Vindecarea unui bolnav de hidropizie
1 Într‑o zi de sabat, Isus a intrat în casa unuia dintre mai‑marii fariseilor ca să mănânce, iar fariseii Îl urmăreau cu atenție. 2 Și iată că în fața Lui era un om bolnav de hidropizie . 3 Isus le‑a zis învățătorilor Legii și fariseilor: „Este îngăduit a vindeca în ziua sabatului sau nu?” 4 Însă ei tăceau. Isus a pus mâna peste el, l‑a vindecat și l‑a lăsat să plece. 5 Apoi le‑a zis: „Care dintre voi, dacă‑i cade fiul sau boul în fântână, nu‑l va scoate îndată, chiar în ziua sabatului?” 6 Și n‑au putut să‑I răspundă nimic la aceste cuvinte .
Despre smerenie și binefacere
7 Apoi, văzând că cei chemați la masă își alegeau locurile de cinste, le‑a spus o pildă: 8 „Când ești chemat de cineva la nuntă, nu te așeza la masă pe locul de cinste, ca nu cumva să fi fost chemat și unul mai însemnat decât tine, 9 iar cel ce v‑a chemat și pe tine, și pe el să vină să‑ți spună: «Dă‑i acestuia locul!» Atunci, cu rușine, te vei duce și te vei așeza pe ultimul loc. 10 Ci , când ești chemat, mergi și așază‑te pe ultimul loc, pentru ca, atunci când va veni cel ce te‑a chemat, să‑ți spună: «Prietene, urcă mai sus!» Aceasta îți va face cinste înaintea tuturor comesenilor. 11 Căci oricine se înalță va fi smerit și oricine se smerește va fi înălțat.”
12 Iar celui ce‑L poftise i‑a zis: „Când dai un prânz sau o cină, nu‑i chema pe prietenii tăi, nici pe frații tăi, nici pe rudele tale, nici pe vecinii bogați, ca nu cumva să te cheme și ei la rândul lor, și aceasta să‑ți fie răsplata! 13 Ci, când dai un ospăț, cheamă‑i pe săraci , pe neputincioși, pe șchiopi și pe orbi! 14 Și va fi ferice de tine, fiindcă ei n‑au cum să‑ți răsplătească, dar vei fi răsplătit la învierea celor drepți.”
Pilda celor chemați la cină
(Matei 22:1‑10)15 Auzind acestea, unul dintre comeseni I‑a zis: „Ferice de acela care va sta la masă în Împărăția lui Dumnezeu!” 16 Și Isus i‑a răspuns: „Un om a dat un ospăț mare și i‑a chemat pe mulți. 17 La ceasul ospățului, l‑a trimis pe robul său să le spună celor chemați: «Veniți, căci toate sunt pregătite!» 18 Dar ei, unul după altul, au început să se scuze. Primul i‑a zis: «Am cumpărat un ogor și trebuie să mă duc să‑l văd; iartă‑mă, te rog!» 19 Altul i‑a zis: «Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să‑i încerc: iartă‑mă, te rog!» 20 Altul i‑a zis: «Tocmai m‑am însurat și de aceea nu pot veni.» 21 Când s‑a întors, robul i‑a adus stăpânului vestea despre toate acestea. Atunci, stăpânul casei s‑a mâniat și i‑a zis robului său: «Mergi degrabă pe străzile și ulițele cetății și adu‑i aici pe săraci, pe neputincioși, pe orbi și pe șchiopi!» 22 Robul a zis apoi: «Stăpâne, s‑a făcut cum ai poruncit și încă mai este loc.» 23 Stăpânul i‑a răspuns robului: «Ieși la drumuri și la garduri și silește‑i să intre, ca să mi se umple casa! 24 Căci vă spun că niciunul dintre cei chemați nu va gusta din ospățul meu!»”
Prețul uceniciei
(Matei 10:37‑38)25 Împreună cu Isus mergeau mulțimi mari, iar El S‑a întors și le‑a zis: 26 „Dacă vine cineva la Mine și nu‑și urăște tatăl, mama, soția, copiii, frații, surorile și chiar viața, nu poate fi ucenicul Meu. 27 Și cine nu‑și poartă crucea și nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu.
28 Care din voi, vrând să zidească un turn, nu stă mai întâi să‑și facă socoteala cheltuielilor, să vadă dacă are cu ce să‑l termine, 29 ca nu cumva, după ce i‑a pus temelia, să nu‑l poată termina și toți care‑l văd să înceapă să‑și bată joc de el, 30 zicând: «Omul acesta a început să zidească, dar n‑a putut termina»? 31 Sau ce rege, când merge la război împotriva altui rege, nu stă mai întâi să țină sfat dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celui ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii? 32 Altminteri, pe când celălalt este încă departe, îi trimite o solie să ceară pace. 33 Tot așa, cine nu se leapădă de tot ce are nu poate fi ucenicul Meu.
34 Sarea este bună , dar dacă sarea își pierde gustul, cum și‑l va recăpăta? 35 Atunci nu mai este bună nici pentru pământ, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit să audă!”
O sasterimos khă nasfalehko kai šuvleolas.
1 Andekh des Savatohko, o Isus šute pe ando khăr khă barăhko la khăngăreko le Fariseiengo kaste xal. Le Fariseiurea dikhănas les dă pašeal.
2 Thai angla leste sas khă manuši kai sas nasfalo andoa šuvlimos le statohko.
3 O Isus lea o divano, thai phendea le sîkaitorengă la Lejeakă thai le Fariseiengă: „Ta sî mišto te sastearăl pe ando des le Savatohko or nai?”
