Autoritatea lui Isus
(Matei 21:23‑27. Marcu 11:27‑33)1 Într‑una din [acele] zile, pe când dădea Isus învățătură poporului și vestea Evanghelia în Templu, au venit preoții de seamă și cărturarii împreună cu bătrânii 2 și I‑au zis: „Spune‑ne, cu ce autoritate faci tu aceste lucruri sau cine ți‑a dat această autoritate?” 3 Drept răspuns, El le‑a zis: „Vă voi întreba și eu un lucru. Spuneți‑Mi: 4 botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni?” 5 Ei însă vorbeau între ei, zicând: „Dacă spunem: «Din cer», va zice: «Atunci, de ce n‑ați crezut în el?» 6 Și dacă vom spune: «De la oameni», tot poporul ne va ucide cu pietre, căci oamenii sunt convinși că Ioan a fost profet.” 7 Atunci au răspuns că nu știu de unde. 8 Isus le‑a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.”
Pilda lucrătorilor viei
(Matei 21:33‑46. Marcu 12:1‑12)9 Apoi a început să spună poporului pilda aceasta: „Un om a sădit o vie , a arendat‑o unor lucrători și a plecat pentru un timp îndelungat. 10 La vremea potrivită, a trimis la lucrători un rob, ca să‑i dea din rodul viei. Dar lucrătorii, după ce l‑au bătut, l‑au trimis înapoi cu mâinile goale. 11 A trimis un alt rob; ei l‑au bătut și pe acela, l‑au batjocorit și l‑au trimis înapoi cu mâinile goale. 12 A mai trimis un al treilea rob; ei l‑au rănit și pe acela și l‑au scos afară. 13 Stăpânul viei a zis: «Ce să fac? Îl voi trimite pe fiul meu preaiubit; poate că de el se vor rușina.» 14 Dar lucrătorii, văzându‑l, au vorbit între ei, zicând: «Iată‑l pe moștenitor. Să‑l omorâm, ca moștenirea să fie a noastră!» 15 Și, după ce l‑au scos afară din vie, l‑au omorât. Acum, ce le va face stăpânul viei? 16 Va veni și‑i va omorî pe lucrătorii aceia, iar via o va da altora.” Când au auzit ei, au spus: „Nicidecum!” 17 Dar Isus i‑a privit țintă și a zis: „Ce înseamnă cuvintele care au fost scrise:
Piatra pe care au lepădat‑o zidarii
a ajuns în capul unghiului ?
18 Oricine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea , iar acela peste care va cădea ea va fi spulberat.” 19 Cărturarii și preoții de seamă căutau să pună mâna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de popor. Pricepuseră că pentru ei spusese pilda aceasta.
Birul plătit cezarului
(Matei 22:15‑22. Marcu 12:13‑17)20 Ei Îl pândeau pe Isus și au trimis niște iscoditori, care se prefăceau că sunt drepți, ca să‑L prindă cu vreun cuvânt și să‑L dea pe mâna stăpânirii și a dregătorului. 21 Aceștia L‑au întrebat: „Învățătorule , știm că vorbești și înveți cu dreptate și nu cauți la fața oamenilor, ci cu adevărat îi înveți calea lui Dumnezeu. 22 Este îngăduit să dăm bir cezarului sau nu?” 23 Isus le‑a cunoscut viclenia și le‑a spus: [„De ce Mă ispitiți?] 24 Arătați‑Mi un dinar! Chipul și inscripția ale cui sunt?” „Ale cezarului”, I‑au răspuns ei. 25 El le‑a zis: „Atunci dați‑i cezarului ce este al cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” 26 Nu L‑au putut prinde cu niciun cuvânt în fața poporului; ci, mirați de răspunsul Lui, au tăcut.
