Hrănirea celor cinci mii
(Matei 14:13‑21. Marcu 6:30‑44. Luca 9:10‑17)1 După aceea , Isus S‑a dus dincolo de Marea Galileei, adică a Tiberiadei. 2 O mare mulțime Îl urma, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi. 3 Isus S‑a suit pe munte și stătea acolo cu ucenicii Săi. 4 Paștele, sărbătoarea iudeilor, era aproape. 5 Isus Și‑a ridicat ochii și, când a văzut că o mare mulțime vine spre El, i‑a zis lui Filip: „De unde să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceștia?” 6 Spunea lucrul acesta ca să‑l încerce, pentru că știa ce avea să facă. 7 Filip i‑a răspuns: „Dacă am cumpăra pâini de două sute de dinari, tot n‑ar ajunge nici cât să capete fiecare puțintel din ele.” 8 Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I‑a zis: 9 „Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi pești, dar ce sunt acestea la atâția?” 10 Isus a zis: „Puneți‑i pe oameni să se așeze!” În locul acela era multă iarbă. Așadar, s‑au așezat, numărul bărbaților fiind de aproape cinci mii. 11 Isus a luat pâinile și, după ce a adus mulțumire, le‑a împărțit [ucenicilor, iar ucenicii le‑au împărțit] celor ce se așezaseră; de asemenea, și din pești cât au vrut. 12 Când s‑au săturat, Isus le‑a zis ucenicilor Săi: „Strângeți bucățile rămase, ca să nu se piardă nimic!” 13 Le‑au adunat deci și au umplut douăsprezece coșuri cu bucăți rămase de la cele cinci pâini de orz, care au prisosit celor ce mâncaseră. 14 Oamenii aceia, când au văzut semnul pe care‑l făcuse Isus, ziceau: „Cu adevărat, acesta este Profetul care urma să vină în lume.” 15 Isus, fiindcă știa că vor veni să‑L ia cu de‑a sila ca să‑L facă rege, S‑a retras iarăși pe munte, numai El singur.
Isus umblă pe mare
(Matei 14:22‑27. Marcu 6:45‑52)16 Când s‑a înserat, ucenicii Lui s‑au coborât la mare. 17 S‑au suit într‑o barcă și s‑au pornit să treacă marea, spre Capernaum. (Se întunecase, și Isus încă nu venise la ei.) 18 Sufla un vânt puternic, și marea era agitată. 19 După ce au vâslit cam douăzeci și cinci sau treizeci de stadii , L‑au văzut pe Isus umblând pe mare și apropiindu‑Se de barcă. Și s‑au înfricoșat. 20 Dar El le‑a zis: „Eu Sunt; nu vă temeți!” 21 Voiau să‑L ia în barcă, iar barca a sosit îndată la locul spre care mergeau.
Isus, Pâinea vieții
22 A doua zi, mulțimea care rămăsese de cealaltă parte a mării a băgat de seamă că acolo nu mai era decât o barcă și că Isus nu Se suise cu ucenicii Săi în barcă, ci ucenicii plecaseră singuri. 23 Au sosit și alte bărci din Tiberiada, aproape de locul unde mâncaseră ei pâinea, după ce Domnul adusese mulțumire. 24 Când au văzut cei din mulțime că nici Isus, nici ucenicii Săi nu erau acolo, s‑au suit și ei în bărci și s‑au dus la Capernaum să‑L caute pe Isus. 25 Când L‑au găsit, dincolo de mare, I‑au zis: „Rabbí, când ai ajuns aici?” 26 Drept răspuns, Isus le‑a zis: „Adevărat, adevărat vă spun: Mă căutați nu pentru că ați văzut semne, ci pentru că ați mâncat din pâini și v‑ați săturat. 27 Lucrați nu pentru mâncarea care piere, ci pentru mâncarea care dăinuie în viața veșnică și pe care v‑o va da Fiul Omului, căci pe El L‑a pecetluit Tatăl, Dumnezeu!” 28 Ei I‑au zis: „Ce să facem ca să înfăptuim lucrările lui Dumnezeu?” 29 Isus le‑a răspuns: „Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu: să credeți în Acela pe care L‑a trimis El.”
