1 Isus S‑a dus la Muntele Măslinilor. 2 Dar, dis‑de‑dimineață, a venit din nou la Templu; și tot poporul venea la El. După ce S‑a așezat, a început să‑i învețe. 3 Iar cărturarii și fariseii au adus o femeie prinsă în adulter și, punând‑o în mijloc, 4 I‑au spus: „Învățătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când săvârșea adulterul. 5 Moise , în Lege, ne‑a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: tu deci ce zici?” 6 Vorbeau astfel ca să‑L ispitească și să aibă cu ce să‑L învinuiască. Dar Isus S‑a aplecat și scria cu degetul pe pământ. 7 Cum ei stăruiau cu întrebările, S‑a ridicat și le‑a zis: „Cine este fără păcat între voi să arunce primul cu piatra în ea!” 8 Apoi S‑a aplecat iarăși și scria cu degetul pe pământ. 9 Cei ce au auzit [au fost mustrați de cugetul lor și] au ieșit afară, unul câte unul, începând cu bătrânii, [până la cei din urmă]. A rămas El singur cu femeia, care stătea în mijloc. 10 Isus S‑a ridicat și [când n‑a mai văzut pe nimeni decât pe femeie] i‑a zis: „Femeie, unde sunt [pârâșii tăi]? Nimeni nu te‑a osândit?” 11 „Nimeni, Doamne”, I‑a răspuns ea. Și Isus i‑a zis: „Nici Eu nu te osândesc. Du‑te și de acum să nu mai păcătuiești!” ]]
Isus, Lumina lumii
12 Isus le‑a vorbit din nou și le‑a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nicidecum nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții.” 13 Fariseii I‑au zis atunci: „Tu mărturisești despre tine însuți; mărturia ta nu este adevărată.” 14 Drept răspuns, Isus le‑a zis: „Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, mărturia Mea este adevărată; căci Eu știu de unde am venit și încotro Mă duc, dar voi nu știți nici de unde vin, nici încotro Mă duc. 15 Voi judecați după înfățișare; Eu nu judec pe nimeni. 16 Și chiar dacă judec Eu, judecata Mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci suntem Eu și Tatăl, care M‑a trimis. 17 În Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată: 18 Eu sunt cel care mărturisește despre Mine; tot despre Mine mărturisește și Tatăl, care M‑a trimis.” 19 Ei I‑au zis deci: „Unde este tatăl tău?” Isus a răspuns: „Nici pe Mine nu Mă cunoașteți, nici pe Tatăl Meu. Dacă M‑ați cunoaște pe Mine, L‑ați cunoaște și pe Tatăl Meu.” 20 Aceste cuvinte le‑a rostit în vistierie , pe când dădea învățătură în Templu; și nimeni n‑a pus mâna pe El, pentru că nu‑I sosise încă ceasul.
21 Isus le‑a mai spus: „Eu Mă duc, și Mă veți căuta și veți muri în păcatul vostru; acolo unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni.” 22 Iudeii ziceau: „Doar nu se va omorî singur, de zice: «Acolo unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni» !” 23 „Voi sunteți de jos” , le‑a zis El, „Eu sunt de sus. Voi sunteți din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta. 24 De aceea v‑am spus că veți muri în păcatele voastre, căci , dacă nu credeți că Eu Sunt, veți muri în păcatele voastre.” 25 „Tu cine ești?”, I‑au zis ei. Isus le‑a răspuns: „Ceea ce vă spun de la început. 26 Multe am de spus și de osândit cu privire la voi, dar Cel ce M‑a trimis este adevărat; și Eu , ce am auzit de la El, aceea spun lumii.” 27 Ei n‑au înțeles că le vorbea despre Tatăl. 28 Isus le‑a mai zis: „Când veți înălța pe Fiul Omului, atunci veți cunoaște că Eu Sunt și că nu fac nimic de la Mine Însumi, ci vorbesc după cum M‑a învățat Tatăl Meu. 29 Cel ce M‑a trimis este cu Mine; [Tatăl] nu M‑a lăsat singur, pentru că fac totdeauna ce‑I este plăcut Lui.”
Adevărul vă va face liberi
30 Pe când vorbea Isus acestea, mulți au crezut în El. 31 Și Isus le‑a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneți în cuvântul Meu, sunteți cu adevărat ucenicii Mei; 32 veți cunoaște Adevărul , și Adevărul vă va face liberi.” 33 Ei I‑au răspuns: „Noi suntem sămânța lui Avraam și n‑am fost niciodată robi nimănui. Cum zici tu: «Veți fi liberi» ?” 34 „Adevărat, adevărat vă spun” , le‑a răspuns Isus: „Oricine trăiește în păcat este rob al păcatului. 35 Iar robul nu rămâne pentru totdeauna în casă; fiul însă rămâne pentru totdeauna. 36 Deci, dacă Fiul vă face liberi, veți fi cu adevărat liberi.
