Vindecarea robului unui centurion
(Matei 8:5‑13. Ioan 4:43‑54)1 După ce a sfârșit de rostit toate aceste cuvinte ale Sale în auzul poporului, Isus a intrat în Capernaum. 2 Robul unui centurion, la care acesta ținea foarte mult, era bolnav, pe moarte. 3 Auzind despre Isus, centurionul a trimis la El câțiva bătrâni ai iudeilor, ca să‑L roage să vină și să‑i vindece robul. 4 Aceștia au venit la Isus și L‑au rugat stăruitor, zicând: „Merită să‑i faci acest bine , 5 căci iubește neamul nostru, iar sinagoga el ne‑a zidit‑o.” 6 Isus a plecat cu ei, dar, când a ajuns aproape de casă, centurionul a trimis la El niște prieteni să‑I spună: „Doamne, nu Te osteni, pentru că nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu! 7 De aceea nici nu m‑am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci spune un cuvânt, și slujitorul meu va fi vindecat. 8 Căci și eu sunt om aflat sub autoritate și am sub mine soldați; iar când îi zic unuia: «Du‑te!», se duce, când îi zic altuia: «Vino!», vine, și când îi zic robului meu: «Fă asta!», face.” 9 La auzul acestor vorbe, Isus S‑a mirat de el și, întorcându‑Se către mulțimea care‑L urma, a zis: „Vă spun că nici în Israel n‑am găsit o asemenea credință!” 10 Când s‑au întors acasă, cei trimiși l‑au găsit sănătos pe robul [care fusese bolnav].
Învierea fiului văduvei din Nain
11 După aceea, Isus S‑a dus într‑o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui și o mulțime numeroasă. 12 Când S‑a apropiat de poarta cetății, iată că duceau la groapă un mort, singurul fiu al mamei sale, care era văduvă; și împreună cu ea era o mulțime destul de mare din cetate. 13 Când a văzut‑o, Domnului I s‑a făcut milă de ea și i‑a zis: „Nu plânge!” 14 Apoi S‑a apropiat și S‑a atins de raclă, iar cei care o duceau s‑au oprit. El a zis: „Tinere, scoală‑te , îți spun!” 15 Mortul s‑a ridicat în capul oaselor și a început să vorbească, iar Isus l‑a dat mamei lui. 16 Toți au fost cuprinși de frică și‑L slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Un mare profet s‑a ridicat între noi” și „Dumnezeu a cercetat poporul Său.” 17 Cuvântul acesta despre El s‑a răspândit în toată Iudeea și în tot ținutul dimprejur.
Trimișii lui Ioan Botezătorul
(Matei 11:2‑19)18 Ucenicii lui Ioan l‑au înștiințat despre toate acestea. Ioan i‑a chemat pe doi dintre ei 19 și i‑a trimis la Domnul să‑I spună: „Tu ești Cel care vine sau să așteptăm pe altul?” 20 Când au ajuns la El, oamenii I‑au zis: „Ioan Botezătorul ne‑a trimis la Tine să‑Ți spunem: «Tu ești Cel care vine sau să așteptăm pe altul?»” 21 Chiar în ceasul acela Isus îi vindeca pe mulți de boli, de neputințe și de duhuri rele și multor orbi le dăruia vederea. 22 Și le‑a răspuns zicând: „Mergeți și spuneți‑i lui Ioan ce vedeți și auziți:
orbii își capătă vederea , șchiopii umblă ,
leproșii sunt curățiți, surzii aud ,
morții învie, iar săracilor li se aduc vești bune .
23 Ferice de cel care nu se poticnește din pricina Mea!”
24 După ce au plecat trimișii lui Ioan, Isus a început să le vorbească mulțimilor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustiu? O trestie clătinată de vânt? 25 Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei care poartă haine scumpe și care trăiesc în desfătări sunt în casele regilor. 26 Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un profet? Da, vă spun, chiar mai mult decât un profet. 27 El este acela despre care s‑a scris:
Iată, trimit înaintea Feței Tale pe solul Meu,
care va pregăti calea înaintea Ta.
