Cucerirea cetății Ai
1 DOMNUL i‑a zis lui Iosua: „Nu te teme și nu te înspăimânta! Ia‑i cu tine pe toți oamenii de luptă, scoală‑te și suie‑te împotriva cetății Ai! Iată că îl dau în mâinile tale pe regele din Ai, împreună cu poporul, cetatea și țara lui. 2 Să‑i faci cetății Ai cum le‑ai făcut Ierihonului și regelui lui: să păstrați pentru voi numai prada de război și vitele. Pune oameni la pândă înapoia cetății!”
3 Iosua s‑a sculat cu toți oamenii de luptă, ca să se suie împotriva cetății Ai. A ales treizeci de mii de bărbați viteji, pe care i‑a trimis noaptea, 4 cu următoarea poruncă: „Ascultați! Stați la pândă înapoia cetății; să nu vă depărtați mult de cetate și să fiți gata toți! 5 Iar eu și tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Și, când vor ieși înaintea noastră ca prima oară, noi o vom lua la fugă dinaintea lor. 6 Ei ne vor urmări până când îi vom trage departe de cetate, căci vor zice: «Fug dinaintea noastră ca prima oară!» Și, când vom fugi dinaintea lor, 7 voi să ieșiți de la pândă și să luați cetatea în stăpânire, căci DOMNUL, Dumnezeul vostru, o va da în mâinile voastre. 8 După ce veți lua cetatea, să‑i puneți foc; să faceți după cuvântul DOMNULUI: aceasta este porunca pe care v‑o dau.” 9 Iosua i‑a trimis, iar ei s‑au dus și s‑au așezat la pândă între Betel și Ai, la apus de Ai. Și Iosua a petrecut noaptea aceea în mijlocul poporului.
10 Iosua s‑a sculat dis‑de‑dimineață, a cercetat poporul și a pornit împotriva cetății Ai în fruntea poporului, împreună cu bătrânii lui Israel. 11 Toți oamenii de luptă care erau cu el s‑au suit și s‑au apropiat de cetate; când au ajuns în fața cetății, și‑au așezat tabăra la miazănoapte de Ai, de care erau despărțiți printr‑o vale. 12 Iosua a luat aproape cinci mii de oameni și i‑a pus la pândă între Betel și Ai, la apus de cetate. 13 După ce s‑a așezat toată tabăra la miazănoapte de cetate și cei de pândă la apus de cetate, Iosua a înaintat în noaptea aceea în mijlocul văii.
14 Când a văzut regele cetății Ai lucrul acesta, oamenii din Ai s‑au sculat în grabă dis‑de‑dimineață și au ieșit la luptă înaintea lui Israel. Regele, împreună cu tot poporul, s‑a îndreptat spre un loc hotărât, către Arava , fără să știe că înapoia cetății o mână de oameni stăteau la pândă împotriva lui. 15 Iosua și tot Israelul s‑au prefăcut că sunt bătuți și au fugit pe drumul spre pustiu. 16 Atunci, tot poporul care era în cetate s‑a strâns ca să‑i urmărească. L‑au urmărit pe Iosua și au fost atrași departe de cetate. 17 N‑a rămas niciun om în Ai și în Betel care să nu fi ieșit împotriva lui Israel. Au lăsat cetatea deschisă și au urmărit Israelul.
18 DOMNUL i‑a zis lui Iosua: „Întinde spre Ai sulița pe care o ai în mână, căci am s‑o dau în mâna ta!” Și Iosua a întins spre cetate sulița pe care o avea în mână. 19 De îndată ce și‑a întins mâna, cei care stăteau la pândă au ieșit repede din locul unde erau, au pătruns în cetate, au luat‑o și i‑au pus foc de îndată. 20 Oamenii din Ai, uitându‑se înapoi, au văzut fumul cetății suindu‑se spre cer și n‑au mai putut să scape în nicio parte. Poporul care fugea spre pustiu s‑a întors împotriva celor ce‑l urmăreau, 21 căci Iosua și tot Israelul, văzând cetatea luată de cei ce stăteau la pândă și fumul cetății suindu‑se în sus, s‑au întors și i‑au bătut pe oamenii din Ai. 22 Ceilalți, de asemenea, le‑au ieșit înainte din cetate, și oamenii din Ai au fost înconjurați de Israel din toate părțile. Israel i‑a bătut atât de tare , încât n‑a rămas unul cu viață și nimeni n‑a scăpat. 23 Pe regele din Ai l‑au prins viu și l‑au adus la Iosua.
24 După ce Israel a terminat de ucis toți locuitorii din Ai, în câmp și în pustiu, unde îi urmăriseră ei, și după ce toți au fost trecuți prin ascuțișul sabiei, până la ultimul, tot Israelul s‑a întors la Ai și a trecut cetatea prin ascuțișul sabiei. 25 În ziua aceea au fost uciși toți oamenii din Ai, bărbați și femei, douăsprezece mii la număr.
