Prilejurile de păcătuire
(Matei 18:6‑7Matei 21‑22. Marcu 9:42)1 Isus le‑a zis ucenicilor Săi: „Este cu neputință să nu vină prilejuri de păcătuire, dar vai de cel prin care vin! 2 Ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât o piatră de moară și să fie aruncat în mare decât să‑l facă pe unul dintre acești micuți să păcătuiască. 3 Luați seama la voi înșivă!
Despre iertare
Dacă fratele tău păcătuiește [împotriva ta], mustră‑l , iar dacă se pocăiește, iartă‑l! 4 Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori [pe zi] se întoarce la tine și zice: «Mă căiesc», iartă‑l!”
Despre credință
5 Apostolii I‑au zis Domnului: „Mărește‑ne credința!” 6 Și Domnul a zis: „Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați zice acestui dud: «Dezrădăcinează‑te și sădește‑te în mare» și v‑ar asculta.
Slujirea în smerenie
7 Care din voi, dacă are un rob ce ară sau paște oile, îi va zice, când acesta vine de la câmp: «Vino degrabă și așază‑te la masă»? 8 Nu‑i va zice oare: «Pregătește‑mi cina, încinge‑te să‑mi slujești cât timp voi mânca și voi bea eu; după aceea, vei mânca și vei bea și tu»? 9 Îi va mulțumi el robului pentru că a făcut ce i se poruncise? [Nu cred.] 10 La fel și voi, când veți face tot ce vi s‑a poruncit, să ziceți: «Suntem robi nevrednici; am făcut ce eram datori să facem.»”
Vindecarea celor zece leproși
11 Isus mergea spre Ierusalim și a trecut prin ținutul dintre Samaria și Galileea. 12 Pe când intra într‑un sat, L‑au întâmpinat zece leproși. Ei s‑au oprit departe 13 și au strigat, zicând: „Isuse, stăpâne, ai milă de noi!” 14 Văzându‑i, Isus le‑a zis: „Mergeți și arătați‑vă preoților!” Și pe când se duceau ei, au fost curățiți. 15 Unul dintre ei, când s‑a văzut vindecat, s‑a întors, slăvindu‑L pe Dumnezeu cu glas tare. 16 A căzut la picioarele lui Isus și I‑a mulțumit. Era samaritean. 17 Isus a zis: „Nu au fost curățiți toți zece? Ceilalți nouă unde sunt ? 18 Nu s‑a găsit să se întoarcă și să dea slavă lui Dumnezeu decât străinul acesta?” 19 Apoi i‑a zis: „Ridică‑te și du‑te; credința ta te‑a mântuit!”
Venirea Împărăției lui Dumnezeu
(Matei 24:23‑28Matei 37‑41)20 Fiind întrebat de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, Isus le‑a răspuns: „Împărăția lui Dumnezeu nu vine cu semne bătătoare la ochi. 21 Nu se va zice: «Iat‑o aici» sau «[Iat‑o] acolo». Căci Împărăția lui Dumnezeu este între voi.”
22 Apoi le‑a spus ucenicilor: „Vor veni zile când veți dori să vedeți una dintre zilele Fiului Omului, și nu veți vedea. 23 Vă vor zice: «Iată‑l acolo», «Iată‑l aici». Să nu mergeți și să nu‑i urmați. 24 Căci , după cum fulgerul strălucește și luminează cerul de la un capăt la altul, așa va fi și Fiul Omului în ziua Sa. 25 Dar mai întâi trebuie să sufere mult și să fie respins de generația aceasta. 26 Cum a fost în zilele lui Noe, la fel va fi și în zilele Fiului Omului: 27 atunci mâncau, beau, se însurau și se măritau până în ziua când a intrat Noe în arcă, a venit potopul și i‑a nimicit pe toți. 28 Cum a fost în zilele lui Lot – când mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau și zideau, 29 dar , în ziua când a ieșit Lot din Sodoma, a plouat din cer foc și pucioasă și i‑a nimicit pe toți – 30 la fel va fi și în ziua când Se va arăta Fiul Omului. 31 În acea zi, cine va fi pe acoperiș și își va avea lucrurile în casă, să nu coboare să le ia! Cine va fi pe câmp, tot la fel, să nu se întoarcă înapoi! 32 Amintiți‑vă de soția lui Lot! 33 Cine va căuta să‑și scape viața o va pierde și cine o va pierde o va păstra. 34 Vă spun : în noaptea aceea, din doi care vor fi într‑un pat, unul va fi luat și celălalt va fi lăsat; 35 din două care vor măcina împreună, una va fi luată și cealaltă va fi lăsată; [ 36 din doi care vor fi la câmp, unul va fi luat și celălalt va fi lăsat.]” 37 Ucenicii L‑au întrebat: „Unde, Doamne?” Iar El le‑a răspuns: „Unde va fi trupul, acolo se vor aduna și vulturii.”
Loe prikăjimata le bezexalimahkă.
1 O Isus phendea Pehkă jenengă: „Sî bidaštimahko te na aven prikăjimata bezexalimahkă; ta au kodolestar anda sao aven!
2 Sahkă avel mai mišto anda leste te phandel pehkă khă baŕ moarako kai koŕ, thai te avel šudino ande marea, dă sar te kărăl iekhăn anda kadala çînoră te bezexarăn.
