Pilda judecătorului nedrept
1 Isus le‑a spus o pildă despre faptul că trebuie să se roage mereu și să nu renunțe. 2 El le‑a zis: „Într‑o cetate era un judecător care de Dumnezeu nu se temea, iar de oameni nu se rușina. 3 În cetatea aceea era și o văduvă, care tot venea la el și‑i zicea: «Fă‑mi dreptate față de potrivnicul meu!» 4 O vreme el nu a vrut, dar, în cele din urmă, și‑a zis în sinea lui: «Cu toate că de Dumnezeu nu mă tem, iar de oameni nu mă rușinez, 5 totuși, pentru că văduva aceasta mă tot supără, îi voi face dreptate, ca să nu mă necăjească la nesfârșit.»” 6 Domnul a adăugat: „Ați auzit ce zice judecătorul nedrept. 7 Și Dumnezeu nu va face oare dreptate aleșilor Lui, care strigă zi și noapte către El, deși zăbovește față de ei? 8 Vă spun că degrabă le va face dreptate. Dar când va veni Fiul Omului, va găsi oare credință pe pământ?”
Pilda vameșului și a fariseului
9 Pentru unii care credeau despre ei înșiși că sunt drepți și‑i disprețuiau pe ceilalți a rostit pilda aceasta: 10 „Doi oameni s‑au suit la Templu să se roage; unul era fariseu, iar celălalt, vameș. 11 Fariseul stătea în picioare și se ruga astfel în sinea lui: «Dumnezeule , Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni: hapsân, nedrept, adulter, sau chiar ca vameșul acesta. 12 Eu postesc de două ori pe săptămână și dau zeciuială din tot ce câștig.» 13 Însă vameșul stătea la o oarecare depărtare și nu îndrăznea nici măcar să‑și ridice ochii spre cer, ci se bătea în piept , zicând: «Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!» 14 Vă spun că omul acesta s‑a coborât acasă îndreptățit, nu celălalt. Căci oricine se înalță va fi smerit, și oricine se smerește va fi înălțat.”
Isus și copiii
(Matei 19:13‑15. Marcu 10:13‑16)
15 I‑au adus și copilași, ca să Se atingă de ei. Ucenicii, văzând aceasta , îi certau. 16 Dar Isus i‑a chemat, zicând: „Lăsați copiii să vină la Mine și nu‑i opriți, căci Împărăția lui Dumnezeu este a celor ca ei! 17 Adevărat vă spun: cine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea.”
Bogatul care căuta viața veșnică
(Matei 19:16‑30. Marcu 10:17‑31)
18 Un anume conducător L‑a întrebat pe Isus , zicând: „Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” 19 „De ce Mă numești «bun»?” , i‑a zis Isus. „Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu. 20 Știi poruncile: «Să nu săvârșești adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă, să‑i cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.» 21 El a zis: „Pe toate acestea le‑am păzit din tinerețea [mea].” 22 Când a auzit, Isus i‑a răspuns: „Un lucru îți mai lipsește: vinde tot ce ai și dă‑le săracilor, și vei avea o comoară în ceruri! Apoi vino și urmează‑Mă!” 23 Când a auzit el aceste cuvinte , s‑a întristat nepus, căci era foarte bogat.
24 Când l‑a văzut Isus atât de trist, a zis: „Cât de greu vor intra în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au averi! 25 Fiindcă mai ușor este să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un om bogat în Împărăția lui Dumnezeu.” 26 Cei ce‑L ascultau au zis: „Atunci, cine poate să fie mântuit?” 27 Isus a răspuns: „Ce e cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu.” 28 Atunci , Petru a zis: „Iată, noi am lăsat totul și Te‑am urmat!” 29 Dar Isus le‑a zis: „Adevărat vă spun că nu este nimeni care să fi lăsat casă, soție, frați, părinți sau copii pentru Împărăția lui Dumnezeu 30 și să nu primească mult mai mult în veacul acesta, iar în veacul care vine, viața veșnică.”
