Moartea lui Lazăr
1 Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei și al Martei, sora ei, era bolnav. 2 (Maria era aceea care L‑a uns pe Domnul cu mir și I‑a șters picioarele cu părul ei; Lazăr, fratele ei, era bolnav.) 3 Surorile au trimis la Isus să‑I spună: „Doamne, iată că cel pe care‑l iubești este bolnav.” 4 Dar Isus, când a auzit, a spus: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.” 5 Și Isus îi iubea pe Marta, pe sora ei și pe Lazăr. 6 Totuși, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile în locul în care era; 7 apoi, le‑a zis ucenicilor: „Să ne întoarcem în Iudeea!” 8 „Rabbí”, I‑au zis ucenicii, „nu demult căutau iudeii să Te ucidă cu pietre, și Tu Te duci iarăși acolo?” 9 Isus a răspuns: „Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se poticnește, pentru că vede lumina lumii acesteia. 10 Dar, dacă umblă noaptea, se poticnește, pentru că lumina nu este în el.” 11 După aceste vorbe, le‑a zis: „Lazăr, prietenul nostru, doarme , dar Mă duc să‑l trezesc.” 12 Ucenicii I‑au zis: „Doamne, dacă doarme, se va face bine!” 13 (Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbește despre somnul obișnuit.) 14 Atunci, Isus le‑a spus lămurit: „Lazăr a murit! 15 Și Mă bucur că n‑am fost acolo, pentru voi, ca să credeți. Dar acum, haideți să mergem la el!” 16 Atunci, Toma, zis Geamănul, le‑a spus celorlalți ucenici: „Să mergem și noi să murim cu El!”
Isus, Învierea și Viața
17 Când a venit, Isus a aflat că Lazăr era deja de patru zile în mormânt. 18 Și, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii , 19 mulți dintre iudei veniseră la Marta și la Maria ca să le mângâie pentru moartea fratelui lor. 20 Când a auzit Marta că vine Isus, I‑a ieșit înainte, iar Maria stătea în casă. 21 Marta I‑a zis lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n‑ar fi murit! 22 Dar și acum, știu că orice vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu Îți va da.” 23 Isus i‑a zis: „Fratele tău va învia.” 24 „Știu ”, I‑a răspuns Marta, „că va învia la înviere, în ziua de apoi.” 25 Isus i‑a zis: „Eu sunt Învierea și Viața ! Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi să moară, va trăi. 26 Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri în veac. Crezi aceasta?” 27 „Da, Doamne”, I‑a zis ea, „cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.”
Isus plânge la mormântul lui Lazăr
28 După ce a spus aceste cuvinte, s‑a dus și a chemat‑o în taină pe sora sa, Maria, și i‑a zis: „A venit Învățătorul și te cheamă.” 29 Maria, cum a auzit, s‑a sculat degrabă și s‑a dus la El. 30 Căci Isus încă nu intrase în sat, ci era tot în locul unde Îl întâmpinase Marta. 31 Iudeii care erau cu Maria în casă și o mângâiau, când au văzut‑o sculându‑se repede și ieșind, au mers după ea, căci ziceau: „Se duce la mormânt, ca să plângă acolo.” 32 Maria, când a ajuns unde era Isus și L‑a văzut, a căzut la picioarele Lui și I‑a zis: „Doamne , dacă ai fi fost aici, fratele meu n‑ar fi murit!” 33 Isus, când i‑a văzut plângând pe ea și pe iudeii care veniseră cu ea, S‑a înfiorat în duhul Său și S‑a tulburat. 34 Și a zis: „Unde l‑ați pus?” „Doamne”, I‑au răspuns ei, „vino și vezi!” 35 Isus plângea . 36 Atunci, iudeii au zis: „Iată cât îl iubea de mult!” 37 Și unii din ei au zis: „El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?”
Învierea lui Lazăr
38 Isus S‑a înfiorat din nou în Sine și S‑a dus la mormânt; era o peșteră, la intrarea căreia fusese pusă o piatră. 39 „Dați piatra la o parte!” , a zis Isus. Marta, sora celui care murise, I‑a spus: „Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile.” 40 Isus i‑a zis: „Nu ți‑am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?” 41 Au dat deci piatra la o parte [din locul unde zăcea mortul]. Și Isus a ridicat ochii în sus și a zis: „Tată, Îți mulțumesc că M‑ai ascultat. 42 Știam că totdeauna Mă asculți, dar pentru mulțimea care stă împrejur vorbesc astfel, ca să creadă că Tu M‑ai trimis.” 43 După ce a rostit aceste cuvinte, a strigat cu glas tare: „Lazăre, vino afară!” 44 Și mortul a ieșit cu mâinile și picioarele legate cu fâșii de pânză și cu fața înfășurată într‑un ștergar. Isus le‑a zis: „Dezlegați‑l și lăsați‑l să meargă!”