37 Știu că sunteți sămânța lui Avraam, dar căutați să Mă omorâți pentru că nu pătrunde în voi cuvântul Meu. 38 Eu spun ce am văzut la Tatăl [Meu], iar voi faceți ce ați auzit de la tatăl [vostru].” 39 Ei I‑au răspuns: „Tatăl nostru este Avraam .” Isus le‑a spus: „Dacă erați copii ai lui Avraam, făceați faptele lui Avraam. 40 Dar acum căutați să Mă omorâți pe Mine, un om, care v‑am spus adevărul pe care l‑am auzit de la Dumnezeu. Așa ceva Avraam n‑a făcut. 41 Voi faceți faptele tatălui vostru.” Ei I‑au spus: „Noi nu suntem născuți din desfrâu; avem un singur Tată: pe Dumnezeu.” 42 Isus le‑a zis: „Dacă era Dumnezeu Tatăl vostru, Mă iubeați și pe Mine, căci Eu am ieșit și vin de la Dumnezeu; n‑am venit de la Mine Însumi, ci El M‑a trimis. 43 De ce nu înțelegeți vorbirea Mea? Pentru că nu puteți asculta cuvântul Meu. 44 Voi sunteți de la tatăl vostru, Diavolul, și vreți să împliniți poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaș de oameni și nu stă în adevăr, pentru că nu este adevăr în el. Ori de câte ori spune o minciună, vorbește din ale sale, căci este mincinos și tatăl minciunii. 45 Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeți. 46 Cine din voi Mă poate dovedi vinovat de păcat? Dacă spun adevărul, de ce nu Mă credeți? 47 Cine este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea nu ascultați: pentru că nu sunteți din Dumnezeu.”
Isus este înainte de Avraam
48 Iudeii I‑au răspuns: „Nu zicem noi bine că ești samaritean și că ai demon ?” 49 „Nu am demon” , le‑a răspuns Isus, „ci Îl cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiți. 50 Eu nu caut slava Mea; este cine să o caute și să judece. 51 Adevărat, adevărat vă spun: dacă păzește cineva cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac.” 52 „Acum”, I‑au zis iudeii, „vedem bine că ai demon; Avraam a murit, la fel și profeții; iar tu spui: «Dacă păzește cineva cuvântul Meu, cu niciun chip nu va gusta moartea, în veac.» 53 Doar nu ești tu mai mare decât părintele nostru Avraam, care a murit! Profeții, și ei au murit. Cine te crezi?” 54 Isus a răspuns: „Dacă Mă slăvesc Eu Însumi, slava Mea nu este nimic; Tatăl Meu este cel care Mă slăvește; El, despre care voi ziceți că este Dumnezeul nostru, 55 și totuși nu‑L cunoașteți. Eu Îl cunosc; dacă aș zice că nu‑L cunosc, aș fi mincinos, asemenea vouă. Dar Îl cunosc și păzesc Cuvântul Lui. 56 Tatăl vostru Avraam a tresăltat de bucurie că are să vadă ziua Mea; a văzut‑o și s‑a bucurat.” 57 „N‑ai nici cincizeci de ani”, I‑au spus iudeii, „și l‑ai văzut pe Avraam!?” 58 Isus le‑a spus: „Adevărat, adevărat vă spun: mai înainte să fie Avraam, Eu Sunt .” 59 Atunci au luat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S‑a ascuns și a ieșit din Templu, [trecând prin mijlocul lor. Și a trecut astfel pe lângă ei].
E juwli astardi ande kurvia.
1 O I sus gălo koa baŕbaro le Zetinengo.
2 Ta, kanapharadilo o des, avilo pale ando Templo; thai soa norodo avilo Leste. O bešlo tele, thai sîkavelas le.
3 Atunčeara le zakonarea thai le Fariseaia andine Lehkă khă juwli astardi ande kurvia. Thodinela ando maškar le norodohko,
4 thai phendine le Isusohkă: „Sîkaitorina, e juwli kadea sas astardi orta kana kărălas e kurvăria.
5 O Moise, ande Kris, mothodea mengă te mudaras le barănça kadalendar juwlea: Ta, Tu so phenes?”
6 Phenenas e buti kadea kaste zumaven Les thai te dašti te došarăn Les. Ta o Isus, bandi'lo tele, thai ramolas le naiesa pe phuw.
