mistuie cedrii Libanului!»
16 Acum, oare cu bună credință și curăție ați lucrat voi când l‑ați făcut rege pe Abimelec? V‑ați purtat bine față de Ierubaal și casa lui? V‑ați purtat voi oare cu el după faptele lui, așa cum merita? 17 Tatăl meu, care s‑a luptat pentru voi, și‑a pus viața în joc și v‑a izbăvit din mâna lui Madian, 18 dar voi v‑ați ridicat astăzi împotriva casei tatălui meu, i‑ați ucis fiii, șaptezeci de oameni, pe aceeași piatră și l‑ați pus rege peste locuitorii din Sihem pe Abimelec, fiul roabei lui, pentru că este fratele vostru. 19 Dacă voi v‑ați purtat astăzi cu bună credință și curăție față de Ierubaal și casa lui, bucurați‑vă de Abimelec și el să se bucure de voi! 20 Iar dacă nu, să iasă un foc din Abimelec și să‑i mistuie pe locuitorii Sihemului și Bet‑Milo; și un foc să iasă din locuitorii Sihemului și din Bet‑Milo și să‑l mistuie pe Abimelec!” 21 Iotam a scăpat cu fuga; s‑a dus la Beer , unde a locuit departe de fratele său Abimelec.
Căderea lui Abimelec
22 Abimelec a stăpânit trei ani peste Israel. 23 Apoi, Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelec și căpeteniile Sihemului, și căpeteniile Sihemului l‑au trădat pe Abimelec, 24 ca să fie pedepsită cruzimea față de cei șaptezeci de fii ai lui Ierubaal, iar sângele lor să cadă asupra fratelui lor Abimelec, care‑i ucisese, și asupra locuitorilor Sihemului, care l‑au ajutat să‑și ucidă frații. 25 Locuitorii Sihemului au pus la pândă împotriva lui, pe vârfurile munților, niște oameni care‑i jefuiau pe toți cei ce treceau pe lângă ei pe drum. Lucrul acesta a fost adus la cunoștința lui Abimelec.
26 Gaal, fiul lui Ebed, a venit împreună cu frații săi în Sihem, iar locuitorii Sihemului și‑au pus încrederea în el. 27 Ei au ieșit la câmp, le‑au cules strugurii din vii, i‑au călcat în teasc și au sărbătorit. Au intrat în casa dumnezeului lor, au mâncat și au băut și l‑au blestemat pe Abimelec. 28 Și Gaal, fiul lui Ebed, a spus: „Cine este Abimelec și cine este Sihem, ca să‑i slujim lui Abimelec? Nu este el fiul lui Ierubaal și nu este Zebul ispravnicul lui? Slujiți‑le bărbaților lui Hamor , tatăl lui Sihem! De ce să‑i slujim lui Abimelec ? 29 O, dacă ar fi poporul acesta în stăpânirea mea, l‑aș înlătura pe Abimelec!” Și el îi zicea lui Abimelec: „Înmulțește‑ți oștirea și ieși la luptă !”
30 Când Zebul, cârmuitorul cetății, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, s‑a aprins de mânie. 31 A trimis pe ascuns niște soli la Abimelec ca să‑i spună: „Iată, Gaal, fiul lui Ebed, și frații lui au venit la Sihem și răscoală cetatea împotriva ta. 32 Acum, ridicați‑vă în toiul nopții, tu și poporul care este cu tine, și stați la pândă în câmp! 33 Dimineața, la răsăritul soarelui, trezește‑te devreme și năvălește asupra cetății! Iar când Gaal și poporul care este cu el vor ieși împotriva ta, să‑i faci după cum vei găsi de cuviință!”
