Necredința fraților lui Isus
1 După aceea, Isus străbătea Galileea; nu voia să treacă prin Iudeea, fiindcă iudeii căutau să‑L omoare. 2 Și sărbătoarea iudeilor, Așezarea Corturilor, era aproape. 3 Frații Săi I‑au zis: „Pleacă de aici și du‑te în Iudeea, ca să vadă și ucenicii tăi lucrările pe care le faci! 4 Nimeni nu lucrează în ascuns când caută să ajungă cunoscut. Dacă faci acestea, arată‑te lumii!” 5 Căci nici chiar frații Săi nu credeau în El. 6 Isus le‑a zis: „Vremea Mea n‑a sosit încă, dar vouă vremea totdeauna vă este prielnică. 7 Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăște, căci Eu mărturisesc despre ea că faptele ei sunt rele. 8 Voi suiți‑vă la sărbătoare; Eu nu Mă sui la sărbătoarea aceasta, căci vremea Mea nu s‑a împlinit încă.” 9 După ce le‑a spus aceste lucruri, a rămas în Galileea.
Isus la Sărbătoarea Corturilor
10 După ce s‑au suit frații Săi la sărbătoare, S‑a suit și El, dar nu pe față, ci pe ascuns. 11 Iudeii Îl căutau la sărbătoare și ziceau: „Unde este?” 12 Era mult freamăt cu privire la El în mulțime. Unii spuneau: „Este un om bun”, dar alții spuneau: „Ba nu, ci duce mulțimea în rătăcire.” 13 Totuși, nimeni nu vorbea pe față despre El, de frica iudeilor.
14 Pe la jumătatea sărbătorii, Isus S‑a suit la Templu și a început să dea învățătură. 15 Iar iudeii se mirau, zicând: „Cum de știe acesta carte fără să fi învățat?” 16 Isus le‑a răspuns: „Învățătura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M‑a trimis. 17 Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va cunoaște dacă învățătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine. 18 Cel ce vorbește de la sine își caută propria slavă; dar cel ce caută slava celui ce l‑a trimis, acela este adevărat și în el nu este nedreptate.
19 Oare nu v‑a dat Moise Legea? Totuși, nimeni dintre voi nu împlinește Legea. De ce căutați să Mă omorâți?” 20 Mulțimea I‑a răspuns: „Ai demon . Cine caută să te omoare?” 21 Drept răspuns, Isus le‑a zis: „O lucrare am făcut, și toți vă mirați. 22 Moise v‑a dat circumcizia (nu că ea vine de la Moise, ci de la patriarhi), și voi îl circumcideți pe om în ziua sabatului. 23 Dacă un om primește circumcizia în ziua sabatului, ca să nu se calce Legea lui Moise, vă mâniați pe Mine că am însănătoșit un om în ziua sabatului? 24 Nu judecați după înfățișare, ci judecați după judecata cea dreaptă!”
25 Unii dintre locuitorii Ierusalimului spuneau: „Nu este el acela pe care caută să‑l omoare? 26 Și iată că vorbește pe față și ei nu‑i spun nimic! Nu cumva căpeteniile au cunoscut cu adevărat că acesta este Hristosul? 27 Dar pe acesta îl știm de unde este; când însă va veni Hristosul, nimeni nu va ști de unde este.” 28 Atunci Isus, care dădea învățătură în Templu, a strigat, zicând: „Mă cunoașteți și Mă știți de unde sunt! Eu n‑am venit de la Mine Însumi, însă Cel ce M‑a trimis este adevărat, numai că voi nu‑L cunoașteți. 29 Eu Îl cunosc, căci de la El sunt și El M‑a trimis.” 30 Căutau deci să‑L prindă, dar nimeni n‑a pus mâna pe El, căci încă nu‑I sosise ceasul.
31 Din mulțime însă mulți au crezut în El și spuneau: „Când va veni Hristosul, va face oare mai multe semne decât a făcut acesta?” 32 Fariseii au auzit mulțimea murmurând acestea despre El, și preoții de seamă și fariseii au trimis niște gărzi să‑L prindă. 33 Isus a zis: „Încă puțină vreme sunt cu voi și apoi Mă duc la Cel ce M‑a trimis. 34 Mă veți căuta, și nu Mă veți găsi; și unde sunt Eu, voi nu puteți veni.” 35 Iudeii și‑au spus între ei: „Unde are de gând să se ducă acesta, încât nu‑l vom găsi? Doar n‑are de gând să se ducă la cei răspândiți printre greci și să‑i învețe pe greci!? 36 Ce înseamnă cuvântul acesta pe care l‑a spus: «Mă veți căuta, și nu Mă veți găsi; și unde sunt Eu, voi nu puteți veni» ?”
