Întruparea Cuvântului
1 La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu . 2 El era la început cu Dumnezeu. 3 Toate prin El s‑au făcut, și nimic din ce s‑a făcut nu s‑a făcut fără El. 4 În El era viața, și viața era lumina oamenilor. 5 Lumina strălucește în întuneric, și întunericul n‑a biruit‑o.
6 A venit un om trimis de Dumnezeu: numele lui era Ioan. 7 El a venit spre mărturie, ca să mărturisească despre Lumină, pentru ca toți să creadă prin el. 8 Nu era el Lumina, ci a venit ca să mărturisească despre Lumină. 9 Lumina aceasta era adevărata Lumină, care, venind în lume, luminează pe orice om. 10 El era în lume, și lumea prin El s‑a făcut, dar lumea nu L‑a cunoscut. 11 A venit la ai Săi, și ai Săi nu L‑au primit. 12 Dar tuturor celor ce L‑au primit le‑a dat dreptul să devină copii ai lui Dumnezeu, anume celor ce cred în Numele Său; 13 aceștia nu din sânge, nici din voia firii, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu s‑au născut .
14 Și Cuvântul S‑a făcut trup și a locuit printre noi, și noi am privit slava Lui: o slavă ca a singurului născut din Tatăl, plin de har și de adevăr. 15 Ioan a mărturisit despre El și a strigat: „El este Acela despre care ziceam: «Cel ce vine după mine este înaintea mea, pentru că era înainte de mine.»” 16 Și noi toți am primit din plinătatea Lui și har după har; 17 căci Legea prin Moise a fost dată, însă harul și adevărul prin Isus Hristos au venit. 18 Nimeni n‑a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Dumnezeu , care este în sânul Tatălui, Acela L‑a făcut cunoscut.
Mărturia lui Ioan Botezătorul
(Matei 3:1‑12. Marcu 1:2‑8. Luca 3:15‑17)19 Aceasta este mărturisirea lui Ioan, când iudeii din Ierusalim au trimis la el pe niște preoți și leviți să‑l întrebe: „Tu cine ești?” 20 El a mărturisit răspicat și a adeverit: „Nu sunt eu Hristosul!” 21 Și ei l‑au întrebat: „Dar cine ești? Ești Ilie ?” Și el a zis: „Nu sunt!” „Ești Profetul ?” Dar el a răspuns: „Nu!” 22 Atunci i‑au zis: „Cine ești? Ca să dăm un răspuns celor ce ne‑au trimis. Ce zici tu despre tine însuți?” 23 El a zis :
„Eu sunt glasul celui ce strigă în pustiu:
«Neteziți calea Domnului!» ” ,
cum a zis profetul Isaia. 24 Trimișii erau dintre farisei. 25 Ei l‑au întrebat și i‑au zis: „Atunci de ce botezi, dacă nu ești nici Hristosul, nici Ilie, nici Profetul?” 26 Drept răspuns, Ioan le‑a zis: „Eu botez în apă; dar în mijlocul vostru stă Unul pe care voi nu‑L cunoașteți, 27 care vine după mine [și care este înaintea mea], căruia eu nu sunt vrednic să‑I dezleg cureaua încălțămintei.” 28 Aceste lucruri s‑au petrecut în Betania , dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
Mielul lui Dumnezeu
29 A doua zi, Ioan L‑a văzut pe Isus venind la el și a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii! 30 El este Acela despre care ziceam eu: «După mine vine un om care este înaintea mea, căci era înainte de mine.» 31 Eu nu‑L cunoșteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez în apă: ca El să fie făcut cunoscut lui Israel.” 32 Ioan a mărturisit și a zis: „Am văzut Duhul coborându‑Se din cer ca un porumbel și rămânând peste El. 33 Eu nu‑L cunoșteam, dar Cel ce m‑a trimis să botez în apă mi‑a zis: «Acela peste care vei vedea Duhul coborându‑Se și rămânând este Cel ce botează în Duhul Sfânt.» 34 Iar eu am văzut și am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu.”
Cei dintâi ucenici
35 A doua zi, Ioan stătea iarăși cu doi dintre ucenicii săi. 36 Și, când L‑a văzut pe Isus trecând pe acolo, a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu!” 37 Cei doi ucenici l‑au auzit rostind aceste vorbe și au mers după Isus. 38 Isus S‑a întors și, când i‑a văzut că merg după El, le‑a zis: „Ce căutați?” Ei I‑au răspuns: „Rabbí” – care, tradus, înseamnă: „Învățătorule” – „unde locuiești?” 39 „Veniți, și veți vedea!” , le‑a zis El. S‑au dus și au văzut unde locuiește, și în ziua aceea au rămas la El; era cam pe la ceasul al zecelea. 40 Unul dintre cei doi care îl auziseră pe Ioan și care merseseră după Isus era Andrei , fratele lui Simon Petru. 41 El l‑a găsit întâi pe fratele său, Simon, și i‑a zis: „Noi L‑am găsit pe Mesia” (care, tradus, înseamnă: „Hristos”). 42 Și l‑a adus la Isus. În timp ce‑l privea, Isus i‑a zis: „Tu ești Simon, fiul lui Ioan ; tu te vei chema Chifa ” (care, tradus, înseamnă: „Petru”).