34 Abimelec și tot poporul care era cu el s‑au trezit în toiul nopții și s‑au pus la pândă lângă Sihem, împărțiți în patru cete. 35 Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit și s-a oprit la intrarea în cetate, chiar la poartă. Abimelec și poporul care era cu el s‑au ridicat atunci de la pândă. 36 Gaal a zărit poporul și i‑a zis lui Zebul: „Iată, se coboară un popor din vârful munților!” Zebul i‑a răspuns: „Tu iei umbra munților drept oameni!” 37 Gaal a vorbit din nou, zicând: „Iată, un popor se coboară din mijlocul țării și o ceată vine pe drumul Stejarului Văzătorilor!” 38 Zebul i‑a răspuns: „Unde îți este acum gura cu care ziceai: «Cine este Abimelec, ca să‑i slujim?» Nu este oare acesta poporul pe care‑l disprețuiai tu? Acum, fă bine și ieși la luptă împotriva lui!” 39 Gaal a ieșit în fruntea locuitorilor Sihemului și s‑a luptat cu Abimelec. 40 Abimelec l‑a urmărit, iar el a luat‑o la fugă dinaintea lui și mulți oameni au căzut răniți de moarte până la intrarea porții. 41 Abimelec s‑a oprit la Aruma, iar Zebul i‑a izgonit pe Gaal și pe frații lui, și ei n‑au mai locuit în Sihem.
42 A doua zi, poporul a ieșit la câmp. I s‑a dat de știre lui Abimelec; 43 și el și‑a luat poporul, l‑a împărțit în trei cete și s‑a pus la pândă în câmp. Văzând că oamenii ieșeau din cetate, s‑a sculat împotriva lor și i‑a atacat. 44 Abimelec și cetele care erau cu el au năvălit și s‑au așezat la intrarea porții cetății, și două dintre ele au năvălit asupra tuturor celor ce erau în câmp și i‑au atacat. 45 Abimelec s‑a luptat cu cetatea de‑a lungul întregii zile, a cucerit cetatea și a ucis poporul care se afla în ea. Apoi a dărâmat cetatea și a presărat sare peste ea.
46 Când au auzit aceasta, toți locuitorii din turnul Sihemului s‑au dus în adăpostul casei lui El‑Berit. 47 I s‑a dat de știre lui Abimelec că toți locuitorii din turnul Sihemului s‑au adunat acolo. 48 Atunci, Abimelec s‑a suit pe muntele Țalmon împreună cu tot poporul care era cu el. Abimelec a luat o secure în mână, a tăiat o ramură de copac, a luat‑o și a pus‑o pe umăr. Apoi a zis poporului care era cu el: „Ați văzut ce am făcut? Grăbiți‑vă să faceți și voi ca mine!” 49 Fiecare om din popor a tăiat câte o ramură și a mers după Abimelec; au așezat ramurile deasupra adăpostului și le‑au dat foc. Așa au pierit toți oamenii din turnul Sihemului, aproape o mie de bărbați și femei.
50 Apoi, Abimelec a pornit împotriva Tebețului, și‑a așezat tabăra la Tebeț și l‑a luat. 51 În mijlocul cetății era un turn tare. Toți bărbații și toate femeile – toți locuitori cetății – s‑au refugiat acolo, au încuiat ușile după ei și s‑au urcat pe acoperișul turnului. 52 Abimelec a ajuns până la turn și a luptat împotriva lui. S‑a apropiat de ușa turnului ca să‑i dea foc. 53 Atunci, o femeie a aruncat o piatră de moară în capul lui Abimelec și i‑a spart țeasta. 54 El l‑a chemat grabnic pe tânărul care îi purta armele și i‑a zis: „Scoate‑ți sabia și omoară‑mă, ca să nu se spună despre mine: «L‑a omorât o femeie»!” Tânărul l‑a străpuns cu sabia și Abimelec a murit. 55 Când au văzut bărbații lui Israel că Abimelec a murit, au plecat fiecare la casa lui. 56 Astfel a întors Dumnezeu asupra lui Abimelec răul pe care acesta îl făcuse împotriva tatălui său, omorându‑i pe cei șaptezeci de frați ai lui. 57 Dumnezeu a adus asupra capului oamenilor din Sihem tot răul pe care îl făcuseră. Astfel s‑a împlinit față de ei blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubaal.