30 Ei I‑au zis: „Ce semn faci tu ca să‑l vedem și să credem în tine? Ce lucrezi tu? 31 Părinții noștri au mâncat mană în pustiu, după cum este scris: Pâine din cer le‑a dat să mănânce. ” 32 Isus le‑a zis: „Adevărat, adevărat vă spun: nu Moise v‑a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata Pâine din cer, 33 căci Pâinea lui Dumnezeu este cea care se coboară din cer și dă viață lumii.” 34 „Doamne ”, I‑au zis ei, „dă‑ne totdeauna această pâine!” 35 Isus le‑a zis: „Eu sunt Pâinea vieții. Cine vine la Mine nicidecum nu va flămânzi, și cine crede în Mine nu va înseta niciodată.
36 Dar v‑am spus că M‑ați și văzut, și nu credeți. 37 Tot ce‑Mi dă Tatăl va ajunge la Mine, și pe cel ce vine la Mine nicidecum nu‑l voi izgoni afară, 38 căci M‑am coborât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M‑a trimis. 39 Și aceasta este voia Celui ce M‑a trimis: să nu pierd pe niciunul din cei pe care Mi i‑a dat El, ci să‑i înviez în ziua de apoi. 40 Aceasta este voia Tatălui Meu: ca oricine Îl vede pe Fiul și crede în El să aibă viață veșnică; și Eu îl voi învia în ziua de apoi.”
41 Iudeii murmurau împotriva Lui, pentru că zisese: „Eu sunt Pâinea care s‑a coborât din cer.” 42 Și ziceau: „Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai cărui tată și mamă îi cunoaștem? Atunci cum zice el: «Eu M‑am coborât din cer» ?” 43 Isus le‑a răspuns: „Nu murmurați între voi! 44 Nimeni nu poate veni la Mine dacă nu‑l atrage Tatăl, care M‑a trimis; și Eu îl voi învia în ziua de apoi. 45 În Profeți este scris: Toți vor fi învățați de Dumnezeu. Așa că oricine a auzit de la Tatăl și a învățat de la El vine la Mine. 46 Nu că cineva L‑a văzut pe Tatăl, în afară de Cel care este de la Dumnezeu; Acesta L‑a văzut pe Tatăl. 47 Adevărat, adevărat vă spun: cine crede în Mine are viață veșnică. 48 Eu sunt Pâinea vieții. 49 Părinții voștri au mâncat mană în pustiu și au murit. 50 Aceasta este Pâinea care se coboară din cer ca omul să mănânce din ea și să nu moară. 51 Eu sunt Pâinea vie, care s‑a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din Pâinea aceasta, va trăi în veac; și Pâinea pe care o voi da Eu este trupul Meu, [pe care îl voi da] pentru viața lumii.”
52 Iudeii se certau între ei și ziceau: „Cum poate omul acesta să ne dea trupul lui să‑l mâncăm?” 53 Isus le‑a spus: „Adevărat, adevărat vă spun: dacă nu mâncați trupul Fiului Omului și nu beți sângele Lui, n‑aveți viață în voi înșivă. 54 Cine mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică; și Eu îl voi învia în ziua de apoi. 55 Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană, și sângele Meu este cu adevărat o băutură. 56 Cine mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne în Mine, și Eu rămân în el. 57 După cum M‑a trimis pe Mine Tatăl, care este viu, și Eu trăiesc prin Tatăl, tot așa cel care Mă mănâncă pe Mine va trăi și el prin Mine. 58 Aceasta este Pâinea care s‑a coborât din cer: nu precum au mâncat părinții voștri [mană] și au murit. Cine mănâncă Pâinea aceasta va trăi în veac.” 59 Isus a spus acestea în sinagogă, când îi învăța pe oameni în Capernaum.