Sinedriul hotărăște să‑L omoare pe Isus
(Matei 26:1‑5. Marcu 14:1‑2. Luca 22:1‑2)45 Mulți dintre iudeii care veniseră la Maria și care văzuseră ce a făcut Isus au crezut în El. 46 Dar unii dintre ei s‑au dus la farisei și le‑au spus ce făcuse Isus. 47 Atunci , preoții de seamă și fariseii au adunat Sinedriul și au zis: „Ce vom face? Omul acesta face multe minuni! 48 Dacă‑l lăsăm așa, toți vor crede în el și vor veni romanii și vor nimici și locul nostru, și neamul.” 49 Unul din ei, Caiafa , care era mare‑preot în anul acela, le‑a zis: „Voi nu știți nimic; 50 și nici nu vă gândiți că este în folosul vostru să moară un om pentru popor și să nu piară tot neamul!” 51 Dar aceasta nu de la el a spus‑o, ci, fiind mare‑preot în anul acela, a profețit că Isus avea să moară pentru neam. 52 Și nu numai pentru neam, ci și ca să‑i adune laolaltă pe copiii lui Dumnezeu cei risipiți. 53 Din ziua aceea, au hotărât să‑L omoare. 54 De aceea , Isus nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustiu, într‑o cetate numită Efraim , și a rămas acolo împreună cu ucenicii.
Isus, așteptat în Ierusalim
55 Paștele iudeilor era aproape, și mulți oameni din ținutul acela s‑au suit la Ierusalim, înainte de Paște, ca să se curățească. 56 Îl căutau pe Isus și vorbeau între ei stând în Templu: „Ce credeți? Oare chiar nu va veni la sărbătoare?” 57 (Iar preoții de seamă și fariseii dăduseră porunci ca, dacă va ști cineva unde este, să le dea de știre ca să‑L prindă.)
O juvindimos le Lazărohko.
1 Khă varesao Lazăro anda e Betania, o gau la Mariako thai la Martako, lati phei, sas nasfalo.
2 E Maria sas kodea kai makhlea le Raies mirosa, thai khoslea Lehkă pînŕă pehkă balença, thai o Lazăr o nasfalo sas lako phral.
3 Le pheia tradine koa Isus te phen lehkă: „Raia, dikta kă kukoa kai kames les, sî nasfalo.”
4 Ta o Isus, kana ašundea e vestea kadea, phendea: O nasfalimos kadoa nai merimahko, ta sî andai slava le Devllesti, anda o Šeau le Devllehko te avel bareardo anda leste.”
5 Thai o Isus kamelas la Marta, thai laka phea, thai le Lazăros.
6 Ta kana, ašundea kă o Lazăr sî nasfalo, mai ašilo dui des ando than kai sas;
7 thai pala kodea phendea le jenengă: „Aven te amboldas ame ande Iudea.”
8 „Sîkaitorina”, phendine Lehkă le jene,” akana dă iekhatar rodenas le Iudeia Te mudarăn Tu baŕănça, thai Te amboldes Tu ande Iudea?”
9 O Isus dea le angal: „Nai dešdui čeasuri ando des? Kana phirăl varekon desă či ambladeol, anda kă dikhăl e lumina la lumeati kadalati;
10 ta kana phirăl varekon reate, ambladeol, anda kă nai les lumina ande leste.”
11 Pala kadala orbe, phendea lengă: „O Lazăro, amaro amal, sovel: ta jeau te ušteavau les andai lindri.
12 Le jene phende Lehkă: „Raia, kana sovel, sî te kărdeol mišto.”
13 O Isus deasas duma pa lehko mullimos, ta on pateanas kă del duma poa xodinimos lino anda e lindri.
14 Atunčeara o Isus phendea lengă anglal: „O Lazăro mullo.”
15 „Thai bukurima kă či sîmas oče, anda tumende, kaste patean. Ta akana, aven te jeastar leste.”
16 Atunčea o Toma, phendino Jeamăno, phendea le kolavră jenengă: „Aven te jeas i ame te meras Lesa.”
17 Kana avilo o Isus, ašundea kă o Lazăro sas mullo dă štar des ando mormînto.
18 Thai, anda kă e Betania sas paše le Ierusalimostar, ka dešupanji stadii,
19 But anda le Iudeia avilesas andai Marta thai e Maria, kaste aven lença kă mullosas lengo phral.
20 Kana ašundea e Marta kă avel o Isus, ankăstea lehkă anglal; ta e Maria bešelas ando khăr.
21 E Marta phendea le Isusohkă: „Raia, te avino koče, nahkă merăll muro phral!
22 Ta i akana, jeanau kă orso mangăsa kata o Dell, dela tu o Dell.”
23 O Isus phendea lakă: „Teo phral juvindila.”
24 „Jeanau”, dea les anglal e Marta, „kă avela te juvindil koa juvindimos, ando des pai urma.”