Despre înviere
(Matei 22:23‑33. Marcu 12:18‑27)27 Au venit niște saduchei, care zic că nu este înviere, și L‑au întrebat: 28 „Învățătorule, Moise ne‑a scris: dacă moare cineva fiind căsătorit, dar fără să aibă copii, fratele lui s‑o ia pe soția lui și să‑i ridice urmaș fratelui său. 29 Erau șapte frați. Primul și‑a luat soție și a murit fără copii. 30 La fel și al doilea: [a luat‑o de soție, dar a murit fără copii]. 31 A luat‑o și al treilea; toți șapte au murit fără să lase copii. 32 În cele din urmă, a murit și femeia. 33 La înviere, a căruia dintre ei va fi femeia? Căci toți șapte au avut‑o de soție.” 34 Isus le‑a răspuns: „Fiii acestui veac se însoară și se mărită, 35 dar cei ce vor fi găsiți vrednici să aibă parte de veacul viitor și de învierea din morți nu se vor însura, nici nu se vor mărita. 36 Nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii; fii ai lui Dumnezeu și fii ai învierii vor fi. 37 Dar că morții învie, și Moise a arătat, în locul despre rug, când Îl numește pe Domnul Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov . 38 Dumnezeu nu este al celor morți, ci al celor vii, fiindcă pentru El toți sunt vii.” 39 Unii dintre cărturari au răspuns: „Învățătorule, bine ai vorbit!” 40 Și nu mai îndrăzneau să‑L întrebe nimic.
Al cui fiu este Hristosul?
(Matei 22:41‑46. Marcu 12:35‑37)41 Isus le‑a zis: „Cum se zice că Hristosul este fiul lui David? 42 Căci însuși David spune în cartea Psalmilor:
Domnul a zis Domnului meu:
«Șezi la dreapta Mea
43 până voi pune pe vrăjmașii Tăi
reazem picioarelor Tale!»
44 Așadar, David Îl numește Domn; cum este El fiul lui?”
Cărturarii, condamnați de Isus
(Matei 23:1‑36. Marcu 12:38‑40. Luca 11:37‑54)45 Pe când tot poporul asculta, Isus le‑a zis ucenicilor Săi: 46 „Feriți‑vă de cărturarii cărora le place să umble în haine lungi și să fie salutați prin piețe , să aibă scaunele dintâi în sinagogi și locurile de cinste la ospețe; 47 casele văduvelor le mănâncă și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceștia vor primi o mai mare osândă!”
E zor le Isusosti.
1 Ande iekh anada kodola des, kana sîkavelas le norodos ando Templo thai delasduma e LašiVestea, avile andakhdata le raša le mai bară thai le zakonarea, le phurănça,
2 thai phendea Lehkă: „Phen amengă, savea zorasa kărăs Tu kadala butea, or kon dea Tu kadea zor?”
3 Čečio phendimos, O phendea lengă: „Sî ma te thoau tumengă i Me khă pušlimos. Phenen Mangă:
4 O boldimos le Ioanohko avelas andoa čeri or katal manuši?”
5 Ta on denas pe godi maškar lende: „Te das anglal: „Andoa čeri”, phenela: „Atunčeara sostar či pateaian les?”
6 Thai kana das anglal: „Katal manuši”, soa norodo mudarăl ame baŕănça; kă sî pateaimatahko kă o Ioan sas khă prooroko.”
7 Atunčeara dine anglal kă či jeanen katar avel o boldimos le Ioanahko.
8 Thai o Isus, phendea lengă: „Či Me či phenau tumengă savea zorasa kărau kadala butea.”
E pilda le răzarendi.
9 Pala kodea lea te phenel le norodohkă e pilda kadea: „Khă manuši thodea khă răz, thai dea la ka varesar răzarea thai teleardea ande aver čem, anda khă čiro mai dureardo.
10 Koa čiro le rodurengo, tradea kal răzarea khă robo, kaste deles e rig lesti andoa rodo la răzako. Le răzarea mardine les, thai trade les parpale le vastença nangă.
11 Mai tradea i aver robo; on mardine les i kodoles, dine les po lajau, thai trade les le vastença nangă.
12 Mai tradea khă trito robo; on dukhade i kodoles, thai ankalade les avri.
13 O stăpîno la răzako phendea: „So te kărau? Sî te tradau mîŕă šeaves le but kamblines; daštila pe kă primina les pativasa.”
14 Ta le răzarea, kana dikhle les, dine pe duma maškar lende, thai phendine: „Dikta, o manditorii; aven te mudaras les, ta o mandimos te avel amaro.”
15 Thai ankalade les avri andai răz, thai mudarde les. Akana, so kărăla lengă o stăpîno la răzako?
16 Sî te avela, xasarăla sa le răzaren kodolen, thai e răz dela la avrăngă. „Kana ašundine on le divanuri kadala, phendine: „Čiăkdata!”
17 Ta o Isus dikhlea orta pe lende, thai phendea: „So amean le divanuri kadala, kai sas ramome: „O Baŕ, kai šude les le vazditorea, arăslo te avel thodino ando šero le kolçohko?