O kărimosgaradino le Abimelekohko.
1 O Abimelek, o šeau le Ierubaalohko, gălo ando Sihemka le phral lehka dakă, thai dikta sar dea lengă duma kaditi lengă sode i ka sai familia le khărăhkă le daddehkă la deiakă lehkă:
2 „Phenen, rudi tume, ando ašundimos saoŕăngo manušengo andoa Sixemo: „Sî mai mišto anda tumende ka eftavardeši manuši, sa le šeave le Ierubaalohkă, te stăpînin pa tumende, or khă korkoŕo manuši te stăpînil pa tumende?” Thai anen tumengă godi kă me sîm kokalo andal kola tumară thai mas andoa mas tumaro.”
3 Le phral lehka dakă phendine sa kadala divanuri anda leste ando ašundimos sa le manušengo andoa Sixemo, thai lengo illo meklea pe karing o Abimeleko; kă phenenas pehkă: „O sî phral amença.”
4 Dine les eftavardeši siklea rupehkă, kai vazde le andoa khăr le Baal-Beritohko. O Abilemek tindea lença varesar manuši bi te avele kai soven thai bi thanehko, kai găline pala leste.
5 Avilo ando khăr pehkă daddehko ande Ofra, thai mudardea pehkă phralen, le šeave le Ierubaalohkă, eftavardeši manuši, sa pe kodoa baŕ. Či skăpisardea dăsar o Iotam, o mai tărno šeau le Ierubaalohko, kă garadilosas.
6 Sal manuši andoa Sixemo thai soa khăr andoa Milo tidepe andekhthan, thai avile ta kărdine thagar le Abimelekos, paša o stejari thodino ando Sixemo.
E pilda le Iotamosti.
7 O Iotam ašundea pai buti kadea. Gălo thai thodea pe po gor le baŕăbarăhko o Garzim, thai dikta so çîpisardea lengă muiesa zuralesa: „Ašunen ma, manuši le Sixemohkă, thai o Dell te ašunel tume!
8 Le kašt telerde te makhăn khă thagar thai te thon les ando čikat angla lende. On phendine le zetinohkă: „Thagar pa amende!”
9 Ta o zetino dea le anglal: „Te mekau me muŕo zetino, kai anel mangă laude andai rig le Devllesti thai le manušengă, kaste jeau te thagarau pa le kašt?”
10 Thai le kašt phendine le smoitinohkă: „Avta, tu, ta thagar pa amende!”
11 Ta o smoitino dea le anglal: „Te mekau me muŕo guglimos thai o rodo muŕo o minunato, kaste jeau te thagarau pa le kašt?”
12 Thai le kašt phendine la răzakă: „Avta, tu, ta thagar pa amende!”
13 Ta e răz dea le anglal: „Te mekau me mîŕî moll, kai vesălil le Devlles thai le manušen, kaste jeau te thagarau pa le kašt?”
14 Atunči sa le kašt phendine le kanŕăhkă: „Avta, tu, ta thagar pa amende!”
15 Thai o kanŕo dea anglal le kašten: „Kana čeačes kamen te makhăn ma sar thagar tumaro, aven ta garadeon tala mîŕî ušal; kadea, te anklel khă iag andoa kanŕo, thai te phabarăl le čedrea le Libanohkă.”
16 Akana, ta čeačimasa thai sa le ujimasa kărdean buti tume, ta kărdean thagar le Abilmelekos? Sîkadean tume lašimos angla o Ierubaalo thai anda lehko khăr? Phiradean tume lesa ortomasa koa kandimos kai kărdea tumengă?
17 Kă muŕo dadd mardea pe anda tumende; thodea pesti čivava ando merimos, thai skăpisardea tume andoa vast le Madianohko;
18 thai tume vazdean tume andoa khăr mîŕă daddehko, thai mudardean lehkă šaven, eftavardeši manuši, sa pe kodoa baŕ, thai kărdean thagar pal manuši andoa Sixem le Abimelekos, o šeau la kanditoareko lehko, anda kă sî o phral tumaro.