4 On ašenasmuto. Atunčeara o Isus lea vastestar le manušes kodoles, sasteardea les, thai dea les drom.
5 Pala kodea, phendea lengă: „Sao anda tumende, kana perăl lehko šeau or lehko guruv ande xaing, či ankalavela les iekhatar avri, ando des le Savatohko?”
6 Thai naštisarde te den Les anglal khanči ka kadala divanuri.
Pa sar jeal pe kal govii.
7 Pala kodea, kana dikhlea kă kukola akharde kai skafidi alosarăn le thana anglal, phendea lengă khă pilda. Thai phendea lengă:
8 „Kana san akhardo varekastar ka khă abeau, te na thos tu kai skafidi ando than anglal; ka na varesar, anda kukola le akharde lestar, te avel iekh mai dikhlino sar tute,
9 Thai kukoa kai akhardea tu i tut thai i les, te avel te phenel tukă: „De o than tiro le manušehkă kadalehkă.” Atunčeara, lajeavesa, trăbul te les o than mai palal.
10 Ta, kana san akhardo, jea thai tho tu ando than mai palal, andakă, atunčeara kana avela kukoa kai akhardea tu, te phenel tukă: „Amale, tho tu mai opră.” E buti kadea dela tu pativ angla sa kai avena kai skafidi tusa.
11 Kă orkon vazdela pe, avela perado; thai kon avela mekăla pe perado, avela vazdino.
Poa kărdimods khă mištimahko.
12 Phendea i kukolehkă kai akhardea Les: „Kana des khă skafidi desăsti or reateati, te na akharăs te amalen, či te phralen, či te neamuren, či te pašen le bravalen, ka na varesar te akharăn tu i on ka pehko rîndo, thai te les kadea khă potindimos anda so kărdean.
13 Ta, kana des khă skafidi, akhar le čioŕăn, le bangăn, le langăn, le koŕăn.
14 Thai avela baxtalimos tutar, anda kă on nai le sosa te potinen tukă; ta dela pe tukă o potindimos koa juvindimos kolego le bibezehalengo.”
E pilda kolendi akharde kai skafidi la reateati.
15 Iekh anda kukola kai bešenas kai skafidi Lesa, kana ašundea kadala divanuri, phendea Lehkă: „Baxtalo kolestar kai xala ando des ando Thagarimos le Devllehko!”
16 Thai o Isus dea les anglal: „Khă manuši dea khă skafidi bari reateati, thai akhardea buten.
17 Koa čeaso la skafideako tradea pehkă robos te phenel kolengă akhardine: „Aven, kă dikta sa sî isprăvime.”
18 Ta saoŕă, fal pe kă dinesas pe duma, line te desdošaven pe. Kukoa mai anglal phendea lehkă: „Tinde mangă khă kotor phuw, thai trăbul te jeau te dikau la; rudi tu te iertis, ma.”
19 Iekh aver phendea: „Tindem panji jute guruva thai jeau te zumavau le: iertisar ma, rudi tu.”
20 Iekh aver phendea: „Orta akana însurisailem, thai anda kodea našti te avau.”
21 Kana amboldea pe o robo, phendea pehkă stăpînohkă kadala butea. Atunčeara o stăpîno le khărăhko xoleai'lo, thai phendea pehkă robohkă: „Telear iekhatar ande le piaçuri thai pe le uliç la četateakă, thai an koče le mai čioŕăn, le čiunguren, le koŕăn thai le langăn.”
22 Pala kodea o robo phendea: „Stăpînona, kărdem sar mothodean mangă, thai sa mai sî than.”
23 Thai o stăpâno phendea pehkă robohkă: „Ankli kal droma thai kal barea, thai kolen kai arakăsa le, šule te šon pe andră, kaste pherdeol muŕo khăr.
24 Kă phenau tumengă kă či iekh anda le akhardine, či zumavela anda mîŕî skafidi la reateati”
Sar te avel o jeno le Isusohko.
25 Andekhthan le Isusosa phirănas but noroade. O amboldea pe, thai phendea lengă:
26 Kana avel varekon Mande, thai či dabadikhăl pehkă daddes, pehka deia, pehka romnea, pehkă šeaven, pehkă phralen, pehkă pheian, ta orta i pesti čivava, našti te avel Muŕo jeno.
27 Thai orkon našti phiravel pehko trušul, thai či avel pala Mande, našti te avel Muŕo jeno.
28 Kă, kon anda tumende, kana kamel te vazdel khă turno, či bešel mai anglal te kărăl pehko dindimos le potimatăngo, kaste dikhăl kana sî les sosa te isprăviles?
29 Anda ka na varesar, pala so thodea e temelia, te na daštil te isprăvil, thai sa kola kai dikhăna les, te na len te asan lestar,
30 thai te phenen: „O manuši kadoa lea te vazdel, thai našti isprăvisardea.”
31 Or sao thagar, kana jeal te marăl pe ando mardimos avră thagaresa, či bešel mai anglal te del pe duma kana dacti jeala deše miiença manušença angla kukoa kai avel pa leste biše miiença manušença?
32 Kadeadar, kana o kolaver thagar sî mai dur, tradel lehkă khă solia te mangăl e pačea.
33 Sa kadea, orsao anda tumende, kai či šudel pe anda sa so sî les, našti te avel Muŕo jeno.
34 O lon sî lašo; ta kana o lon xasarăl pehko gusto le lonehko, anda soste mai dela pe lehkă parpale o gusto kadoa?
35 Atunčeara manai lašo či anda e phuw či anda o gunoi, ta sî šudino avri. Kas sî kan ašundimahkă, te ašunel.”