Isus vestește a treia oară moartea și învierea Sa
(Matei 20:17‑19. Marcu 10:32‑34)
31 Isus i‑a luat deoparte pe cei doisprezece și le‑a zis: „Iată, urcăm la Ierusalim și se va împlini tot ce a fost scris prin profeți despre Fiul Omului. 32 Va fi dat în mâinile păgânilor și va fi batjocorit, ocărât și scuipat, 33 iar după ce‑L vor biciui, Îl vor omorî; dar a treia zi va învia.” 34 Ei n‑au înțeles nimic, căci lucrul acesta era ascuns de ei și nu pricepeau cele spuse.
Vindecarea unui orb la Ierihon
(Matei 20:29‑34. Marcu 10:46‑52)
35 Pe când Se apropia Isus de Ierihon, un orb ședea lângă drum și cerșea. 36 Auzind mulțimea trecând, a întrebat ce este. 37 I‑au dat de veste că trece Isus Nazarineanul. 38 Și el a strigat, zicând: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!” 39 Cei ce mergeau înainte îl certau să tacă, dar el și mai tare striga: „Fiul lui David, ai milă de mine!” 40 Isus S‑a oprit și a poruncit să‑l aducă la El. Când s‑a apropiat, l‑a întrebat: 41 „Ce vrei să fac pentru tine?” „Doamne”, a răspuns el, „să‑mi recapăt vederea!” 42 Și Isus i‑a zis: „Recapătă‑ți vederea! Credința ta te‑a mântuit.” 43 Îndată, el și‑a recăpătat vederea și a mers după Isus , slăvindu‑L pe Dumnezeu. Tot poporul, văzând aceasta , I‑a dat laudă lui Dumnezeu.
E pilda le krisînitoresti bičeačeo.
1 O Isus phendea lengă khă pilda, kaste sîkavel lengă kă trăbun te rudin pe biatărdimahko, thai te na mekăn pe.
2 O phendea lengă: „Ande khă četatea sas khă krisînitorii, kai le Devllestar či daralas thai le manušendar či lajealas.
3 Ande četatea kodea sas i khă phiwli, kai avelas butivar leste, thai phenelas lehkă: „Kărmangă čeačimos ande xoli kai sîm mîŕî pîrîtoresa.”
4 But čiro či kamblea te kărăl lakă čeačimos.Ta mai palal, phendea pehkă: „Barem kă le Devllestar či darau, thai le manušendar či lajeavau,
5 orta, anda e phiwli kadea kă sa dilearăl ma, kăraua lakă čeačimos, kaste na sa avel te marăl muŕo šero.”
6 O Rai mai phendea: „Ašunen so phenel o krisînitorii o bičečio?
7 Thai o Dell či kărăla čeačimos Pehkă alosardengă, kai den mui des thai reat karing Leste, barem kă mai bešel angla lende?
8 Phenau tumengă kă kărăla lengă čeačimos iekhatar. Ta kana avela o Šeau le manušehko mai arakhăla O pateimos pe phuw?
E pilda le tiditoresti thai le Fariseosti.
9 Mai phendea i e pilda kadea anda iekh kai pateanas pe ande peste orta kă sî bibezexale, thai či lenas în samă le kolavrăn.
10 „Dui manuši ankăste koa Templo te rudin pe; iekh sas Fariseo thai aver sas tiditorii.
11 O Fariseo bešelas ande pînŕănde, thai lea te rudil pe ande peste kadea: „Devlla, Tukă naisarav kă či sîm sar le kolaver manuši, xanjuvale, bičečimahkă, preakurvarea or orta sar koakoa tiditorii.
12 Me postiu duvar po kurko, dau dešimos anda sa mîŕă avimata:”
13 O tiditorii bešelas mai dureardo, thai na daštilas te vazdel či le iakha karing o čeri; thai marălas pe ando kolin, thai phenelas: „Devlla, avel tu mila mandar, kă sîm bezexalo!”
14 Me phenau tumengă kă mai iekhatar o manuši kadoa ulisto khără dindo bibezexalo sar o kolaver. Kă orkon vazdel pe, avela perado; thai orkon mekăla pe tele, avela vazdino.”
Le šaoră.
15 Andine Lehkă i varesar šaoră, kaste azbal le.Ta le jene, kana dikhline e buti kadea, xaline pe kodolença kai anenas le.
