Isus, Domn al sabatului
(Matei 12:1‑8. Marcu 2:23‑28)1 S‑a întâmplat că, într‑o zi de sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau în palme și le mâncau. 2 Unii dintre farisei au zis: „De ce faceți ce nu este îngăduit în ziua sabatului?” 3 Isus le‑a răspuns și le‑a zis: „Oare n‑ați citit ce a făcut David când el și cei ce erau împreună cu el au flămânzit? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pâinile pentru înfățișare – pe care nu este îngăduit să le mănânce decât preoții – a mâncat din ele și le‑a dat și celor ce erau cu el?” 5 Și le zicea: „Fiul Omului este Domn al sabatului.”
Vindecarea omului cu mâna uscată
(Matei 12:9‑14. Marcu 3:1‑6)6 Într‑o altă zi de sabat, Isus a intrat în sinagogă și îi învăța pe oameni . Acolo se afla un om a cărui mână dreaptă era uscată. 7 Cărturarii și fariseii Îl pândeau pe Isus să vadă dacă va vindeca în ziua sabatului, ca să‑I găsească pricină de învinuire. 8 Dar El le știa gândurile; și i‑a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică‑te și stai în mijloc!” El s‑a ridicat. 9 Și Isus le‑a zis: „Vă întreb: este îngăduit în ziua sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi o viață sau să o pierzi?” 10 Atunci Și‑a rotit privirile peste ei toți și i‑a zis omului: „Întinde‑ți mâna!” El a făcut întocmai, și mâna s‑a făcut sănătoasă [ca și cealaltă]. 11 Ei s‑au umplut de mânie și s‑au sfătuit ce să‑I facă lui Isus.
Alegerea celor doisprezece apostoli
(Matei 10:1‑4. Marcu 3:13‑19)12 În zilele acelea, Isus a mers pe munte să Se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. 13 Când s‑a făcut ziuă, i‑a chemat pe ucenicii Săi și a ales dintre ei doisprezece, pe care i‑a numit apostoli: 14 Simon, pe care l‑a numit și Petru, Andrei, fratele lui, Iacov, Ioan, Filip, Bartolomeu, 15 Matei, Toma, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon, numit Zelotul, 16 Iuda, fiul lui Iacov, și Iuda Iscariot, care L‑a și vândut.
Isus învață poporul și vindecă bolnavi
(Matei 4:23‑25)17 A coborât împreună cu ei și S‑a oprit pe o câmpie, unde se afla o mare mulțime de ucenici de‑ai Lui și mulți oameni din toată Iudeea, din Ierusalim și din ținutul de coastă al Tirului și Sidonului. 18 Ei veniseră să‑L asculte și să fie vindecați de boli. Cei chinuiți de duhuri necurate erau vindecați 19 și toată mulțimea căuta să‑L atingă, pentru că din El ieșea o putere care‑i vindeca pe toți.
Predica de pe munte. Fericirile
(Matei 5:1‑12)20 Atunci, Isus Și‑a ridicat ochii spre ucenicii Săi și a zis:
„Ferice de voi, care sunteți săraci,
căci a voastră este Împărăția lui Dumnezeu!
21 Ferice de voi, care flămânziți acum,
căci vă veți sătura!
Ferice de voi, care plângeți acum,
căci veți râde!
22 Ferice va fi de voi când oamenii vă vor urî, vă vor izgoni, vă vor batjocori și vor lepăda numele vostru ca pe ceva rău
din pricina Fiului Omului!
23 Bucurați‑vă în ziua aceea și tresăltați de veselie, căci, iată, răsplata voastră este mare în cer; fiindcă tot așa le făceau părinții lor și profeților!
24 Dar vai de voi, bogaților,
pentru că voi vă primiți acum mângâierea!
25 Vai de voi, care vă îmbuibați acum,
căci veți flămânzi!
Vai [de voi], care râdeți acum,
căci veți jeli și veți plânge!
26 Vai de voi când toți oamenii vă vor vorbi de bine,
căci tot așa le făceau și părinții lor profeților mincinoși!