7 Anda kă on či mai atărdeonas te pušen Les, o vazdinisai'lo opră, thai phendea lengă: „Kon anda tumende sî bibezexako, te šudel mai anglal le baŕăsa ande late.”
8 Pala kodea meklea pe pale, thai ramolas le naiesa pe phuw.
9 Kana ašundine on le divanuri kadala, atearde pe došale ande lengo dii, thai ankăste avri, iekh po iekh, lindoila kata le mai phură, ji ka le mai palal. Thai o Isus ašilo korkoro la juwleasa, kai bešelas ando maškar.
10 Atunčeara vazdinisa'lo opră; thai, kana či mai dikhlea khanikas numai la juwlea, o Isus phendea lakă: „Juwlie, kai să le pîrîtorea tiră? Khonikh či došardea tu?”
11 „Khonikh, Raia”, phendea Lehkă oi. Thai o Isus phendea lakă: „Či Me či došarau tu. Jeatar, thai te na mai bezexarăs.”)
O Isus, e Lumina la lumeati.
12 O Isus dea lengă duma pale, thai phendea: „Me sîm e Lumina la lumeati; kon avel pala Mande, či phirăla ando tuneriko, ta avela les e lumina la čivavati.”
13 Koa ašundimos kadale orbengo, le Fariseia phende Lehkă: „Tu phenes pa Tute korkoro: kadeadar o phendimos Tiro nai čeačio.”
14 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Orta kana me phenau pa Mande korkoŕo, ta sa o phendimos Muŕo sî čeačio; kă Me jeanau katar avilem, thai jeanau karing Me jeau, ta tume či jeanen či katar avau či karing Me jeau.
15 Tume krisînin pala o dičimos; Me či krisîni khanikas.
16 Thai i kana krisîniu, e kris Mîŕî sî čeači, anda kă či sîm korkoŕo, ta o Dadd, kai tradea Ma, sî Mança.
17 Ande tumari kris sî ramome kă o phendimos duie manušengo sî čeačio:
18 Kadea pa Mande korkoŕo, phenau Me, thai pa Mande phenel o Dadd, kai tradea Ma.”
19 On phendine Lehkă: „Kai sî Teo Dadd? O Isus dea le anglal: „Tume či prinjeanen Ma či Man, či Mîŕă Daddes.Te prinjeandinoma Man, sahkă prinjeanen i Mîŕă Daddes.”
20 O Isus phendea kadala divanuri, kana sîkavelas le norodos ando Templo, ando than kai sas e visteria; thai khonikh či thodea o vast pe Leste, anda kă či avileasas înkă Lehko čeaso.
21 O Isus mai phendea lengă: „Me jeautar, thai rodena Ma, thai merăna ande tumari bezex; oče kai Me jeau, tume našti aven.”
22 Atunčeara le Iudeia phendine: „Ta či avelala Les ande godi te mudarăl pe, ta phenel: „Kai jeau Me, tume našti avena!”
23 „Tume san telal,” phendea lengă O; „Me sîm opral: tume san andai lumea kadea, Me či sîm andai lumea kadea.
24 Anda kodea phendem tumengă kă merăna ande tumară bezexa; kă, kana či patean kă Me sîm, merăna ande tumară bezexa.”
25 „Kon san Tu?” phendine Lehkă on. O Isus dea le anglal: „Kodoa sao dă anglal phendem tumengă kă sîm.”
26 Sîma but te phenau pa tumende thai te došarau ande tumende; ta Kukoa kai tradea Ma, sî čeačio; thai Me, so ašundem Lestar, kodea phenau la lumeakă.”
27 On či atearde kă delas lengă duma poa Dadd.
28 O Isus kadea phendea lengă: „Kana vazdena le Šaves le manušehko, atunčeara prinjeanena kă Me sîm, thai kă či kărau khanči Mandar korkoŕo, ta dau duma sar sîkadea Ma Muŕo Dad.
29 Kukoa kai trdea Ma, sî Mança; O Dadd či mekăl Ma korkoŕo, anda kă orkana kărau so sî Lehkă drago.”
O čeačio slobodimos.
30 Ta kana delas duma o Isus kadea, but pateaine ande Leste.
31 Thai phendea le Iudeingă, kai pateaiesas ande Leste: „Kana ašen ando divano Muŕo, san čeačimasa Mîŕă jene;
32 prinjeanena o čeačimos, thai kadoa čeačimos kărăla tume sloboduri.”