16 O Isus akhardea Peste le šaorăn, thai phendea: „Mekăn le šaorăn te aven Mande, thai na atărdearăn le; kă o Thagarimos le Devllehko sî iekhăngo sar lende.
17 Čeačes phenau tumengă kă, orkon či primila o Thagarimos le Devllehko sar khă šaoro, či khă tiposa či šola pe ande leste”
O bravalo tărno.
18 Khă baro pušlea le Isusos: „Lašea Sîkaitorina, so trăbul te kărau kaste avel ma e čivava e vešniko?
19 „Anda soste phenes Mangă lašo?” dea les anglal o Isus. „Khonikh nai mai lašo dă sar Iekh korkoro: o Dell.
20 Jeanes le mothodimata: „te na preakurvăris; te na mudarăs; te na čiorăs; te na phenes khă phendimos xoxamno; te des pativ te daddes thai tea deia.”
21 „Sa kadala butea,” Phendea lehkă o, „arakhlem le anda muŕo tărnimos.”
22 Kana ašundea o Isus kadala divanuri, phendea lehkă: „Sî te mai avel tu iekh buti: bitin sa so sî tu, xulau ka le čioŕă, thai avela tu khă mandin andel čeruri. Pala kodea, av pala Mande.”
23 Kana ašundea o kadala divanuri, tristosai'lo dă sa; kă sas but bravalo.
24 O Isus dikhlea kă tristosai'lo dă sa, thai phendea: „Sode dă pharăs šona pe ando Thagarimos le Devllehko kola kai sî le bravalimata!
25 Anda kă mai lesne sî te nakhăl e kamila andoa kan la suveako, dă sar khă manuši bravalo ando Thagarimos le Devllehko.”
26 Kola kai ašunenas Les, phendine: „Atunčeara kon dašti avel skăpime?”
27 O Isus de anglal: „So sî bidaštimahko kal manuši, sî daštimasa koa Dell.”
28 Atunčeara o Petro phendea: „Dikta kă ame mekleam sa, thai avileam pala Tute.”
29 Thai o Isus phendea lengă: „Čeačimasa phenau tumengă kă nai khonikh, kai te meklino pehko khăr, or la romnea, or le phralen, or le dadden, or le šeaven, ando Thagarimos le Devllehko,
30 thai te na primil but mai but ando veako kadoa dă akanara, ta ando veako o kolaver, e čivava e vešniko.
O Isus vestil o mudarimos thai Lehko juvindimos.
31 O Isus lea Pesa kolen le dešudon, thai phendea lengă: „Dikta kă ankleas ando Ierusalimo, thai sa so sas ramome andal prooročea poa Šeau le manušehko, sî te pherdeola.
32 Kă avela dino ando vast le Neamurengo; marăna pehkă lajeau Lestar, dena Les armaia, čiungardena Les;
33 thai, pala so marăna Les le ŕaiança, mudarăna Les, ta ando trito des uštela.”
34 On či atearde khanči anda kadala butea: kă o divano kadoa sas garado anda lende, thai či atearănas so phenelas lengă o Isus.
O sastearimos khă koŕăhko ando Ierixono.
35 Ta kana pašolas o Isus ando Ierixono, khă koŕo bešelas paša o drom thai mangă las.
36 Kana ašundea o norodo kă nakhăl, pušlea kon sî.
37 Phendine lehkă: „Nakhăl o Isus andoa Nazareto:”
38 Thai o çîpisardea: „Isuse, Šeau le Davidohko, avel tu mila mandar!”
39 Kola kai jeanas anglal, xanaspe lesa te ašelmuto; ta o çîpilas i mai zurales: „Šeau le Davidohko, avel tu mila mandar!”
40 O Isus atărdi'lo, thai mothodea te anen les Leste; thai, pala so paši'lo, pušlea les:
41 „So kames te kărau tukă?” „Raia,” dea anglal o, „te lau muŕo dičimos.”
42 Thai o Isus phendea lehkă: „Le teo dikhaimos. O pateaimos tiro skăpisardea tu.”
43 Andakhdata, o koŕo lea pehko dikhlimos, thai gălo pala o Isus, slăvindoi le Devlles. Soa norodo, kana dikhlea kodola so sas, dea lăudimos le Devlles.