Prinderea lui Isus
(Matei 26:47‑56. Marcu 14:43‑50. Luca 22:47‑53)1 După ce a rostit aceste vorbe, Isus a plecat cu ucenicii Săi dincolo de pârâul Chedron , unde era o grădină, în care au intrat El și ucenicii Săi. 2 Iuda, vânzătorul, știa și el locul, pentru că Isus Se adunase de multe ori acolo cu ucenicii Săi. 3 Așadar, Iuda a luat o cohortă de soldați și gărzi de la preoții de seamă și de la farisei și a venit acolo cu felinare, cu făclii și cu arme. 4 Isus, care știa tot ce avea să I se întâmple, a ieșit și le‑a zis: „Pe cine căutați?” 5 Ei I‑au răspuns: „Pe Isus Nazarineanul!” Isus le‑a zis: „Eu Sunt!” Iuda, vânzătorul, era și el cu ei. 6 Când le‑a zis Isus: „Eu Sunt” , ei s‑au dat înapoi și au căzut la pământ. 7 El i‑a întrebat din nou: „Pe cine căutați?” „Pe Isus Nazarineanul”, I‑au zis ei. 8 Isus a răspuns: „V‑am spus că Eu Sunt. Dacă pe Mine Mă căutați, lăsați‑i pe aceștia să se ducă!” 9 (A zis aceasta ca să se împlinească vorba pe care o spusese: „N‑am pierdut pe niciunul din aceia pe care Mi i‑ai dat.” ) 10 Simon Petru, care avea o sabie, a scos‑o, l‑a lovit pe slujitorul marelui‑preot și i‑a tăiat urechea dreaptă. Slujitorul se numea Malhus. 11 Isus i‑a zis lui Petru: „Bagă‑ți sabia în teacă! Paharul pe care Mi l‑a dat Tatăl să‑l beau oare nu‑l voi bea?”
Isus înaintea lui Anna
(Matei 26:57‑58. Marcu 14:53‑54. Luca 22:54)12 Cohorta, căpitanul și gărzile din partea iudeilor L‑au prins pe Isus și L‑au legat. 13 L‑au dus întâi la Anna , căci el era socrul lui Caiafa, care era mare‑preot în anul acela. 14 Caiafa era cel ce dăduse iudeilor sfatul acesta: „Este de folos să moară un singur om pentru popor.”
Tăgăduirea lui Petru
(Matei 26:69‑70. Marcu 14:66‑68. Luca 22:55‑57)15 Simon Petru Îl urma pe Isus împreună cu un alt ucenic. Ucenicul acela era cunoscut marelui‑preot și a intrat după Isus în curtea marelui‑preot. 16 Petru însă a rămas afară la poartă. Celălalt ucenic, care era cunoscut marelui‑preot, a ieșit, a vorbit cu portăreasa și l‑a băgat pe Petru înăuntru. 17 Slujnica portăreasă i‑a zis lui Petru: „Nu cumva și tu ești unul din ucenicii omului acestuia?” „Nu sunt!”, a răspuns el. 18 Slujitorii și gărzile care erau acolo făcuseră un foc de cărbuni, căci era frig, și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei și se încălzea.
Marele‑preot Îl cercetează pe Isus
(Matei 26:59‑66. Marcu 14:55‑64. Luca 22:66‑71)19 Marele‑preot L‑a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. 20 Isus i‑a răspuns: „Eu am vorbit lumii pe față; întotdeauna am dat învățătură în sinagogă și în Templu, unde se adună toți iudeii, și n‑am spus nimic în ascuns. 21 De ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă‑i pe cei ce au auzit ce le‑am vorbit; iată, aceștia știu ce am spus.” 22 Când a spus El acestea, una dintre gărzile aflate acolo I‑a dat o palmă lui Isus, zicând: „Așa răspunzi marelui‑preot?” 23 Isus i‑a răspuns: „Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău; dar, dacă am vorbit bine, de ce Mă bați?” 24 Anna L‑a trimis legat la marele‑preot Caiafa.
Petru se leapădă iarăși de Isus
(Matei 26:71‑75. Marcu 14:69‑72. Luca 22:58‑62)25 Simon Petru stătea și se încălzea. Ei i‑au zis: „Nu cumva și tu ești dintre ucenicii lui?” El a tăgăduit și a zis: „Nu sunt!” 26 Unul din slujitorii marelui‑preot, rudă cu cel căruia îi tăiase Petru urechea, a zis: „Nu te‑am văzut eu cu el în grădină?” 27 Petru iarăși a tăgăduit și îndată a cântat cocoșul.