28 Vă spun că, dintre cei născuți din femei, nu este niciunul mai mare decât Ioan [Botezătorul]. Totuși cel mai mic în Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el. 29 Și toți oamenii, când au auzit, chiar și vameșii, au recunoscut dreptatea lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan, 30 dar fariseii și învățătorii Legii au respins planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui. 31 Cu cine‑i voi asemăna așadar pe oamenii din generația aceasta și cu cine se aseamănă ei? 32 Sunt asemenea unor copii care stau în piață și strigă unii către alții:
«V‑am cântat din fluier, și n‑ați jucat;
v‑am cântat de jale, și n‑ați plâns.»
33 Căci a venit Ioan Botezătorul, nemâncând pâine și nebând vin, iar voi ziceți: «Are demon!» 34 A venit Fiul Omului, care mănâncă și bea, iar voi ziceți: «Iată un mâncău și un bețiv, prieten cu vameșii și cu păcătoșii.» 35 Dar înțelepciunea a fost găsită dreaptă de toți copiii ei.”
Isus iartă o femeie păcătoasă
36 Unul dintre farisei L‑a poftit să mănânce acasă la el. Isus a intrat în casa fariseului și S‑a așezat la masă. 37 Și iată că o femeie din cetate, o păcătoasă, aflând că era la masă în casa fariseului, a adus un vas de alabastru cu mir. 38 Și, cum stătea în spate, lângă picioarele lui Isus , și plângea, a început să‑I stropească picioarele cu lacrimi și să I le șteargă cu părul capului ei; Îi săruta picioarele și le ungea cu mir. 39 Când a văzut aceasta, fariseul care‑L chemase a zis în sinea lui: „Acesta , dacă ar fi profet, ar ști cine și ce fel de femeie este cea care‑L atinge, ar ști că este o păcătoasă!” 40 Drept răspuns, Isus i‑a zis: „Simone, am ceva să‑ți spun!” „Spune, Învățătorule”, I‑a zis el. 41 „Un cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de dinari , iar celălalt cu cincizeci. 42 Fiindcă n‑aveau cu ce plăti, i‑a iertat pe amândoi. [Spune,] care dintre ei îl va iubi mai mult?” 43 Simon I‑a răspuns: „Socotesc că acela căruia i‑a iertat mai mult.” Iar El i‑a zis: „Drept ai judecat.” 44 Apoi S‑a întors spre femeie și i‑a zis lui Simon: „O vezi pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta și nu Mi‑ai dat apă pentru picioare, dar ea Mi‑a stropit picioarele cu lacrimi și Mi le‑a șters cu părul [capului] ei. 45 Sărutare nu Mi‑ai dat, dar ea, de când am intrat, n‑a încetat să‑Mi sărute picioarele. 46 Capul nu Mi l‑ai uns cu untdelemn , dar ea Mi‑a uns picioarele cu mir. 47 De aceea îți spun: păcatele ei cele multe sunt iertate, căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puțin, iubește puțin.” 48 Apoi i‑a zis femeii : „Păcatele îți sunt iertate!” 49 Iar comesenii au început să zică în sinea lor: „Cine este acesta care iartă și păcatele?” 50 Dar Isus i‑a zis femeii: „Credința ta te‑a mântuit; mergi în pace!”
O sastearimos le kandimatorehko khă sutašehko.
1 Pala so mothodea kadala divanuri angloa norodo, kai ašunela Les, o Isus šutea pe ando Kapernaum.
2 Khă sutašo sas les khă kanditori ka sao nikrălas but dă sa, thai sao sas nasfalo mullimahko.
3 Anda kă ašundeasas dindoi duma poa Isus, o sutašo tradea Leste varesar phură le iudeiengă, kaste rudin Les te avel te sastearăl lehkă kanditores.
4 Kadala avile koa Isus, rudisarde pe but Leste, thai phendine: „Kărdeol pe te kărăs lehkă kadoa mišto;
5 kă kamel amară neamos, thai o vazdea amengă e khăngări.”