Chemarea lui Filip și a lui Natanael
43 A doua zi, Isus a vrut să Se ducă în Galileea și l‑a găsit pe Filip. Isus i‑a zis: „Vino după Mine!” 44 Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei și a lui Petru. 45 Filip l‑a găsit pe Natanael și i‑a zis: „Noi L‑am găsit pe Acela despre care au scris Moise , în Lege, și Profeții : pe Isus din Nazaret , fiul lui Iosif!” 46 Natanael i‑a zis: „Poate ieși ceva bun din Nazaret ?” „Vino și vezi!”, i‑a răspuns Filip. 47 Isus l‑a văzut pe Natanael venind spre El și a zis despre el: „Iată cu adevărat un israelit în care nu este vicleșug.” 48 „De unde mă cunoști?”, I‑a zis Natanael. Drept răspuns, Isus i‑a zis: „Te‑am văzut înainte să te cheme Filip, când erai sub smochin.” 49 Natanael I‑a răspuns: „Rabbí, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Tu ești Regele lui Israel!” 50 Drept răspuns, Isus i‑a zis: „Pentru că ți‑am spus că te‑am văzut sub smochin crezi? Lucruri mai mari decât acestea vei vedea.” 51 Apoi i‑a zis: „Adevărat, adevărat vă spun: [de acum încolo] veți vedea cerul deschis și pe îngerii lui Dumnezeu suindu‑se și coborându‑se peste Fiul Omului.”
O Kărdimos le Divanohko.
1 Mai anglal sas o Divano, thai o Divano sas le Devllesa, thai o Divano sas o Dell.
2 O sas dă anglal le Devllesa.
3 Sal butea sas kărdine anda Leste; thai khanči anda so sas kărdo, nas kărdo bi Lehko.
4 Ande Leste sas e čivava, thai e čivava sas e lumina le manušendi.
5 E lumina străfeal ando tuneriko, thai o tuneriko či nakhadeala.
6 Avilo khă manuši tradino le Devllestar: o anau lehko sas Ioano.
7 O avilo sar martoro, te delduma pa e Lumina, anda ka saoŕă te patean anda leste.
8 Nas o e Lumina. Ta o avilo te delduma pa e Lumina.
9 E Lumina kadea sas e čeači Lumina, kai străfeal orsave manušes, avindoi ande lumea.
10 O sas ande lumea, thai e lumea sas kărdi Lestar, ta e lumea či prinjeandea Les.
11 Avilo ka Pehkă, thai Lehkă či primisarde Les.
12 Ta saoŕăngă kolengă kai primisarde Les, kolengă kai patean ande Lehko Anau, dea le o čeačimos te kărdeon šeave le Devllehkă;
13 Kărdine na andoa rat, čina anda o kamimos lengo, čina andoa kamimos vokh manušehko, ta andoa Dell.
14 Thai o Divano kărdi'lo stato, thai bešlo maškar amende, pherdo xaro thai čeačimos. Thai ame dikhleam e slava Lesti, khă slava orta sar e slava le korkorăhko kărdo andoa Dadd.
15 O Ioan deaduma pa Leste, kana çîpisardea: „O sî Kukoa pa sao phendemas me: „Kukoa kai avel pala mande, sî angla mande, angla kă sas anglal mandar.”
16 Thai ame saoŕă leam andoa pherdimos Lehko, thai xaro pala xaroste;
17 kă e kris sas dini andoa Moise, ta o xaro thai o čeačimos avile andoa Isus Kristoso.
18 Khonikh či dikhlea vokh data le Devlles; korkoŕo Lehko Šeau, kai sî ando bărkh le Daddehko, Kodoa kărdea Les prinjeando.
O dimosduma le Ioanohko Bolditorehko.
19 Dikta o dimosduma phendino le Ioanostar, kana le Iudeia tradine andoa Ierusalimo varesar raša thai Leviçea te pušen les: „Tu kon san?”
20 O deaduma thai či deapeparpale: phendea kă o nai o Kristoso.
21 Thai on pušline les: „Ta kon san? San o Ilia?” thai o phendea: „Či sîm!” „San prooroko?” Thai o deas anglal: „Či!”
22 Atunčeara phendine lehkă: „Ta kon san? Kaste dašti phenas kolengă kai tradea me. So phenes tu korkoŕo pa tute?”
23 „Me”, phendea o, „sîm o mui kolehko kai çîpil ande pustia: „Orton o drom le Raiehko”, sar phendea o prooroko o Isaia.”