Râuri de apă vie
37 În ziua cea din urmă – ziua cea mare a sărbătorii – Isus a stat în picioare și a strigat: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea! 38 Cel ce crede în Mine, precum zice Scriptura, râuri de apă vie vor curge din inima lui.” 39 (Spunea aceasta despre Duhul, pe care aveau să‑L primească cei ce vor fi crezut în El. Căci Duhul [Sfânt] încă nu fusese dat, fiindcă Isus încă nu fusese proslăvit .)
Încercarea de a‑L prinde pe Isus
40 Unii din mulțime, când au auzit aceste cuvinte, spuneau: „Acesta este cu adevărat Profetul .” 41 Alții spuneau: „Acesta este Hristosul.” Dar alții spuneau: „Doar nu din Galileea vine Hristosul ! 42 Nu zice Scriptura că Hristosul vine din sămânța lui David și din Betleem, satul de unde era David?” 43 S‑a făcut deci dezbinare în mulțime din pricina Lui. 44 Unii din ei voiau să‑L prindă, dar nimeni n‑a pus mâna pe El. 45 Atunci gărzile s‑au întors la preoții de seamă și la farisei. Și aceștia le‑au spus: „De ce nu l‑ați adus?” 46 Gărzile au răspuns: „Niciodată n‑a vorbit vreun om ca omul acesta.” 47 Fariseii le‑au răspuns: „Doar n‑ați fost și voi duși în rătăcire! 48 A crezut în el vreunul dintre conducători sau dintre farisei? 49 Dar mulțimea aceasta, care nu cunoaște Legea, este blestemată!” 50 Nicodim, cel care venise la Isus mai înainte și care era unul dintre ei, le‑a zis: 51 „Oare Legea noastră osândește pe vreun om fără să‑l asculte mai întâi și să știe ce face?” 52 Drept răspuns, ei i‑au zis: „Doar nu ești și tu din Galileea! Cercetează și vezi că din Galileea nu s‑a ridicat niciun profet!”
Femeia prinsă în adulter
53 [[Și s‑a întors fiecare acasă.
O bipateaimos le phralengo le Isusohkă.
1 Pala kodea, o Isus marălas sai Galilea; či kamelas te bešel ande Iudea, anda kă le Iudeia rodenas te mudarăn Les.
2 Thai o prazniko le Iudeiengo, o prazniko phendino le Çărengo, sas paše.
3 Lehkă phral phende Lehkă: „Telear kocal, thai jeatar ande Iudea, kaste dikhăn i Te jene le butea, kai kărăs le Tu.
4 Khonikh či kărăl vareso garado, kana rodel te kărdeol pe prinjeando: kana kărăs kadala butea, sîkav Tu la lumeakă.”
5 Kă či Lehkă phral či pateanas ande Leste.
6 O Isus phendea lengă: „O čiro Muŕo či avilo înkă, ta tumengă o čiro sî tumengă orkana lašo.
7 Tumen e lumea našti te na dabadikhăl tume; Man či dabadikhăl Ma, anda kă Me phenau pa late kă lakă butea sî jungalea.
8 Anklen tume koa prazniko kadoa; Me ta či ankleau koa prazniko kadoa, anda kă či pherdilo Muŕo čiro.”
9 Pala so phendea lengă kadala butea, ašilo ande Galilea.
O Isus ando Ierusalimo koa prazniko le Çărengo.
10 Pala so ankăste Lehkă phral koa prazniko, ankăsto i O, ta na te dičio, ta kam mai garado.
11 Le Iudeia rodenas Les ando čiro le praznikohko, thai phenenas: „Kai Lo?”
12 Le noroade denas duma but čioreal pa Leste. Iekh phenenas: „Sî khă manuši lašo.” Aver phenenas: „Či, ta nigrăl o norodo ando xasarimos.”
13 Falpe, kă daratar le Iudeiendar, khonikh či delas duma pa Leste anglal.
14 Koa dopaši le praznikohko, o Isus ankăsto ando Templo. Thai sîkavelas le norodos.
15 Le Iudeia mirinas pe, thai phenenas: „Sar sî le manušes kadales sîkaimos, kă či sîtilo čiăkhdata.”
16 O Isus dea le anglal: „O sîkaimos Muŕo, nai Muŕo, ta Kolehko kai trdea Ma Man.
17 Kana kamel varekon te kărăl Lehko kamimos, arăsăla te prinjeanel kana o sîkaimos sî kata o Dell, or kana Me dau duma Mandar.
18 Kon del duma pestar, rodel e slava lesti; ta kon rodel e slava Kolesti kai trdea Les, kodoa sî čečio, thai ande leste nai bandimos.
19 Ta či dea tume o Moise e Kris? Thai sa khonih anda tumende či nikrăl e Kris. Sostar roden te mudarăn Ma?”
20 O norodo dea les anglal: „Sî tu beng. Kon rodel te mudarăl Tu?”
21 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Khă buti kărdem, thai saoră mirin tume latar.