26 Iosua nu și‑a tras înapoi mâna întinsă în care ținea sulița până când toți locuitorii cetății Ai au fost dați spre nimicire. 27 Israel a păstrat pentru sine doar vitele și prada din cetatea aceasta, după cuvântul pe care i‑l poruncise lui Iosua DOMNUL. 28 Iosua a ars cetatea Ai și a făcut din ea pentru totdeauna un morman de dărâmături, care este până în ziua de azi. 29 Iar pe regele din Ai l‑a spânzurat de un lemn și l‑a lăsat așa până seara. La apusul soarelui, Iosua a poruncit ca trupul să fie coborât de pe lemn; apoi l‑au aruncat la poarta cetății și au ridicat pe el un morman mare de pietre, care este până în ziua de azi.
Altarul de pe muntele Ebal
30 Atunci, Iosua I‑a zidit un altar DOMNULUI, Dumnezeului lui Israel, pe muntele Ebal , 31 după cum le poruncise fiilor lui Israel Moise, robul DOMNULUI, și după cum este scris în Cartea Legii lui Moise: „un altar de pietre necioplite, peste care n‑a trecut fierul” . Pe altarul acesta I‑au adus DOMNULUI arderi‑de‑tot și jertfe-de-pace . 32 Și acolo a scris Iosua pe pietre o copie a Legii pe care o scrisese Moise înaintea fiilor lui Israel.
33 Tot Israelul, cu bătrânii, căpeteniile și judecătorii lui stăteau de‑o parte și de alta a chivotului, înaintea preoților leviți, purtători ai chivotului legământului DOMNULUI, atât străinii , cât și evreii din naștere: jumătate din popor în dreptul muntelui Garizim și jumătate în dreptul muntelui Ebal, după porunca dată mai înainte de Moise, robul DOMNULUI, pentru binecuvântarea poporului lui Israel. 34 Iosua a citit apoi toate cuvintele Legii, binecuvântările și blestemele, potrivit tuturor celor scrise în Cartea Legii. 35 N‑a rămas un cuvânt din tot ce poruncise Moise pe care să nu‑l fi citit Iosua în fața întregii adunări a lui Israel, în fața femeilor , a copiilor și a străinilor care trăiau în mijlocul lor.
O limos la četateako Ai
1 O Rai phendea le Iosuahkă: „Na dara, thai na isdra! Le tusa sea le manuši le mardimahkă, ušti, ankli angla e četatea e Ai.Dikta kă dau ande te vast le amparatos andoa Ai thai sea lehkă poporos, e četatea lesti thai o čem lehko.
2 Te kărăs le četateakă Ai sar kărdean le Ierixonohkă thai lehkă amăratohkă: te nikrăn anda tumende numai e prada le mardimasti thai le juvindimata.Tho varesar manuši te arakhăn pala e četatea.”
3 O Iosua ušti'lo sa le manušença le mardimahkă kaste anklel angla e četatea e Ai. Alosardea treanda mii rom zurale, save teleardine reate,
4 thai dea le koadoa mothodimos: „Ašunen! Te thon tume te arakhăn palal e četatea; te na dureon but la četateatar, thai saoră te aven gata.
5 Thai me thai soa poporo kai sî mança sî te pašuas paša e četatea. Thai kana anklena angla amende, sar anglal, ame las la te našas angla lende.
6 On avena pala amende ji kana çîrdasa le dur kata e četatea, kă on phenena: „Našen angla amende, sar anglal!” Thai ame našasa angla lende.
7 Tume te anklen atunčeara kata o arakhadimos thai te thon o vast pe četatea, thai o Rai, o Dell tumaro, dela la ande tumară vast.
8 Pala so lena e četatea, te thon lakă iag, te kărăn sar phendea o Rai: koadoa sî o mothodimos kai dau tumengă les.”
9 O Iosua dea le drom, thai găline ta thodine pe koa arakhadimos maškar o Betelo thai o Ai, karingperălokham katoa Ai. Thai o Iosua ande reat kodea bešlo maškar o poporo.
10 O Iosua, ušti'lo kana pharadilo o des, tidea o poporo thai teleardea angla e četatea e Ai, ando čikat le poporohko, o thai le phură andoa Israelo.
11 Sa le manuši le mardimahkă kai sas lesa ankăste thai pašile kata e četatea; kana arăsline angloa mui la četateako, thodine pe karingperălereat le Aiestar, savesar sas xulade kha xareatar.
12 O Iosua lea kam panji mii manuši, thai thodea le te arakhăn maškar o Betelo thai o Ai, karingperălokam kata e četatea.
13 Pala so thodea pe sa e tabăra katarperălereat la četateatar, thai kola kai arakhăn karingperălokham la četateatar, o Iosua gălo angle ande reat kodea ando maškar la xareako.