19 Kana ande čeačimaste thai sa le ujimasa phiradean tume ades angloa Ierubaalo thai lehko khăr, mišto! O Abimeleko te avel tumaro baxtalimos, thai tume te aven lehko baxtalimos!
20 Kana či, te anklel khă iag andoa Abimeleko, thai te phabarăl sal manušen andoa Sixem thai o khăr le Milohko; thai khă iag te anklel anda le manuši le Sixemohkă thai andoa khăr le Milohko, thai te phabarăl le Abimelekos!
21 O Iotam dea pe rigate, thai leala te našel; thai gălo ando Beer kai bešlo dur pehkă phralestar le Abimelekostar.
O isprăvimos lajavehko le Abimelekohko.
22 O Abimeleko stăpînisardea trin bărši poa Israelo.
23 Atunčeara o Dell tradea khă duxo jungalo maškar o Abimelek thai le manuši le Sixemo, thai le manuši andoa Sixemo sas bipateaimahkă le Abimelekohkă,
24 anda ka i o ivandimos kărdino le eftavardeše šeavença le Ierubaalohkă te lel pesti doši, thai o rat lengo te perăl poa šero lengă phralengo le Abimelekohko, kai mudardeasas le thai pal manuši le Sixemohkă kai ajutisardesas les te mudarăll pehkă phralen.
25 Le manuši le Sixemohkă thodine koa arakhaimos anda leste, pe le gora le baŕăbarăngă, varesar manuši, kai čiorănas saoŕăn le manušen kai nakhănas paša lende, po drom. Thai e buti kadea sas andini angla e godi le Abimelekosti.
26 O Gaal, o šeau le Ebedohko, avilo pehkă phralença, thai nakhle ando Sixemo. Le manuši le Sixemohkă sas le pateaimos ande leste!
27 Ankăste po kîmpo, te tiden le răza, ušteade lengă drakha, thai line te vesălin pe; šute pe ando khăr pehkă devlehko, xaline thai piline, thai dinearman le Abimelekos.
28 Thai o Gaal, o šeau le Ebedohko, phenelas: „Kon sî o Abimelek, thai kon sî o Sixemo, kaste kandas le Abimelekos? Nai o šeau le Ierubaalohko, thai nai o Zebo lehko kanditorii? Kanden le romen le Xamorohkă, o dadd le Sixemohko; sostar te kandas le Abimelekohkă?
29 Of! te avino me o stăpîno kadale poporohko, sahkă dau tele le Abimelekos.” Thai poa Abimeleko phenelas: „Tide te manušen thai ankli!”
30 O Zebulo, o traditorii la četateako ašundea so phenelas o Gaal, o šeau le Ebedohko, thai astardi'lo xolleatar.
31 Tradea čioreal varesar solea koa Abimelek, kaste phenen lehkă: „Dikta, o Gaal, o šeau le Ebedohko, thai lehkă phral avile ando Sixemo, thai vazdine e četatea pa tute.
32 Akana, jeatar reate, tu thai o poporo kai sî tusa, thai beši koa rakhaimos ando kîmpo.
33 Dădroboitu, kana anklela o kham, te šudes tu năvalasa pai četatea. Thai kana o Gaal thai o poporo kai sî lesa anklena pe tute, te kărăs so nikrăna tu te zora.
34 O Abimelek thai soa poporo kai sas lesa telearde reate, thai thodine pe koa rakhlimos paša o Sixemo, xulade ande štar čete.
35 O Gaal, o šeau le Ebedohko, ankăsto thai bešlo koa šutimos le udarăhko la četateako. O Abimelek thai soa poporo kai sas lesa uštile kai sas koa arakhlimos.
36 O Gaal dikhlea o poporo, thai phendea le Zebulohkă: „Dikta khă poporo kai ulel andal gora le baŕăbarăngă.” O Zebul dea les anglal: „Sî e ušal le baŕăbarăndi kai les le orta manuši.”
