Pilda ispravnicului nedrept
1 Isus le‑a spus ucenicilor: „Un om bogat avea un ispravnic care a fost pârât la el că‑i risipește avuțiile. 2 El l‑a chemat și i‑a zis: «Ce aud despre tine? Dă‑mi socotelile isprăvniciei tale, căci nu mai poți rămâne în slujbă!» 3 Ispravnicul și‑a zis: «Ce voi face dacă stăpânul îmi ia slujba? Să sap, nu pot; să cerșesc, mi‑e rușine. 4 Știu ce voi face pentru ca, atunci când voi fi scos din slujbă, ei să mă primească în casele lor.» 5 I‑a chemat pe datornicii stăpânului său, unul câte unul, și i‑a zis celui dintâi: «Cât îi datorezi stăpânului meu?» 6 «O sută de măsuri de untdelemn», a răspuns el. Și i‑a zis: «Ia‑ți înscrisul, așază‑te și scrie degrabă cincizeci!» 7 Apoi i‑a zis altuia: «Dar tu cât îi datorezi?» «O sută de măsuri de grâu», a răspuns el. Și i‑a zis: «Ia‑ți înscrisul și scrie optzeci!» 8 Stăpânul l‑a lăudat pe ispravnicul nedrept pentru că lucrase cu iscusință. Căci fiii veacului acestuia sunt mai iscusiți decât fiii luminii în relațiile cu semenii lor. 9 Eu vă spun: Faceți‑vă prieteni cu ajutorul avuțiilor nedrepte, pentru ca, atunci când ele se vor sfârși, să fiți primiți în corturile veșnice.
10 Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios și în cele mari, iar cine este nedrept în cele mai mici lucruri este nedrept și în cele mari. 11 Dacă în avuția nedreaptă n‑ați fost credincioși, cine o să v‑o încredințeze pe cea adevărată? 12 Și, dacă în lucrul altuia n‑ați fost credincioși, cine o să vă dea ce‑i al vostru? 13 Niciun rob nu poate sluji la doi stăpâni, căci ori îl va urî pe unul și‑l va iubi pe celălalt, ori va ține la unul și‑l va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu, și avuției.”
Legea și Împărăția lui Dumnezeu
(Matei 11:12‑13)14 Fariseii, care erau iubitori de bani , ascultau toate aceste cuvinte și Îl luau în râs. 15 Isus le‑a zis: „Voi vă arătați drepți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaște inimile. Ce este înălțat la oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu. 16 Legea și Profeții sunt până la Ioan; de atunci, Împărăția lui Dumnezeu este vestită și toți dau năvală către ea. 17 Este mai lesne să treacă cerul și pământul decât să cadă o frântură de literă din Lege. 18 Oricine își lasă soția și se căsătorește cu alta săvârșește adulter și cine se căsătorește cu cea lăsată de bărbat săvârșește adulter.
Pilda despre omul bogat și Lazăr
19 Era odată un om bogat, care se îmbrăca în purpură și in subțire și petrecea în fiecare zi cu mare fast. 20 Iar un sărac numit Lazăr zăcea la poarta lui, plin de bube, 21 și ar fi dorit să se sature cu [resturile] ce cădeau de la masa bogatului. Ba mai veneau și câinii să‑i lingă bubele. 22 S‑a întâmplat că săracul a murit și a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit și bogatul și a fost îngropat. 23 Pe când era el în Locuința Morților, în chinuri, și‑a ridicat privirile și l‑a văzut de departe pe Avraam, iar pe Lazăr în sânul lui. 24 Atunci a strigat: «Părinte Avraam, fie‑ți milă de mine și trimite‑l pe Lazăr să‑și înmoaie vârful degetului în apă și să‑mi răcorească limba, căci grozav mă chinuiesc în văpaia asta!» 25 Avraam i‑a răspuns: «Fiule, adu‑ți aminte că în viață tu ai avut parte de lucrurile bune, iar Lazăr de cele rele; acum, aici, el este mângâiat, iar tu ești chinuit. 26 Pe lângă toate acestea, între noi și voi este o prăpastie mare, pentru ca cei ce ar vrea să meargă de aici la voi să nu poată, și nici de acolo la noi să nu treacă.» 27 Bogatul a zis: «Atunci, părinte [Avraam], te rog să‑l trimiți în casa tatălui meu, 28 unde am cinci frați, ca să‑i avertizeze și să nu ajungă și ei în acest loc de chin.» 29 Avraam a răspuns: «Îi au pe Moise și pe Profeți; să asculte de ei!» 30 «Nu, părinte Avraam», a zis el, «ci, dacă va merge la ei cineva din morți, se vor pocăi.» 31 Avraam i‑a răspuns: «Dacă nu ascultă de Moise și de Profeți, nu vor fi convinși nici dacă ar învia cineva din morți.»”
E pilda le ispravnikosti bipateaimahko.
1 O Isus mai phendea Pehkă jenengă: „Khă manuši bravalo sas les khă ispravniko kai sas pîrîme leste kă xal sa lehko mandimos.
2 O akhardea les, thai phendea lehkă: „So ašunau me kă del pe duma pa tute? De teo dindimos anda ti isprăvničia, anda kă našti te mai aves ispravniko.”