6 O Isus teleardea lença; ta nas dur andoa khăr, kana o sutašo tradea Leste varesar amal te phenen Lehkă: „Raia, na mai ašadeo kaditi, kă či sîm vreniko te šos tu ande muro khăr.
7 Anda kodea či na či dindema vreniko te avau me Tute. Ta, phen khă iekh orba, thai muro kanditori avela sasteardo.
8 Kă i me, kai sîm tala o stăpînimos avrăhko, sîma tala mande kătane. Thai phenau iekhăhkă: „Jea!” thai jeal; avrăhkă: „Av!” thai avel; thai mîră kanditorehkă: „Kăr kutea buti!” thai kărăla.”
9 Kana aašundea o Isus kadala divanuri, mirisai'lo le sutašestar, amboldi'lo karing o norodo, kai jealas pala Leste, thai phendea: „Phenau tumengă kă či ando Israelo či arakhlem khă pateaimos kaditi dă baro.”
10 Kana amboldile khără, le tradine arakhle sastevesto le kanditores kai sas nasfalo.
O ušteaimos le šeavehko la phiwleako andoa Nain.
11 Ando des o kolaver, o Isus jealas ande khă četatea dinianau Nain. Andekhthan Lesa jeanas Lehkă jene thai but norodo.
12 Kana paši'lo paša o udar la četateako, dikta kă nigrănas kai groapa khă mulles, o korkoŕo šeau pehka deiako, kai sas phiwli; thai lasa sas khă butimos manušengo anda e četatea.
13 O Rai, kana dikhlea la, kărdila Lehkă mila latar, thai phendea lakă: „Na rou!”
14 Pala kodea paši'lo, thai azbadea o trono. Kukola kai nigrăna les, atărdile.O phendea: „Tărneora, ušti, phenau tukă!”
15 O mullo bešlo ando šero le kokalengo, thai lea te del duma. O Isus dea les parpale lehka deiakă.
16 Saoŕă sas astarde daratar, slăvinas le Devlles, thai phenenas: „Khă baro prooroko vazdinisai'lo maškar amende; thai o Dell leasama ka Pehko poporo.”
17 E vestea kadea poa Isus găli ande sa e Iudea thai ande sal riga.
Le tradine le Ioan Bolditorehkă.
18 Le jene le Ioanohkă phendine pehkă sîkaitorehkă pa sa kadala butea.
19 O Ioan akhardea don anda pehkă jene, thai tradea le koa Isus te pušen Les: „Tu san Kukoa kai sî te avel, or te ajukăras avrăs?”
20 Kadala, kana avile angloa Isus, phendine Lehkă: „O Ioan Bolditori tradea me Tute te pušas Tu: „Tu san Kukoa kai sî te avel or te ajukăras avrăs?”
21 Orta ando čiro kodoa, o Isus sasteardea buten anda le nasfalimata, anda le tinuri, le duxurendar le jungalendar, thai bute koŕăn pîtărdea lengă iakha.
22 Thai, čeačio phendimos, phendea lengă: „Jean thai phenen le Ioanohkă so dikhlean thai ašundean: le koŕă dikhăn, le lang phirăn, le leprošea sî ujearde, le kašukă ašunen, le mulle ušten, thai le čioŕăngă phenel pe lengă e LašiVestea.
23 Baxtalo kukolestar anda sao či avaua vareso lopînzîmahko.”
O phendimos le Isusohko poa Ioano.
24 Pala so telearde le tradine le Ioanohkă, o Isus lea te phenel le noroadengă poa Ioano: „So ankăstean te dikhăn ande pustia? Ăkh trestia mardini la bravaleatar?
25 Atunčeara so ankăstean te dikhăn? Khă manuši xureadoa andel çoale kovle? Dikta kă kukola kai phiraven çoale kovle thai kai train ande le biatărdimata, sî ande le khăra le thagarengă.
26 Atunčeara so ankăstean te dikhăn? Khă prooroko? E, phenau tumengă, thai mai but sar khă prooroko.
27 O sî kodoa pa sao sî ramome: „Dikta, tradau Mîŕă solos angla o Mui Tiro, kai lašarăla Tukă o drom angla Tute.”
28 Phenau tumengă kă anda kukola kărdine anda le juwlea, nai či iekh mai baro sar o Ioan o Bolditori. Sakadea, o mai çînoro ando Thagarimos le Devllehko, sî mai baro sar leste.