24 Le tradine sas andai rig le Fariseiendi.
25 On mai thodine lehkă kakoa pušlimos: „Atunčeara sostar boles, kana či san o Kristoso, či o Ilia, či o prooroko?”
26 Orta čeačimos, o Ioano phendea lengă: „Me bolau paiesa; ta ando maškar tumaro bešel Iekh, kai tume či prinjeanen Les.
27 O sî Kodoa kai avel pala mande, – thai kai bešel angla mande; me na sîm vreaniko te pîtrau Lesti aravli Lehkă podimasti.”
28 Kadala butea sas kărdine ande Betabara, înteal o Iordano, kai bolelas o Ioano.
O bakrišo le Devllehko.
29 Ando duito des, o Ioan dikhlea le Isusos avindoi leste, thai phendea: „Dikta o bakrišo le Devllehko, kai vazdel o bezex la lumeako!
30 O sî Kodoa pa sao phenauas: „Pala mande avel khă manuši, kai sî angla mande, kă sas angla mande.
31 Me či prinjeanauas Les, ta orta anda kodea avilem te bolau paiesa: Ka O te avel kărdo prinjeando le Israelohkă.”
32 O Ioano kărdea kadoa phendimos: „Dikhlem o Duxo ulindoi andoa čeri sar khă gulumbo thai atărdi'lo pa Leste.
33 Me či prinjeanauas Les; ta Kukoa kai tradea ma te bolau paiesa, phendea mangă: „Kodoa pa sao dikhăsa o Duxo ulindoi thai atărdeardoi, sî kukoa kai bolel Sfîntone Duxoasa.”
34 Thai me dikhlem e buti kadea, thai phendem kă O sî o Šeau le Devllehko.”
Le anglal jene.
35 O duito des, o Ioan bešelas pale duie jenença lehkă.
36 Thai, ta kana dikhlea le Isusos phirindoi, phendea: „Dikta o bakrišo le Devllehko!”
37 Le dui jene ašunde les phendindoi kadala orbe, thai găline pala o Isus.
38 O Isus amboldea pe, thai, kana dikhlea le kă jean pala Leste, phendea lengă: „So roden?” On dine Les anglal: „Rabi (kai, amboldino, sî Sîkaitorina), kai bešes?”
39 „Aven ta dikhăn”, phendea lengă O. Găline thai dikhline kai bešelas; thai ando des kodoa ašile Leste. Sas kam koa čeaso le dešengo.
40 Iekh anda kukola dui, kai ašundinesas le divanuri le Ioanohkă thai gălesas pala o Isus, sas o Andrei, o phral le Simon Petrohko.
41 O, kukoa anglal, arakhlea pehkă phrales le Simonos, thai phendea lehkă: „Ame arakhleam le Mesias” (kai, amboldino sî Kristoso).
42 Thai nigărdea les koa Isus. O Isus dikhlea pe leste, thai phendeas: „Tu san o Simono, o šeau le Ioanahko; tu bušosa Chifa „(kai, amboldino sî Petro).
43 O duito des kamblea te jeal ande Galilea, thai arakhlea le Filipos. Thai phendea lehkă: „Av pala Mande.”
44 O Filip sas anda e Betsaida, e četatea le Andreiesti thai le Petrosti.
45 O Filip arakhlea le Natanaelos, thai phendea lehkă: „Ame arakhleam Kukoles, pa sao ramosardea o Moise ande Kris, thai le prooročea: le Isusos andoa Nazareto, o šaeu le Iosifohko.
46 O Natanelo phendea lehkă: „Dašti anklel vareso lašo andoa Nazareto?” „Av thai dikh!” dea les anglal o Filip.
47 O Isus dikhlea le Natanaelos avindoi Leste, thai phendea pa leste: „Dikta čeačimasa khă Israelito, ande sao nai čiorimos.”
48 „Katar prinjeanes ma?” phendea Lehkă o Natanaelo. Čeačio phendimos o Isus phendea lehkă: „Dikhlem tu mai anglal kaste bušos Filip, kana sanas tala o smoitino.”
49 O Natanaelo dea Les anglal: „Rabi, Tu san o Šeau le Devllehko, Tu san o Thagar le Israelohko!”
50 Čeačio phendimos, o Isus phendea lehkă: „Anda kă phendem tukă kă dikhlem tu tala o smoitino, pateas? Butea mai bară dă sar kadala dikhăsa.”
51 Pala kodea phendea lehkă: „Čeačimasa, čeačimasa, phenau tumengă, kă, dă akanara întea, dikhăna o čeri pîtărdo thai le înjeren le Devllehkă sar anklen thai ulen poa Šeau le manušehko.”