Unii ucenici Îl părăsesc. Mărturisirea lui Petru
60 Mulți din ucenicii Lui, când au auzit aceste cuvinte, au zis: „Greu este cuvântul acesta! Cine poate să‑l primească?” 61 Isus, care știa în Sine că ucenicii Săi murmurau în această privință, le‑a zis: „Cuvântul acesta vă face să vă poticniți? 62 Dar dacă L‑ați vedea pe Fiul Omului suindu‑Se unde era mai înainte?… 63 Duhul este cel care dă viață; carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le‑am spus Eu sunt duh și viață. 64 Dar între voi sunt unii care nu cred.” Căci Isus știa de la început cine erau cei ce nu cred și cine era cel ce Îl va vinde. 65 Și a adăugat: „Tocmai de aceea v‑am spus că nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu i‑a fost dat de Tatăl [Meu].”
66 De atunci, mulți din ucenicii Lui s‑au întors și nu mai umblau cu El. 67 Atunci, Isus le‑a spus celor doisprezece: „Voi nu vreți să vă duceți?” 68 „Doamne”, I‑a răspuns Simon Petru, „la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieții veșnice. 69 Și noi am crezut și am ajuns la cunoștința că Tu ești [Hristosul], Sfântul lui Dumnezeu.” 70 Isus le‑a răspuns: „Nu v‑am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Și totuși, unul din voi este diavol.” 71 Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscariotul, căci el avea să‑L vândă: el, unul din cei doisprezece.
O butimos le manŕăngo.
1 Pala kodea, o Isus gălo înteal la mareatar la Galeliatar, kai bušol e marea la Tiberiadei.
2 Khă bari gloata jealas pala Leste, anda kă dikhălas le sămnuri kai kărălas le maškar le nasfale.
3 O Isus ankăsto po baŕobaro, thai bešelas oče Pehkă jenença.
4 E Patradi, o prazniko le Iudeiengo, sas paše.
5 O Isus vazdea Pehkă iakha, thai dikhlea kă ăkh bari gloata avel karing Leste. Thai phendea le Filipohkă: „Katar avel ame te tinas manŕo kaste xan le manuši kadala?”
6 Phenelas e buti kadea kaste zumaveles, anda kă jeanelas so sî les ande godi te kărăl.
7 O Filip dea Les anglal: „O manŕo, kai daštisaras te tinas les duie šelença franči, či arăsăla ka sogodi anda lende te xan po xançorî.”
8 Iekh anda le jene Lehkă, o Andrei, o phral le Simon Petrohko, phendea Lehkă:
9 „Sî koče khă rakloro, kai sî les panji manŕă orzohkă thai dui maše; ta so sî kadala anda kaditi?”
10 O Isus phendea: „Phenen le manušengă te bešen tele. „Ando than kodoa sas but čear. Le manuši bešline tele, ando dindimos dă paše panji mii.
11 O Isus lea le manŕă, naisardea le Devllehkă, xuladea le jenengă, thal jene ulade le kolengă kai bešenas tele; sakadea, dine le i andal maše sode kambline.
12 Pala so čeailile, o Isus phendea Pehkă jenengă: „Tiden le prušuka kai ašile, kaste na xasaol khanči.”
13 Tidine le, thai pherdine dešudui košuri anda le prušuka kai ašile sas anda le panji manŕă orzohkă, pala so xalesas saoŕă.
14 Le manuši kodola, kana dikhline e minunea, kai kărdeasas la o Isus, phenenas: „Le čeačimasa, kadoa sî o prooroko kukoa ajukărdo ande lumea.”
15 O Isus, anda kă jeanelas so sî le ande godi te aven pala Leste te len Les la zorasa thai te kărăn Les Thagar, gă'lo pale koa baŕobaro, korkoŕo numai O.
O Isus phirăl pe marea.
16 Kana meklea pe e reat, le jene Lehkă uliste kai rig la mareati.
17 Ankăste ande khă bero, thai nakhănas e marea, kaste jean ando Kapernaum. Tuneričisaolas, thai o Isus sa či avilosas lende.