37 O Gaal, lea pale o divano, thai phendea: „Sî orta khă poporo kai ulel pal učimata le čemehkă, thai khă čeata avel po drom „O Stejari le Drabarnengo.”
38 O Zebul dea les anglal: „Kai sî akana teo mui, kai phenelas: „Kon sî o Abimeleko, kaste kansas les? Nai kadoa o poporo kai prasasas les tu? Jea akana, thai martu lesa!”
39 O Gaal gălo anglal manuši le Sixemohko, thai mardea pe le Abimelekosa.
40 Dikhlindoi kă o Abimelek avel pala leste, leala te našel angla leste, thai but manuši pele mulle koa udar la četateako.
41 O Abimelek atărdi'lo ande Aruma. Thai o Zebul našadea le Gaalos thai lehkă phralen, thai našti mai bešline ando Sixemo.
42 O duito des, o poporo, ankăsto po kîmpo. O Abimeleko, savehkă deasas pe lehkă dă ašundimos,
43 lea pesti čeata, xuladea la ande trin riga, thai thodea pe koa arakhaimos po kîmpo. Dikhlindoi kă o poporo anklelas andai četatea, uštil'lo pa lende thai mardea le.
44 O Abimelek thai le čete kai sas lesa telearde anglal thai thode pe koa šutimos le udarăhko la četateako: dui anda kadala čete šude pe pa sa kola kai sas po kîmpo, thai marde le.
45 O Abimelek mardea e četatea soŕo des, leala, thai mudardea o poporo kai sas ande late. Pala kodea peradea e četatea ji kai phuw, thai šudea lon pa late.
46 Koa ašundimos kadala buteako, sea le manuši le turnohkă le Sixemohkă găline ande četăçuia le khărăsti le devlehko le Beritohko.
47 Dea pe dă štire le Abimelekohkă kă sal manuši le turnohkă le Sixemohkă tide pe oče.
48 Atunčeara o Abimeleko ankăsto po baŕobaro Çalmono, o thai soa poporo kai sas lesa. Lea khă tover ando vast, šindea khă ŕai andoa kašt, thodea la po dumo. Pala kodea phendea le poporohkă kai sas lesa: „Dikhlean so kărdem? Len iekhatar thai kărăn i tume sar mande.”
49 Thai šinde sakogodi po khă ŕai, thai găline pala o Abimelek; thodine le ŕaia paša e četăçuia, thai dine la iag, la thai saoŕăn kolen kai sas ande late. Kadea găletar sal manuši andoa turno le Sixemohko, ando dindimos dă paše ăkh mia, murši thai juwlea.
50 O Abimelek teleardea poa Tebeço. Dea roata o Tebeço thai lea les.
51 Ando maškar la četateako sas khă turno zuralo, kai našline sa le manuši andai četatea, murši thai juwlea; phandade le udara pala lende, thai ankăste opră po turno.
52 O Abimelek arăslo ji koa turno; mardea les, thai paši'lo paša o udar le turnohko te del les iag.
53 Atunčeara khă juwli šudea khă baŕ baro moarako po šero le Abimelekohko, thai linčeardea e troaka lehkă šerăsti.
54 Iekhatar pala kodea o akhardea le tărnes kai nigrălas lehkă arme, thai phendea lehkă: „Ankalau ti sabia thai mudar ma, kaste na phendeol pe pa mande: „Mudardea les khă juwli.” O tărno spidea e sabia ande leste, thai mullo.
55 Kana dikhline le rom le Israelohkă kă o Abimelek mullo, telearde sakogodi khără.
56 Kadea kărdea o Dell te perăl poa Abimelek o nasul kai kărdea les pehkă daddehkă mudardindoi pehkă eftavardeše phralen;
57 thai o Dell kărdea te perăl poa šero le manušengo andoa Sixemo soa nasul kai kărdinesas les. Kadea pherdilea pa lende e arman le Iotamosti, o šeau le Ierubaalohko.