25 O Isus phendea lakă: „Me sîm o juvindimos thai e čivava. Kon pateal ande Mande, orta i te mullino, traila.
26 Thai orkon trail, thai pateal ande Mande, či merăla čiăkhdata.Pateas e buti kadea?”
27 „E, Raia” phendea Lehkă oi,” pateau kă tu san o Kristoso, o Šeau le Devllehko, kai trăbulas te avel ande lumea.”
28 Pala so phendea kadala orbe, găli thai akhardea čioreal pehka phea la Maria, thai phendea lakă: „Avilo o Sîkaitorii thai akharăl tu.”
29 E Maria, sar ašundea, uštili iekhatar, thai gălitar Leste.
30 Kă o Isus či avilosas înkă ando gau, ta sas sa ando than kai avilisas e Marta.
31 Le Iudeia, kai sas la Mariasa ando khăr dikhline la kă uštilisas iekhatar thai ankăstindoi avri, găline pala late, kă phenenas: „Jeal koa mormînto, kaste rovel oče.”
32 E Maria, kana arăsli kai sas o Isus, thai dikhlea Les, šudea pe ka Lehkă pînŕă, thai phendea Lehkă: „Raia, te avino koče, nahkă merăll muro phral.”
33 O Isus, kana dikhlea la roindoi, la thai le Iudeien kai avilesas lasa, dukhadi'lo ande Lehko duxo, thai tulburisai'lo.
34 Thai phendea: „Kai thodean les?” „Raia,” phendine Lehkă on,” av thai dikh.”
35 O Isus rovelas.
36 Atunčea le Iudeia phendine: „Dikta sode dă but kamelas les!”
37 Thai iekh anda lende phendine: „O, kai pîtărdea le iakha le koŕăhkă, našti kărălas ka i o manuši kadoa te na merăll?”
38 O Isus dukhai'lo pale ande Peste, thai gălo koa mormînto. O mormînto sas khă thanšudro, koa šutimos savehko sas thodino khă baŕ.
39 „Den o baŕ rigate,” phendea o Isus. E Marta, e phei le mullesti, phendea Lehkă: „Raia, khandel pharăs, kă sî mullo dă štar des.”
40 O Isus phendea lakă: „Či phendem tukă kă, te pateasa, dikhăsa e slava le Devllesti?”
41 Line o baŕ andoa than kai pašleolas o mullo. Thai o Isus vazdea le iakha opră, thai phendea: „Daddna, naisarau Tukă kă ašundean Ma.
42 Jeanauas kă orkana ašunes Ma; ta dau duma kadea andoa norodo kai bešel rigate, kaste pateal kă Tu trdean Ma.”
43 Pala so phendea kadala orbe, çîpisardea muiesa zuralo: „Lazăre av avri!”
44 Thai o mullo ankăsto le vastença thai le pînŕănça phangle le făšiença le poxtanehkă, thai le mosa învăluime ande khă pištiri. O Isus phendea lengă: „Pîtărăn les, thai mekăn les te phirăl.”
45 But andal Iudeaia, kai avilesas andai Maria, kana dikhline so kărdeas o Isus, pateaine ande Leste.
46 Ta iekh anda lende găline kal Fariseia, thai phendea lengă so kărdeasas o Isus.
Le Barăraša den duma te mudarăn Les.
47 Atunčeara le raša le mai bară thai le Fariseia tidine o Staboro, thai phendine: „So kărasa? O manuši kadoa kărăl but minunea.
48 Te mekasa Les kadea, saoŕă pateana ande Leste, thai avena le Romaia thai xasarăn ame thai i o than amaro thai i o neamo.”
49 Iekh anda lende, o Kaiafa, kai sas baro rašai ando bărši kodoa, phendea lengă: „Tume či jeanen khanči;
50 ta či den tume godi kă să ande tumaro valoso te merăll khă korkoŕo manuši andoa norodo, thai te na xasaol soa neamo?”
51 Ta e buti kadea či phendeala lestar; ta, anda kă sas baro rašai ando bărši kodoa, prooročisardea kă o Isus avela te merăll andoa neamo.
52 Thai na numai andoa neamo kodoa, ta i kaste tidel ande khă korkoŕo stato le šaoŕăn le Devllehkă kola pharadine.
53 Andoa des kodoa, dinepeduma te mudarăn Les.
54 Anda kodea o Isus či mai phirălas angla le Iudeia; ta gălotar oçal ande phuw pašai pustia, andekh četaea kai bušolas Efraim; thai ašilo oče andekhthan Pehkă jenença.
O Isus ajukărdo ando Ierusalimo.
55 E Patradi le Iudeiendi sas paše. Thai but manuši andal phuwea kodola ankăste ando Ierusalimo, angla e Patradi, kaste ujarăn pe.
56 On rodenas le Isusos, thai denas duma iekh avrănça ando Templo: „So patean? Nai te avel koa prazniko?”
57 Ta le raša le mai bară thai le Fariseia mothodinesas kă, kana jeanela varekon kai sî, te de le phendimos kaste astarăn Les.