22 O Moise dea tume o mothodimos dičimasa koa šindimosroata – na kă oi avel kata o Moise, ta katal patriaxa – thai tume šinenroata le manušes ando des le Savatohko.
23 Kana khă manuši lel o šindimoroata ando des le Savatohko, kaste na ušteavel pe e Kris le Moisasti, sostar turbean xoleatar anda Mande, anda kă sasteardem khă manuši întrego ando des le Savatohko?
24 Na krisînin pala o dikhlimos, ta krisînin pala o čeačimos.
25 Vareasar bešlitorea andoa Ierusalimo phenenas: „Nai o Kukoa, kai roden on te mudarăn Les?
26 Thai sa, dikta kă del lengă duma angla, thai on či phenen Lehkă khanči! Na varesar, pe čiačimaste, le mai bară prinjeandino kă o sî o Kristoso?
27 Ta ame jeanas katar sî o manuši kadoa, kana avela o Kristoso, khonikh či jeanela katar sî.”
28 Thai o Isus, ta kana sîkavelas le norodos ando Templo, çîpilas: „Prinjeanen Ma thai jeanen Ma katar sîm! Me či avilem Mandar korkoŕo, ta Kukoa kai tradea Ma, sî čeačio, thai tume či prinjeanen Les.
29 Me prinjeanau Les, kă avau Lestar, thai O tradea Ma.”
30 On rodenas te astarăn Les; thai khonikh či thodea o vast pe Leste, kă înkă či avilosas Lehko čeaso.
31 But andoa norodo pateaine ande Leste, thai phenenas: „Kana avela o Kristoso, kărăla mai but sămnuri dă sar kărdea o manuši kadoa?”
32 Le Fariseaia ašundine le norodos phendindoi čioreal kadala butea pa Leste. Atunčeara le raša le ma bară thai le Farisea tradine varesar jandarea te astarăn Les.
33 O Isus phendea: „Mai sîm tumença xançorî čiro, thai pala kodea jeau ka Kukoa kai trdea Ma.
34 Tume rode na Ma, thai či arakhăna Ma; thai kai avaua Me, tume našti te aven.”
35 Le Iudea phendine maškar lende: „Kai sî les gîndo te jealtar o manuši kadoa, kaste našti te arakhas Les? Ta na avelales ande godi te jeal ka kukola pharadine maškar le Grečea, thai te sîkavel ăl Grečen?
36 So avena le divanuri kadala kai phendea mengă le: „Rode na Ma, thai či arakhăna Ma; thai kai avaua Me, tume našti te aven.”
O Isus, o pai la čivavako.
37 Ando des dă mai palal, kai sas o des o baro le praznikohko, o Isus bešlo ande pînŕănde, thai dea mui: „Kana trušaol varekon, te avel Mande, thai te pel.”
38 Kon pateal ande Mande, anda lehko illo thavdena paia juvindimahkă, sar phenel o LillleDevllehko.”
39 Phenelas le divanuri kadala poa Duxo, kai avena te len Les kukola kai pateana ande Leste. Kă o Sfînto Duxo înkă či sas dino, anda kă o Isus nas înkă proslovime.
Zumaimata andoa astardimos le Isusohko.
40 Iekh andoa norodo, kana ašundine kadala divanuri, phenenas: „Kadoa sî le čečimasa o Prooroko.”
41 Aver phenenas: „Kadoa sî o Kristoso.” Thai aver phenenas: „Sar, andai Galilea sî te avel o Kristoso?
42 Či phenel o LillleDevllehko kă o Kristoso sî te avel andai sămînça le Davidosti, thai andoa gau o Betleem, kai sas o David?”
43 Kărdilea kadea pharaimos ando norodo anda Leste.
44 Iekh anda lende kamenas te astarăn Les; ta khonikh či thodea o vast pe Leste.
45 Le jandarea amboldile kal raša le mai bară thai kal Fariseia. Thai kadala phende lengă: „Sostar či andean Les?”
46 Le jeandarea dine anglal: „Čiăkdata či dea duma khă manuši sar o manuši kadoa.”
47 Le Farisea dine le anglal: „Ta na avena i tume nigărdine ando xasarimos?
48 Pateaia vo iekh ande Leste anda le mai bară amară or andal Fariseia?
49 Ta o norodo kadoa, kai či jeanel e Kris, sî dinorman!”
50 O Nikodimo, kukoa kai avilosas koa Isus reate thai kai sas iekh anda lende, phendea lengă:
51 E Kris amari došavel oi khă manuši mai anglal kaste ašuneles thai te jeanel so kărăl?”
52 Čeačio phendimos, on phendine lehkă: „I tu san anda e Galilea? Rode mišto, thai dikhăsa kă anda e Galilea či vazdinisailo či khă prooroko.”
53 (Thai amboldine pe sakogodi khără.