Iubirea vrăjmașilor
(Matei 5:38‑48Matei 7:12a)27 Dar Eu vă spun vouă, care Mă ascultați: iubiți‑i pe vrăjmașii voștri, faceți‑le bine celor ce vă urăsc, 28 binecuvântați‑i pe cei ce vă blestemă, rugați‑vă pentru cei ce se poartă rău cu voi! 29 Celui ce te lovește peste un obraz dă‑i‑l și pe celălalt, iar pe cel care‑ți ia haina nu‑l împiedica să‑ți ia și cămașa. 30 Oricui îți cere dă‑i, și celui ce‑ți ia cu sila ce este al tău nu i‑l cere înapoi!
31 Cum vreți să vă facă vouă oamenii, tot așa faceți‑le și voi lor! 32 Dacă îi iubiți pe cei ce vă iubesc, ce merit aveți? Și păcătoșii îi iubesc pe cei care‑i iubesc pe ei. 33 Dacă le faceți bine celor ce vă fac bine, ce merit aveți? Și păcătoșii fac la fel. 34 Și dacă le dați cu împrumut celor de la care așteptați să primiți înapoi, ce merit aveți? Și păcătoșii le dau cu împrumut păcătoșilor ca să ia înapoi tot atât. 35 Voi însă iubiți‑i pe vrăjmașii voștri, faceți bine și dați cu împrumut fără să așteptați ceva în schimb! Răsplata voastră va fi mare și veți fi astfel fiii Celui Preaînalt; căci El este bun și cu cei nerecunoscători și răi.
36 Fiți [deci] milostivi, după cum și Tatăl vostru este milostiv!
Despre judecarea semenilor
(Matei 7:1‑5)37 Nu judecați, și nu veți fi judecați; nu osândiți, și nu veți fi osândiți; iertați, și vi se va ierta! 38 Dați , și vi se va da; ba încă vi se va turna în poală o măsură bună, îndesată, clătinată, care va da pe dinafară. Căci cu ce măsură măsurați, cu aceea vi se va măsura.”
39 Le‑a spus și o pildă: „Oare poate un orb să‑l călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă? 40 Ucenicul nu este mai presus de învățător, iar ucenicul desăvârșit va fi ca învățătorul lui.
41 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, și nu te uiți cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? 42 [Sau] cum poți să‑i zici fratelui tău: «Frate, lasă‑mă să scot paiul din ochiul tău» și, când colo, tu nu vezi bârna din ochiul tău? Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău!
Profeții mincinoși
(Matei 7:15‑20Matei 12:34b‑35)43 Nu există pom bun care să facă rod rău, nici pom rău care să facă rod bun. 44 Orice pom se cunoaște după rodul lui. Nu se adună smochine din mărăcini și nici struguri nu se culeg din spini. 45 Omul bun scoate ce este bun din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate ce este rău din [vistieria] rea [a inimii lui]. Căci din prisosul inimii vorbește gura.
Casa zidită pe stâncă
(Matei 7:24‑27)46 De ce‑Mi ziceți: «Doamne, Doamne!» și nu faceți ce spun Eu? 47 Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele și le înfăptuiește: 48 se aseamănă cu un om care, zidind o casă, a săpat adânc și a pus temelia pe stâncă. A venit un puhoi de ape și s‑a năpustit șuvoiul peste casa aceea, dar n‑a putut s‑o clatine, pentru că a fost bine zidită. 49 Dar cine aude și nu face se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ, fără temelie. S‑a năpustit șuvoiul asupra ei, ea s‑a surpat îndată, iar prăbușirea acelei case a fost mare.”
Le spikuri le divehkă thai o Savato.
1 Andekh des Savatohko, kărdi'lo kă o Isus nakhălas anda le kîmpurea le divehkă. Lehkă jene çîrdenas le spikuri le divehkă, morănas le andel vast, thai xanas le.
2 Iekh andal Farisea phende Lehkă. „Anda soste kărăn so nai meklino te kărăn ando des le Savatohko?”
3 O Isus dea le anglal: „Ta tume na drabardean so kărdea o David, kana bokhai'lo, o, thai kukola kai sas andekhthan lesa?