14 Kana dikhlea o thagar la četateako Ai kadea buti, le manuši andoa Ai uštile iekhatar kana pharadilodes, thai ankăstine angloa Israelo, kaste marăn les. O thagar leala karing, sa pehkă poporosa, karing khă than jeanglino, karing o islazo, thai či jeanelas kă pala e četatea khă vast manuši arakhănas anda leste.
15 O Iosua thai soa Israelo kărdile kă sî mardine, thai našline po drom karing e pustia.
16 Atunčeara soa poporo kai sas ande četatea tide pe kaste jean pala lende. Line pe pala o Iosua thai sas çîrdine dur kata e četatea.
17 Či ašilea či khă manuši ando Ai thai ando Betelo kai te na ankăstino angloa Israelo. Mukline e četatea pîtărdi, thai line pe pala o Israelo.
18 O Rai phendea le Iosuahkă: „Tinzosar karing o Ai e suliça kai sî tu ando vast, kă sî te dau la ande teo vast!” Thai o Iosua tinzosardea karing e četatea e suliça kai sas les ando vast.
19 Andakhdata so tinzosardea pehko vast, le rom, kai bešenas koa arakhaimos, ankăste iekhatar andoa than kai sas; šute pe ande četatea, line la, thai iuto thodine lakă iag.
20 Le manuši andoa Ai, dikhlindoi parpale, dikhline o thuw anda e četatea sar anklel karing o čerii, thai naštisarde te mai skăpin ande či khă rig. O poporo kai našelas karing e pustia amboldi'lo pala kola kai avenas pala leste;
21 kă o Iosua thai soa Israelo, dikhlindoi e četatea lini kolendar kai arakhănas, thai o thuw la četateako ankăstindoi opră, amboldi'le thai mardine le manušen andoa Ai.
22 Le kolaver sakadea ankăste anglal anda e četatea, thai le manuši andoa Ai sas dineroata le Israelostar anda sa le riga. O Israelo mardea le, bi te mukăl či iekh ande čivava, či khă našaitori;
23 le thagares andoa Ai, astarde les juvindo, thai andine les koa Iosua.
24 Pala so Isprăvisardea o Israelo sa le manušen anda e četatea Ai, ando islazo thai ande pustia, kai gălesas pala lende on, thai pala so sa so nakhade ande soa ando skuçimos la sabiako, soa Israelo amboldi'lo ando Ai thai nakhadea e četatea ando skuçimos la sabiako.
25 Ande sa sas dešudui mii mudarde ando des kodoa, murši thai juwlea, sa le manuši andoa Ai.
26 O Iosua či çîrdea pehko vast kai nikrălas la tinzome la suliçasa, ji kana sa le manuši sas khosline bimuklimahko.
27 O Israelo nikărdea anda peste numai le juvindimata thai e prada anda e četatea kadea, pala o mothodimos kai deasas le Iosuas o Rai.
28 O Iosua phabardea e četatea Ai, thai kărdea anda late anda orkana khă gomila peradimata, kai dičiol pe ji ando des dă adesara.
29 Ambladea khă kaštestar le thagares andoa Ai, thai muklea les po kašt ji reate. Kana pelo o kham, o Iosua mothodea te den tele lehko stato poa kašt; šude les koa šutimos la poartako la četateako, thai vazdine pa leste khă gomila bari baŕăndi, kai dičiol ji ando des dă adesara.
O altari poa baŕobaro o Ebal.
30 Atunčeara o Iosua vazdea khă altari le Raiehkă, le Devllehkă le Israelohkă, po baŕobaro o Ebal,
31 sar mothodeasas le šeavengă le Israelohkă o Moise, o robo le Raiehko, thai sar să ramome ando lill la krisako le Moisasti: sas khă altari anda baŕănde bičioplime, pa save či nakhleasas o sastri. Po altari kadoa andine le Raiehkă phabarimata dă sa, thai jertfe naismahkă.
32 Thai oče o Iosua ramosardea pel baŕ khă kopia la lejeati kai ramosardea sas la o Moise angla le šeave le Israelohkă.
33 Soa Israelo, le phură, le mai bară la oasteakă thai le krisînitorea lehkă, bešenas ande le lidui riga le chivotohkă, anglal rašea, andoa neamo le Leviçăngo, kai nigrănas o chivoto le phanglimahko le Raiehko; sas oče kaditi le străinea sode i le šeave le Israelohkă, dopaši ande rig le baŕbaădti Garizim, thai dopaši ande rig le baŕbarăsti Ebal, pala o mothodimos kai deasa les mai anglal o Moise, o robo le Raiehko, kaste deldumadămišto le poporos le Israelohkărăs.
34 O Iosua pala kodea drabardea sa le divanurila krisakă, le dinedumadămišto thai le armaia, pala sar sî ramome ando lill la krisako.
35 Či ašilea khanči anda sa so mothodeasas o Moise, savo te na drabarăl les o Iosua anglasoa tidimos le Israelohko, angla le juwlea, le šeaoŕă thai le străinea kai jeanas ande lengo maškar.