33 On dine Les anglal: „Ame sam e sămîmça le Avraamosti, thai či samas čiăkhdata le robea khanikahkă; sar phenes Tu: „Avena sloboduri!”
34 „Čeačes, čeačes, phenau tumengă”, dea le anglal o Isus, „kă orkon trail ando bezex, sî robo la bezexako.
35 Thai o robo či ašel orkana ando khăr; ta o šeau ašel orkana.
36 Kadeadar, kana o šeau kărăl tume slobozî, avena čeačimasa sloboduri.
37 Jeanau kă san andai sămînça le Avraamosti; ta roden te mudarăn Ma, anda kă či šolpe ande tumende o divano Muŕo.
38 Me phenau so dikhlem ka Muŕo Dadd; thai tume kărăn so ašundean kata tumaro dadd.”
39 „Amaro dadd”, dine Les anglal on, „sî o Avraamo.” O Isus phendea lengă: „Te avino le šeave le Avraamohkă, sahkă kărăn le kărdimata le Avraamohkă.
40 Ta sar roden te mudarăn Ma, Man, khă manuši, kai phendem tumengă o čeačimos, kai ašundem Les katoa Dell. Kadea vareso o Avraamo či kărdea.
41 Tume kărăn le kărdimata tumară daddehkă.” On phende Lehkă: „Ame či sam šeave kărdine andai kurvia; same khă dadd korkoŕo: le Devlles.”
42 O Isus phendea lengă: „Te avino o Dell tumaro Dadd, sahkă kamen Ma i Man, kă Me ankăstem thai avau katao Dell: či avilem Mandar korkoŕo; ta O tradea Ma.
43 Anda soste či atearăn sar Me dau duma? Sostar našti ašunen o Divano Muro.
44 Tume sî tume dadd le bengăs; thai kamen te kărăn le čeilimata tumară daddehkă. O dă anglal sas mudarditori; thai či bešel ando čeačimos, anda kă ande leste nai čeačimos. Orsodivar phenel khă xoxaimos, del duma pehkărăndar, kă sî xoxamno thai o dadd le xoxaimahko.
45 Ta Man, anda kă phenau o čeačimos či patean Ma.
46 Kon anda tumende dašti sîkavel kă sîma bezex? Kana phenau o čeačimos, anda soste či patean Ma?
47 Kon sî andoa Dell, ašunel le divanuri le Devllehkă; tume anda kodea či ašunen, anda kă či san andoa Dell.
O Isus sî angloa Avraamo.
48 Le Iudeia dine Les anglal: „Či phenasas ame mišto kă san Samariteano, thai kă sî tu beng?”
49 „Nai Ma beng” dea le anglal o Isus; „ta me dau pativ Mîŕă Daddes, ta tume či den Ma pativ.
50 Me či rodau e slava Mîŕî; sî Iekh kai rodela thai kai krisînil.
51 Čeačimasa, čeačimasa, phenau tumengă, kă kana arašăl varekon o divano Muŕo, či dikhăla o mullimos ando veako.”
52 „Akana”, phendine Lehkă le Iudeia, dikhas mišto kă sî tu beng; o Avraamo mullo, le prooročea sakdea mulle, thai Tu phenes: „Kana varekon arakhăl o divano Muŕo, ando veako či zumavela o mullimos.
53 Ta či avesa Tu mai baro sar amaro dadd o Avraamo, kai mullo? Thai sar le prooročea, kai on sakadea mulline? Kon pateastu kă san Tu?”
54 O Isus dea le anglal: „Kana Me slăvi Ma korkoŕo, e slava Mîŕî nai khanči; Muŕo Dadd slăvil Ma, O, sao tume phenen kă sî o Dell tumaro;
55 thai orta či prinjeanen Les. Me prinjeanau Les mišto; thai te phenaua kă či prinjeanau Les, sahkă avau i me xoxamno sar tumende. Ta prinjeanau Les thai arakhau Lehko Divano.
56 O dadd tumaro o Avraamo xutilo bukurimastar kă sî te dikhăl o des Muŕo: dikhlea les thai bukurisai'lo.”
57 „Či sîtu či panvardeši bărši”, phendine Lehkă le Iudeia, „thai dikhlean le Avraamos!”
58 O Isus phendea lengă: „Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă mai anglal kaste kărdeol o Avraamo, sîm Me.”
59 Koa ašundimos kadale orbengo, line baŕ te šuden ande Leste. Ta o Isus garadi'lo, thai ankăsto anda o Templo, nakhlindoi andoa maškar lengo. Thai kadea gălotar andoa Templo.