18 Or kon perăla poa baŕ kadoa, avela linčeardo lestar: thai pa kukoa kai perăla o, avela biurmako?
19 Le raša le mai bară thai le zakonarea rodenas te thon o vast pe Leste, orta ando čeaso kodoa, ta daranas le norodostar. Ateardesas kă o Isus phendeasas e pilda kadea pa lende.
O lov le Čezarohko.
20 Von thodine te len sama po Isus; thai tradine varesar roditorea, kai kărdeonas kă sî bibezexale, kaste astarăn Les la orbasa thai te den Les po vast le stăpîniengo thai po vast la zorako le guvernatorehko.
21 Le roditorea kadala pušle Les: „Sîkaitorina, jeanas kă des duma thai sîkaves le manušen orta, thai kă či rodes koa mui le manušengo, thai sîkaves le o drom le Devllehko ando čečimos.
22 Avela pe te potinas biro le Čezarohkă or na?”
23 O Isus ateardea lengo čiorimos, thai dea le anglal: „Anda soste zumaven Ma?
24 Sîkaven Mangă khă lov. Kahko tipo, thai kahkă slove sî ramome pe leste?” „Le Čezarohkă” dine anglal on.
25 Atunčera O phendea lengă: „Den le Čezarohkă ta so sî le Čezarohko, thai le Devllehkă so sî le Devllehkă.”
26 Našti astardine Les la orbasa angloa norodo; ta, mirime anda lehko dimos anglal, ašilemuto.
Poa juvindimos.
27 Unii andal Saducheia, kai phenen kă nai juvindimos, pašile thai pušline le Isusos:
28 „Sîkaitorina, dikta so ramosardea amengă o Moise: „Kana merăll o phral varekahko, kai sî les romni, ta bi te aven les šeave, o phral lehko te lel la romnea lehkărea, thai te vazdel o anau pehkă phralehkă.”
29 Ta sas efta phral. O mai anglal, însurisai'lo, thai mullo bi šeavengo.
30 Lehka romnea, lea la o duito; thai mullo i o bi šeavengo.
31 Lea la i o trito, thai sa kadea li efta; thai mulle bi te mekăn šeave.
32 Pala sa, mulli i e juwli.
33 Akana, koa juvindimos, e romni savesti anda lende avela e juwli? Anda kă sogodi efta sas lengă romni?”
34 O Isus dea le anglal: „Le šeave le veakohkă kadalehkă însurin pe thai maritin pe;
35 ta kukola kai avena arakhade vrenikuri te avele rig andoa veako kai avela, čina či însurina pe, čina či măritina pe.
36 Anda kă čina či daština te merăn, kă avena sar le înjerea. Thai avena le šeave le Devllehkă, avindoi šave le juvindimahkă.
37 Ta kă le mulle juvindin, sîkadea orta o Moise, ando than kai sî o divano poa „Rugo”, kana del anau le Raies: „O Dell le Avraamohko, o Dell le Isakohko thai o Dell le Iakovohko.”
38 Ta o Dell nai khă Dell kolengo le mullengo, ta kolengo le juvindengo, kă anda Leste saoŕă sî juvinde.”
39 Iekh anda le zakonarea line o divano, thai phendine: „Sîkaitorina, mišto phendean.”
40 Thai či mai daštinas te thon Lehkă či khă pušlimos.
Kahko šeau sî o Kristoso?
41 O Isus phendea lengă: „Sar phenel pe kă o Kristoso sî o šeau le Davidohko?
42 Kă orta o David phenel ando Lill le Psalmengo: „O Rai phendea le Raiehkă mîŕăhkă: „Beši ande čečirig Mîŕî,
43 ji kana thoaua Te dušmaien tala Te pînŕă.”
44 Ta kana o Davido phenel Lehkă Rai; atunčeara sar O sî lehko šeau?”
Le zakonarea xolearde le Isusostar.
45 Atunčeara phendea Pehkă jenngă ando ašundimos sa le norodohko:
46 „Arakhăn tume le zakonarendar, savengă čeaileon le te phiraven raxamea lunji, thai te kărăn lengă sai lumea rudimata andel piaçuri; on phirăn pala le skamina anglal andel khăngărea, thai pala le thana anglal kal pativa;
47 thai le khăra le phiwleangă xan le, ando čiro so, andal iakha la lumeakă, kărăn rudimata lunji. Anda kodea lena khă mai baro došalimos.”