18 Phurdelas khă bravall zurali thai marea sas xoleariko.
19 Pala so çîrdine koa bero kam bištaipanji or treanda stadii, dikhline le Isusos phirindoi pe marea thai sar pašolas le berostar. Thai daraile.
20 Ta o Isus phendea lengă: „Me sîm, na daran!”
21 Kamenas te len Les ando bero. Thai o bero arăslo iekhatar ando than karing jeanas.
O manŕo la čivavako.
22 O nordo, kai ašilosas la kolavrea rigatar la mareako, šuteasas sama kă oče nas numai khă bero, thai kă o Isus či ankăstosas ando bero kadoa Pehkă jenença, thai le jene teleardesas korkoŕo lesa.
23 O duito des avilesas aver beruri andai Tiberiada, paše le thanestar kai xalesas on o manŕo, pala so o Rai naisardeasas le Devllehkă.
24 Kana dikhline le noroade kă či o Isus, či le jene nas oče, ankăste i on ande le beruri kodola, thai găline ando Kapernaum te roden le Isusos.
25 Kana arakle Les, înteal e marea, phende Lehkă: „Sîkaitorina, kana avilean koče?”
26 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Čeačes, čeačes phenau tumengă, kă roden Ma na kă dikhlean ăl sămnuri, ta anda kă xalean anda le manŕă kodola, thai čeaililean.
27 Kărăn buti na andoa xabe kai nakhăl, ta andoa xabe, kai ašel anda e čivava e vešniko, thai savi del tumengă la o Šeau le manušehko; kă o Dadd, ta, orta o Dell, Les štampilisardea Les Pehka pečetasa.”
28 On phendine Lehkă: „So te kăras kaste pheras le butea le Devllehkă?.”
29 O Isus dea le anglal: „E buti kai mangăla o Dell sî kadea: te patean ande Kukoa, kai tradea les O.”
30 „Ta so sămno kărăs, Tu”, phende Lehkă on „kaste dikhas les, thai te pateas ande Tute? So butearăs Tu?
31 Amară dadda xaline mana ande pustia, pala sar sî ramome: „Dea le te xan manŕo andoa čeri.”
32 O Isus phendea lengă: „Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă o Moise či dea tume o manŕo andoa čeri, ta o Dadd Muro del tume o čečio manŕo andoa čeri;
33 kă o Manŕo le Devllehko sî kukoa kai ulel andoa čeri, thai del la lumea e čivava.”
34 „Raia,” phendine Lehkă on, dea me orkana kadoa manŕo.”
35 O Isus phendea lengă: „Me sîm o Manŕo la čivavako. Kon avel Mande, či bokhauola čiăkhdata; thai kon pateal ande Mande, či trušaola čiăkhdata.
36 Ta phendem tumengă kă i dikhlean Ma, thai sa či patean.
37 Sa so del Ma o Dadd, arăsăla Mande; thai koles kai avela Mande či našavauales avri:
38 kă ulistem andoa čeri kaste kărau na Muŕo kamimos, ta o kamimos Kolehko kai tradea Ma.
39 Thai o kamimos Kolehko kai tradea Ma, sî te na xasarau khanči anda so dea Ma O, ta te uštevau les ando des kai avela.
40 O kamimos Mîŕă Daddehko sî kă orkon dikhăl le Šeaves, thai pateal ande Leste, te aveles čivava vešniko; thai Me ušteavaua les ando des kai avela.”
41 Le Iudeia bandearănas o nakh pe Leste, anda kă phendeasas: „Me sîm o manŕo kai ulisto andoa čeri.”
42 Thai phenenas: „Ta nai kadoa o šeau le Iosifohko, savehko dadd thai dei prinjeanas le? Sar ta phenel O: „Me ulistem andoa čeri?”
43 O Isus dea le anglal: „Na bandearăn andoa nakh maškar tumende.
44 Khonikh našti avel Mande, kana či çîrdeles o Dadd, kai tradea Ma; thai me ušteavaua les ando des kai avela.
45 Ande le prooročii sî ramome: „Saoŕă avena sîkade le Devllestar.” Kadea kă orkon ašundea le Daddestar, thai primisardea Lehko sîkaimos, avel Mande.