29 Thai sa o norodo kai ašundea Les, thai orta i le potinditoreale lovengă dine čeačimos le Devlles, thai line o boldimos le Ioanohko;
30 ta le Fariseia thai le sîkaitorea la Krisakă dinerigate o plano le Devllehko anda lende, thai či line o boldimos lehko.
31 Kasa ameazaua le manušen anda e viça kadea? Thai kasa ameazăn on?
32 Ameazăn varesar šaorănça, kai bešen ande piaça, thai den mui iekh karing le kolaver: „Dilabaiem tumengă andoa fluiero, thai či khăldean; dilabaiem tumengă dukhaimasa, thai či ruian.”
33 Čeačes, avilo o Ioano Bolditori, či xalindoi manŕo, či pilindoi moll, thai phenen: „Sî les beng.”
34 Avilo o Šeau le manušehko, xalindoi thai pilindoi, thai phenen: „Dikta khă manuši xalindoibut thai kai pel moll, khă amal le tiditorengole lovengă thai le bezexalengo.”
35 Barem o Godearimos sas arakhado orta anda sa lehkă šeave.”
E juwli e bezexali.
36 Khă Fariseo rudisai'lo le Isusostar te xal leste. O Isus šute pe ando khăr le Fariseohko, thai bešlo kai skafidi.
37 Thai dikta khă juwli bezexali anda e četatea ašundea kă O sas kai skafidi ando khăr le Fariseohko: andea khă khoro dă alabastro khandimatahko mirosa,
38 thai bešelas parpale paša le pînŕă le Isusohkă thai rovelas. Pala kodea lea te tindearăl Lehkă pînŕă pehkă iasfănça, thai te khosăle ăl ballença anda lako šero; čiumidelas le but, thai makhălas le mirosa.
39 Kana dikhlea e buti kadea, o Fariseo, kai akhardeasas Les, phendea pehkă: „Kadoa manuši, te avino khă prooroko, sahkă jeanel saveatra juwli sî kadea kai azbadeol lestar: sî khă bezexali.”
40 O Isus lea o divano, thai phendea lehkă: „Simone, sîma te phenau tukă vareso.” „Phen, Sîkaitorina”, phendea Lehkă o.
41 Khă unjilitorii sas les dui unjilimatorea: iekh sas lehkă unjile panji šella franči, thai o kolaver panvardešença.
42 Anda kă nas le sosa te potinen, iertisardea le lidon. Ta phen Mangă, sao anda lende kamela les mai but?”
43 O Simon phendea Lehkă: „Dauma godi kă kukoles kai sas les kai iertisardea lehkă mai but.” O Isus phendea lehkă: „Čeačes krisînisardean.”
44 Pala kodea amboldi'lo karing e juwli, thai phendea le Simonohkă: „Dikhăs tu la juwlea kadala? Šute Ma ande teo khăr, thai či dean Ma pai andoa xalaimos le pînŕăngo; ta oi tindeardea Mîŕă pînŕă pehkă iasfănça, thai khoslea Mangă le ăl ballença andoa pehko šero.
45 Tu či dean Ma čiumidimos ta oi, dă kana šutea pe, či ašili te čiumidel Mîŕî pînŕă.
46 O šero či makhlean Mangă les zetinosa; ta oi makhlea Mîŕă pînŕă mirosa.
47 Anda kodea phenau tukă: Lakă bezexa, kai sî but, sî iertime; kă kamblea but. Ta kahkă iertil pe lehkă xançî, kamel xançî.”
48 Pala kodea phendea la juwleakă: „Iertime sî te bezexa!”
49 Kukola kai bešenas Lesa kai skafidi, line te phenen maškar lende: „Kon sî kadoa kai iertil orta i le bezexa?”
50 Ta o Isus phendea la juwleakă: „Teo pateaimos, skăpisardea tu; telear împače.”