4 Sar šutea pe ando Khăr le Devllehko, lea le manŕă anda o thodimos anglal le Raiehko, xalea anda lende, thai dea i kukolen kai sas lesa, barem kă nas mišto te xan le numai le raša?”
5 Thai phenelas lengă: „O Šeau le manušehko sî Rai orta i le Savatohko.”
O manuši le vastesa šuko.
6 Ande aver des Savatohko, kărdilea kă o Isus šutea pe ande khă khăngări, thai sîkavelas le norodos. Oče sas khă manuši, kai sas les o vast o čeačio šuko.
7 Le zakonarea thai le Farisea lenas sama po Isus, te dikhăn te sastearăla les ando des le Savatohko, kaste avele sostar te došarăn Les.
8 Ta o jeanelas so sî le ande godi; thai phendea le manušehkă, kai sas les o vast šuko: „Ušti, thai beši ando maškar.” O ušti'lo, thai bešlo ande pînŕănde.
9 O Isus phendea lengă: „Pušau tume: Sî meklino ando des le Savatohko te kărăs mišto or te kărăs nasul? Te skăpis khă čivava or te xasarăs la?”
10 Atunčeara, šudea Pehkă iakha pa saoŕă, thai phendea le manušehkă: „Tinzosar teo vast!” O tinzosardea les, thai o vast kărdi'lo sastevesto sar i o kolaver.
11 On phaŕonas xoleatar, thai dine pe duma so daština te kărăn le Isusohkă.
O alosarimos kukole dešudongă.
12 Andel des kodola, o Isus gălo ando baŕobaro te rudil Pe, thai bešlo soŕo reat ando rudimos karing o Dell.
13 Kana kărdilo des, akhardea Pehkă jenen, thai alosardea dešudui, saven pala kodea dea le anau apostolea, thai kadala sas:
14 O Simon, kai dea les anau Petro; le Andreies, lehkă phrales; le Iakovos; le Ioanos; le Filipos; le Bartolomeos;
15 Le Mateios; le Tomas; le Iakovos, o šeau le Alfeohko; le Simonos, dinoanau o Ziloto;
16 le Iudas, o šeau le Iakovohko; thai le Iudas o Iskarioteano, kai kărdi'lo bitinditori.
Mode sastimatangă.
17 Ulisto andekhthan lença, thai atărdi'lo pe khă pleai kai sas but jene Lehkărăndar, thai khă butimos manušengo, kai avile sas anda sai Iudea, andoa Ierusalimo, thai pašea e marea le Tirosti thai le Sidonosti, kaste ašunen Les thai te aven sastearde lengă nasfalimatăndar.
18 Kukola kai sas tinuime le duxurendar le jungalendar, sas satearde.
19 Thai soa norodo rodelas te azbaldeol Lestar, kă anda Leste anklelas khă zor kai sastearălas le saoŕăn.
Le baxtalimata.
20 Atunčeara o Isus vazdea le iakha karing Pehkă jene, thai phendea: „Baxtale san tume, kai san čioŕă, anda kă o Thagarimos le Devllehko sî tumaro!
21 Baxtale tumendar, kai san bokhale akana, kă tume avena pravarde! Baxtale tumendar kai roven akana, kă tume asana!
22 Baxtale tumendar, kana le manuši či dabadikhăna tume, thai našavena tume maškar lende, prasana tume, thai šudena tumaro anau sar vareso nasul, anda e doši le Šeavesti le manušehko!
23 Bukurin tume ando des kodoa, thai xuten opră dragostar; kă tumaro potindimos sî baro ando čeri; kă sa kadea kărdine i lengă dadd le prooročença.
24 Ta, au avela tumendar, bravalendar, anda kă tume lean koče tumaro mištimos!
25 Au tumendar, kai san čeaile akana! Anda kă tume bokhaona! Au tumendar, kai asan akana, anda kă tume rovena thai suspinina!
26 Au tumendar, kana le manuši dena tume duma dă mišto! Anda kă sa kadea kărănas i lengă dadd le prooročença le xoxamnença!
O kamblimos le dušmaiengo.