Isus înaintea lui Pilat
(Matei 27:1‑2Matei 11‑14. Marcu 15:1‑5. Luca 23:1‑5)28 L‑au adus pe Isus de la Caiafa la pretoriu. Era dimineață. Ei n‑au intrat în pretoriu, ca să nu se întineze, ci să poată mânca Paștele. 29 Atunci a ieșit Pilat afară la ei și le‑a zis: „Ce învinuire aduceți împotriva omului acestuia?” 30 Drept răspuns, ei i‑au zis: „Dacă acesta n‑ar fi fost un răufăcător, nu l‑am fi dat noi în mâinile tale!” 31 Pilat le‑a zis: „Luați‑l voi și judecați‑l după Legea voastră!” „Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni”, i‑au zis iudeii. 32 Aceasta s‑a întâmplat ca să se împlinească vorbele lui Isus prin care arătase cu ce moarte avea să moară.
33 Pilat a intrat iarăși în pretoriu, L‑a chemat pe Isus și I‑a zis: „Ești tu regele iudeilor?” 34 Isus i‑a răspuns: „De la tine zici lucrul acesta sau ți l‑au spus alții despre Mine?” 35 Pilat a răspuns: „Oare sunt eu iudeu? Neamul tău și preoții de seamă te‑au dat în mâinile mele. Ce ai făcut?” 36 „Împărăția Mea nu este din lumea aceasta” , a răspuns Isus. „Dacă Împărăția Mea era din lumea aceasta, slujitorii Mei s‑ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor. Dar, acum, Împărăția Mea nu este de aici.” 37 „Atunci, un rege tot ești!”, I‑a zis Pilat. „Tu însuți spui că sunt rege” , a răspuns Isus. „Eu pentru aceasta M‑am născut și am venit în lume: ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu.” 38 Pilat I‑a zis: „Ce este adevărul?”
Isus, condamnat la moarte
(Matei 27:15‑31. Marcu 15:6‑20. Luca 23:13‑25)După ce a spus aceste vorbe, Pilat a ieșit iarăși afară la iudei și le‑a zis: „Eu nu găsesc nicio vină în el. 39 Dar , fiindcă la voi este obiceiul să vă eliberez pe cineva de Paște, vreți să vi‑l eliberez pe regele iudeilor?” 40 Atunci , toți au strigat din nou: „Nu pe acesta, ci pe Barabba!” Iar Barabba era un tâlhar.
O astarimos le Isusohko.
1 Pala so dea duma kadala orbe, o Isus teleardea Pehkă jenença înteal o paioro o Šedron, kai sas khă bar, ande savi šutea pe O thai Pehkă jene.
2 O Iuda, o bitinditorii, jeanelas o than kodoa i o, anda kă o Isus butivar tidea pe oče Pehkă jenença.
3 O Iuda, kadea, lea le kătanen thai le kanditoren tradine le rašandar le mai bară thai le Fariseiendar, thai avilo oče felinarença, ambralença thai sabiença.
4 O Isus, kai jeanelas sa so avela te kărdeol pe Lehkă, gălo karing lende, thai phendea lengă: „Kas roden?”
5 On dine Les anglal: „Le Isusos andoa Nazareto!” O Isus phendea lengă: „Me sîm!” O Iuda, o bitinditorii, sas i o lença.
6 Kana phendea lengă o Isus: „Me sîm!”, on dinepe parpale, thai pele pe phuw.
7 O pušlea le pale: „Kas roden?” „Le Isusos andoa Nazareto,” phendine Lehkă on.
8 O Isus dea anglal: „Phendem tumengă kă Me sîm. Ta, kana roden Ma Man, mekăn kakalen te jeantar.”
9 Phendea kadea buti kaste pherdeol e orba, kai phendeasas la: „Či xasardem či iekh anda kukola, kai dean Mangă le.”
10 O Simono Petro, kai sas les khă sabia, ankaladea la, maladea le robos le bară rašahko, thai šindea lehko kan o čeačio. O Robo kodoa bušolas Malxu.
11 O Isus phendea le Petrohkă: „Šu ti sabia koa than. Či peaua o taxtai, kai dea Mangă les o Dadd te peau les?”
O Isus angloa Ana thoa Kaiafa.
12 E čeata le kătanendi, o kăpitano lengo, thai le kanditorea le Biboldengo, astardine kadea le Isusos, thai phangle Les.
13 Nigărde Les mai anglal koa Ana; kă o sas o sastro le Kaiafahko, kai sas o mai baro rašai ando bărši kodoa.
14 Thai o Kaiafa sas kukoa kai deasas le Biboldengă o sfato: „Sî ande tumaro mištimos te merăll ăkh korkoŕo manuši andoa soa norodo.”