46 Na kă varekon dikhlea le Daddes, avri anda Kukoa kai avel kata o Dell; e, Kodoa dikhlea le Daddes.
47 Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă savo pateal ande Mande, sî les e čivava e vešniko.
48 Me sîm o Manŕo la čivavako.
49 Tumară dadda xaline mana ande pustia, thai mulline.
50 O Manŕo, kai ulel andoa čeri, sî kadea kărdo, kon xal anda leste, te na merăll.
51 Me sîm o Manŕo juvindo, kai ulisto andoa čeri. Te xala varekon andoa manŕo kadoa, traila ando veako; thai o manŕo, kai daua les Me, sî Muŕo stato, kai daua les anda e čivava la lumeati.”
52 Koa ašundimos kadale divanurengo, le Iudeia xanas pe maškar lende, thai phenenas: „Sar daštil o manuši kadoa te del ame Pehko stato te xas les?”
53 O Isus phendea lengă: „Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă, kana či xana o stato le Šeavehko le manušehko, thai či pena o rat Lehko, nai tume čivava ande tumende.
54 Kon xal o stato Muŕo, thai pel o rat Muŕo, ašel ande Mande, thai Me ašeau ande Leste.
55 Kă o stato Muŕo sî čeačimasa khă xabe, thai o rat Muŕo sî čeačimasa khă pimos.
56 Kon xal o stato Muŕo, thai pel o rat Muŕo, ašel ande Mande, thai Me ašeau ande leste.
57 Pala sar o Dadd, kai sî juvindo tradea Ma Man, i Me traiu andoa Dadd, sa kadea, kon xal Ma Man, traila i o anda Mande.
58 Kadeadar sî o manŕo, kai ulisto andoa čeri, na sar e mana, kai xalela tumară dadda, thai sa mulline: kon xal o manŕo kadoa, traila ando veako.”
59 O Isus phendea lengă kadala butea ande khăngări, kana sîkavelas le manušen ando Kapernaum.
Unii jene Mekăn Les. O phendimos le Petrohko.
60 But anda le jene Lehkă, pala so ašundine kadala divanuri, phendine: „Kadoa divano sî but zuralo: kon dašti te răbdiles?”
61 O Isus, kai atearălas sa thai jeanelas kă Lehkă jene bandearănas o nakh andoa divano kadoa, phendea lengă: „Kadoa phendimos anda tumende sî khă doši ambladimasti?
62 Ta te dikhăna le Šeaves le manušehko ankăstindoi kai sas mai anglal?…
63 O Duxo sî kukoa kai del čivava, o mas nai klhančesko lašo; le divanuri, kai phendem tumengă le Me, sî duxo thai čivava.
64 Ta sî unii anda tumende kai či patean.” Kă o Isus jeanelas dă anglal kon sas kukola kai či pateanas, thai kon sas kukoa kai bitinela Les.
65 Thai mai phendea: „Orta anda kodea phendem tumengă kă khonikh našti avel Mande, kana nas lehkă dino Mîŕă Daddestar.
66 Anda e leaka kodea, but anda le jene Lehkă, găletar parpale, thai či mai phirănas Lesa.
67 Atunčeara o Isus phendea kolengă le dešdongă: „Tume či kamen te jeantar?”
68 „Raia,” phendea Lehkă o Simon Petro,” kaste te jeastar? Tu sîtu le divanuri la čivavakă vešniko.
69 Thai ame pateaiam, thai arasleam koa prinjeandimos kă Tu san o Kristoso, o Sfînto le Devllehko.”
70 O Isus dea le anglal: „Či alosardem tume Me tumen le dešuduien? Thai sa iekh anda tumende sî khă beng.”
71 Delasduma poa Iuda, o šeau le Simonohko Iskarioteano; kă o avela te bitine Les: o, iekh anda kukola le dešudui.