3 Len sama orta tumende! Kana teo phral bezexarăl angla tute, xatu lesa! Thai kana fales nasul, iertisar les!
4 Thai orta kana bezexarăl iekh angla tute eftavar po des, thai eftavar po des amboldel pe tute thai phenel: „Fal ma nasul! – te iertis les.
5 Le apostolea phendine le Raiehkă: „Barear amaro pateaimos!”
6 Thai o Rai phendea: „Te avela tume pateaimos sode khă bombiça muštaresti, sahkă phenen la dudelinakă kadalakă: „Ankli avri anda e phuw thai bareo ande marea”, thai sahkă ašunel tume.
Le robea bezexale.
7 Sao anda tumende, kana sî les khă robo, kai xunavel e phuw or arakhăl ăl bakrean, phenela lehkă, kana avela poa kîmpo: „Av iekhatar, thai beši kai skafidi?”
8 Či phenela lehkă mai iekhatar: „Lašar mangă vareso te xau, phande tu, kande ma ji kana xaua thai peaua me; pala kodea, xasa thai pesa i tu?”
9 Či ašela o unjilimahko andoa robo kodoa, anda kă o robo kăredea sa so mothodeasas lehkă? Či pateau.
10 Sa kadea i tume, pala so kărăna sa so mothodea pe tumengă, te phenen: „Sam varesar robea bezexale; kărdeam so samas unjilimahko te kăras.”
Kola deši leprošea.
11 O Isus jealas karing o Ierusalimo, thai nakhlo anda e Samaria thai Galilea.
12 Ta kana šolas pe ande khă gau, avile angla Leste deši leprošea. On bešline mai dur,
13 thai vazdine pehko mui, thai phende: „Isuse, Sîkaitorina, avel tu mila amendar!”
14 Kana dikhlea le o Isus, phendea lengă: „Jean thai sîkaven tume le rašangă!” Ta kana on jeanastar, sas ujearde.
15 Iekh anda lende, kana diklea pe sastevesto, amboldi'lo, slăvindoi le Devlles le mosa zurales.
16 Šudea pe le mosa pe phuw kal pînŕă le Isusohkă, thai naisardea Lehkă. Sas Samariteano.
17 O Isus lea o divano, thai phendea: „Ta nas ujearde sa le deši? Ta le kolaver înia, kai le?
18 Či arakhlea pe numai o străino kadoa te amboldel pe thai te del slava le Devlles?”
19 Pala kodea phendea: „Ušti thai jeatar; teo pateimos, skăpisardea tu.”
O avimos le Thagarimahko le Devllehko.
20 Le Fariseia pušline le Isusos kana avela o Thagarimos le Devllehko. Čecčio phendimos, o Isus phendea lengă: „O Thagarimos le Devllehko či avel kadea kaste malavel le iakha.
21 Či phenela pe: „Diktala kata, or: „diktala kote!” Kă dikta o Thagarimos le Devllehko sî ande tumende.”
O avimos le Šeavehko le manušehko.
22 Thai phendea le jenengă: „Avena des kana kamena te dikhăn iekh anda le des le Šeavehkă le manušehkă, thai či dikhăna les.”
23 Phenela pe tumengă: „Dikta'lo koče, dikta'lo kote!” Te na jean, čina te na phirăn pala lende.
24 Kă, sar anklel o trăsneto, thai străfeal kata khă rig le čeresti ji kai kolaver, kadea avela i o Šeau le manušehko ande Pehko des.
25 Ta mai anglal trăbul te dukadeol but, thai te avel šudino le neamostar kadalestar.
26 So sas ande le des le Noiahkă, avela orta kadea i ande le des le Šeavehkă le manušehkă:
27 xanas, penas, însurinas pe thai măritinas pe ji ando des kana šutea pe o Noia ando bero; thai avilo o barobrîšind thai xasardea le saoŕăn.
28 So sas ande le des le Lotohkă, avela sa kadea: le manuši xanas, penas, tinenas, bitinenas, thonas ande phuw, vazdenas,
29 ta, ando des kana ankăsto o Lot andai Sodoma dea brîšind iagasa thai sulfosa kai pelo andoa čeri, thai xasardea le saoŕăn.
30 Sa kadea avela i ando des kana sîkadeo'la o Šeau le manušehko.
31 Ando des kodoa, kon avela opră po khăr, thai avena lehkă vasuri ando khăr, te na del pe tele te lel le; thai kon avela po kîmpo, sa kadea, te na mai amboldel pe.
32 Anen tumengă godi la romneatar le Lotosti.
33 Or kon rode la te skăpil pesti čivava, xasarăla la; thai or kon xasarăla la, arakhăla la.
34 Phenau tumengă kă, ande reat kodea, dui jene kai avena ande kodoa pato, iekh avela lino thai iekh avela meklino;
35 dui juwlea kai măčinina andekhthan: iekh avela lini, thai aver mukli.
36 Dui murši kai avena po kîmpo: iekh avela lino, thai aver meklino.”
37 Le jene pušle Les: „Kai, Raia?” Ta O dea le anglal: „Kai? Avela tumaro stato oče tidena pe le vulturea.”