15 O Simon Petro jealas pala o Isus; sa kadea kărdea i khă aver jeno. O jeno kadoa sas prinjeando le bară rašastar, thai šutea pe le Isusosa ande bar le bară rašasti.
16 Ta o Petro ašilo avri koa udar. O kolaver jeno, kai sas prinjando le bară rašastar, ankăsto avri, dea duma la udariçasa, thai šutea le Petros andră.
17 Atunčeara e kanditoarea, e udăriça phendea le Petrohkă: „Na varesar i tu san iekh anda le jene le manušehkă kadalehkă?” „Či sîm”, dea anglal o.
18 Le robea thai le kanditorea kai sas oče, kărdinesas khă iag angarăndi, kă sas šill: thai tateonas. O Petro bešelas i o lença, thai tateolas.
19 O baro rašai pušlea le Isusos pa Lehkă jene thai poa sîkaimos Lehko.
20 O Isus dea les anglal: „Me dem duma la lumeakă bičioreal; orkana sîkadem le norodos ande khăngări thai ando Templo, kai tiden pe sal Bibolde, thai či phendem khanči čioreal.
21 Anda soste pušen Ma Man? Pušen kukolen kai ašunde Ma pa soste dem lengă duma, dikta, kodola jeanen so phendem.”
22 Koa ašundimos kadale divanurengo, iekh anda le kanditorea le rašangă, kai bešelas oče, dea khă palma le Isusos, thai phendeas: „Kadea des anglal le bară rašahkă?”
23 O Isus dea les anglal: „Kana dem duma nasul, sîkau so phendem nasul; ta kana dem duma mišto, sostar marăs ma?”
24 O Ana tradea Les phanglo koa baro rašai Kaiafa.
25 O Simon Petro bešelas oče, thai tateolas. On phendine: „Na varesar san i tu iekh anda le jene Lehkă?” O šudea pe, thai phendea: „Či sîm.”
26 Iekh anda le robea le bară rašahkă, neamo kolesa kai šindeasas o Petro lehko kan, phendea: „Či dikhlem tu me Lesa ande bar?”
27 O Petro pale šudea pe Lestar. Thai andakhdata dilabaia o bašno.
O Isus angloa Pilat.
28 Andine le Isusos kata o Kaiafa ande odaia la krisati: sas droboitu. On či šutine pe ande odaia la krisati, kaste na pîngărin pe thai te dašti xan e Patradi.
29 O Pilat kadea kă ankăsto avri lende, thai phendea lengă: „So pîŕîmos anen poa manuši kadoa?”
30 Čečio phendimos, on phendine lehkă: „Te na avilino khă kărditori nasulimatăngo, nahkă das Les ame ande te vast.”
31 Atunčeara o Pilat phendea lengă: „Len Les tume, thai krisînin Les palai Kris tumari.” „Amengă nai amengă meklino la Krisatar te mudaras khanikas,” phendine lehkă le Bibolde.
32 Kadea kărdilea kaste pherdeol e orba, anda savi sîkadeasas o Isus save mullimasa avela te merăll.
33 O Pilat šutea pe pale ande odaia la krisati, akhardea le Isusos, thai phendea Lehkă: „San Tu o Thagar le Biboldengo?”
34 O Isus dea les anglal: „Tutar orta phenes kadea buti, or phendine tukă aver pa Mande!”
35 O Pilat dea anglal: „Me sîm Iudeo? O neamo Tiro thai le raša le mai bară dine Tu ande muŕo vast: so kărdean?”
36 „O Thagarimos Muŕo nai andai lumea kadea,” dea anglal o Isus. „Te avino Muŕo Thagarimos andai lumea kadea, le kanditorea Mîŕă sahkă marăn pe te na avau dino ando vast le Iudeiengo; ta akana, o Thagarimos Muŕo nai koçal.”
37 „Kadeadar khă Thagar sa san!” Phendea Lehkă o Pilat. „E”, dea anglal o Isus. „Me sîm Thagar. Me anda kadea kărdilem thai avilem ande lumea, kaste dauduma poa čeačimos. Orkon sî andoa čeačimos ašunel Muro mui.”
38 O Pilat phendea Lehkă: „So sî o čeačimos?”
O Isus thai o Baraba.
Pala so phendea kadala orbe, ankăsto pale avri kal Iudeia, thai phendea lengă: „Me či arakhau či khă doši ande Leste.
39 Ta anda kă tume sî tume khă phurikanonikărdimos te dau tumengă avri varekas dă Patreadengo, kamen te dau tumengă avri le „Thagares le Iudeiengo?”
40 Atunči saoŕă çîpisarde pale: „Na Les, ta le Barabas!” Thai o Baraba sas khă mudarditorii.