27 Ta Me phenau tu mengă, kai ašunen Ma: Kamen tumară dušmaien, kărăn mišto kolengă kai či dabadikhăn tu me,
28 dendumadămišto kolen kai den tume armaia, rudin tume anda kukola kai phiraven pe nasul tumença.
29 Kana marăl tu varekon pa khă buka, amboldelehkă i e kolaver.Kana lel varekon ti raxami la zorasa, na ataărdearles te lel i teo gad.
30 Orkon mangăl tukă, de les; thai kukoa kai lel la zorasa te butea, na mang lehkă le parpale.
31 So kamen te kărăn tumengă le manuši, kărăn lengă i tume sa kadea.
32 Kana kamen kolen kai kamen tume, so potindimos dela pe tumengă? I le bezexale kamen kolen kai kamen le.
33 Kana kărăn mišto kolengă kai kărăn tumengă mišto, so potindimos te del pe tumengă? I le bezexale kărăn kadea.
34 Thai kana den unjile kukolengă savendar ajukărăn te len parpale lendar, so potindimos del pe tumengă? I le bezexale den unjile le bezexalengă, kaste len parpale lendar.
35 Ta tume, kamen tumară dušmaien, kărăn mišto thai den unjilimasa, bi te ajukrăn vareso paruglimos. Thai tumaro potindimos avela baro, thai avena le šeave Kolehkă But Opră; kă O sî lašo i kukolença kai či naismin thai kukolença le jungalença.
36 Te aven milasa, sar o Dadd tumaro sî milso.
O sulum thai e beli, o kašt thai o roado.
37 Na krisînin, thai či avena krisînime; na peraven thai či avena perade; iertin, thai iertila pe tumengă.
38 Den, thai dela pe tumengă; ta kadea, šordeola pe tumengă ando bărkh laši măsura, spidini, mištisardi, kai ulela opral. Kă savea măsurasa măsurina, kodolasa măsurila pe tumengă.”
39 O phendea lengă i kadea pilda: „Daštila khă koŕo te phiravel avră koŕăs? Či perăna lidui ande groapa?
40 O jeno nai mai opră sar pehko sîkaitorii; ta orsao jeno sîkado avela sar pehko sîkaitorii.
41 Sostar dikhăs tu o sulum anda e iakh te phralesti, thai či dikhăs limasa mišto kai beli anda ti iakh?
42 Or sar dašti phenes tu te phralehkă: „Phrala, mekh ma te ankalavau o sulum anda „ti iakh”, thai, kana kote, tu či dikhăs e beli anda ti iakh? Xoxamnea, ankalau mai anglal e beli anda tiri iakh, thai atunčeara dikhăsa mišto te ankalaves o sulum anda e iakh te phralesti.
43 Nai či khă kašt lašo, kai te kărăl rodo bilašo, thai či khă kašt bilašo kai te kărăl rodo lašo.
44 Kă orsao kašt prinjeandeol pala pehko rodo. Či tiden pe smoitine anda le kanŕă, či tiden pe či drakha anda le kanŕă.
45 O manuši o lašo ankalavel butea laše anda e mandin laši pehkă illesti; kă anda o bravalimos le illehko del duma o mui. O khăr vazdino po kotorlebaŕbarăhko.
46 Sostar phenen Mangă: „Raia, Raia!” thai či kărăn so mothoau Me?
47 Sîkavaua tumengă kasa ameal or sao manuši kai avel Mande, ašunel le divanuri Mîŕă, thai kărăle.
48 Ameal khă manušesa, kai vazdea pehkă ăkh khăr, unadeas andră anglal, thai thodeas e temelia po kotorlebaŕăhko. Avilo khă šordimos paiengo, thai maladea ando khăr kodoa, ta naštisardea te mištiles, kă sas vazdino po kotorlebaŕăbarăhko.
49 Ta kon ašunel thai či kărăl, ameal khă manušesa, kai vazdea pehkă ăkh khăr pe phuw, bi temeliako. Thai avilo o šordimos le paiengo pa leste, thai pelo iekhatar, thai o peraimos kadale khărăhko sas baro.”