3 O ispravniko phendea pehkă: „So te kărau kana o stăpîno lel mîŕî isprăvničia? Te xunavau, naštiu; te mangau, mangă lajeau.
4 Jeanau so sî te kărau, andakă, atunčeara kana avaua ankalado anda e isprăvničia, on te priminma ande pehkă khăra.”
5 Akhardea saoŕăn anda le unjilitorea pehkă stăpînohkă, thai phendea kolehkă anglal: „Sode san unjile mîŕă stăpînohkă?”
6 „Ăkh šell măsurea zetinohkă,” dea anglal o.Thai phendea lehkă: „Le teo lill thai ramosar iekhatar panvardeši.”
7 Pala kodea phendea avrăhkă: „Ta tu, sode san unjile?” „Ăkh šell măsurea divehkă”, phendea o. Thai o phendea lehkă: „Le teo lill, thai ramosar oxtovardeši.”
8 O stăpîno lehko lăudisardea le ispranikos le bičeačes, anda kă kărdea buti xaraimasa. Kă le šeave kadale veakohko, angla pehkă manuši, sî mai xarane sar le šeave la luminakă.
9 Me phenau tumengă: „Kărăn tumengă amalea le kandimasa le mandimatănça bičeače, anda kă atunčeara kana merăna, te primil tume ande le çări le vešnikuri.
10 Kon sî pateaimahko ande le mai xanç butea, sî pateaimahko i ande le mai bară; thai kon sî bičeačio ande le mai çînora butea, sî bičeačio i ande le mai barea.
11 Ta, kana či sanas pateaimahkă ande le bravalimata le bičeačea, kon dela tumengă le čeače bravalimata?
12 Thai kana či sanas pateamne ande buti avrăsti, kon dela tume so sî tumaro?
13 Či khă kanditorii našti kandel duie stăpînengă; kă or či dabadikhăla iekhăs thai le kolavrăs kamela les, or nikărăla numai ka iekh thai le kolavrăs na lela sama. Našti kandas i le Devllehkă thai i le Mamonahkă.”
Xamata kărdine le Fariseiengă.
14 Le Fariseia, kai sas kamblitorea lovengă, ašunenas i on sa kadala butea, thai asanas pehkă Lestar.
15 O Isus phendea lengă: „Tume roden te sîkaven tume bibezexale angla le manuši, ta o Dell prinjeanel tumară ille; anda kă so sî vazdino angla le manuši, sî khă jungalimos angloa Dell.
16 E Kris thai le proročea nikărdine ji koa Ioan; dă atunčeara angle E LašiVestea le Thagarimasti le Devllesti delpeduma; thai orkongodi, kaste šol pe ande late, del busna.
17 Sî mai lesno te nakhăl o čeri thai e phuw dă sar te perăl khă prušuk anda e slova anda e Kris.
18 Or kon mekăl pehka romnea thai lel avrea romnea, preakurvil; thai kon lel pehkă dă romni kola mekli pehkă romestar, preakurvăril.
E pilda le bravalesti bimilako.
19 „Sas khă manuši bravalo, kai xureavelas pe andel poxtana parne thai ino sano; Thai ande sako des nigrălas khă čivava pherdo baxtalimos thai străfeaimos.
20 Ka lehko udar, pašleolas khă čioŕo, kai bušolas Lazăro, pherdo phumnea.
21 Thai kamelas but te čeaileol le prušukănça, kai perănas katai skafidi le bravalesti; ji kana i le jukăl avenas thai čearănas lehkă phumnea.
22 Le čirosa o čioŕo mkullo; thai sas nigărdo le injerenara ando bărkh le Avraamohko. Mullo i o bravalo, thai praxosarde les.
23 Ta kana sas o ando than le mullengo, andel kăsnimata, vazdea pehkă iakha opră, thai dikhlea dă dural le Avraamos, thai le Lazăros ande lehko bărkh,
24 thai çîpisardea: „Rašea Avraame, avel tukă mila mandar, thai trade le Lazăros te kovlearăl o gor le naiehko ando pai, thai te šudrearăl mîŕî šib; kă zurales sîm kăsnime ado phabarimos kadoa.”
25 „Šeaua”, dea les anglal o Avraamo „an tukă godi kă, ande ti čivava, tu lean tukă le butea le lašea, thai o Lazăro lea pehkă le jungalea; akana koče o sî răzgîime, ta tu tinuime.
26 Pašea sa kadala, maškar amende thai tumende sî khă bari jungalixar, kadea kă kola kai kamen te nakhăn koçal tumende, or oçal amende, te na daštin.”
27 O bravalo phendea: „Ta rudi tu, rašea Avraame, trade le Lazăros ando khăr mîŕă daddehko;
28 kă sî ma panji phral, thai te čeačerălengă kadala butea, kaste na aven i on ando than kadoa le tinohko.”
29 O Avraamo dea les anglal: „Sî le ăl Moisas thai le prooročea; te ašunen lendar.”
30 „Na, rašeaia Avraame,” phendea o; „ta kana jeala lende varekon andal mulle, kăina pe.”
31 Thai o Avraam dea les anglal: „kana či ašunen le Moisastar thai le prooročendar, či pateana čina či kana juvindila varekon andal mulle.”