Vindecarea unui paralitic
(Marcu 2:1‑12. Luca 5:17‑26)1 Isus S‑a urcat în barcă, a trecut pe malul celălalt și a venit în cetatea Sa. 2 Și iată că I‑au adus un paralitic, care zăcea pe un pat . Văzându‑le Isus credința, i‑a zis paraliticului: „Îndrăznește, fiule! Păcatele îți sunt iertate!” 3 Și iată că unii dintre cărturari ziceau în sinea lor: „Omul acesta hulește!” 4 Isus, cunoscându‑le gândurile, le‑a zis: „De ce aveți gânduri rele în inimile voastre? 5 Ce este mai ușor? A zice: «Păcatele îți sunt iertate» sau a zice: «Scoală‑te și umblă»? 6 Dar ca să știți că Fiul Omului are autoritate pe pământ să ierte păcatele, scoală‑te” , i‑a zis El paraliticului, „ridică‑ți patul și du‑te acasă!” 7 Paraliticul s‑a sculat și s‑a dus acasă. 8 Când au văzut mulțimile, s‑au înfricoșat și L‑au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o asemenea putere.
Chemarea lui Matei
(Marcu 2:13‑17. Luca 5:27‑32)9 Isus a plecat de acolo și a văzut un om pe nume Matei stând la vamă și i‑a zis: „Vino după Mine!” El s‑a ridicat și L‑a urmat. 10 Pe când stătea Isus la masă în casă, iată că au venit mulți vameși și păcătoși și s‑au așezat la masă cu El și cu ucenicii Lui. 11 Văzând acest lucru , fariseii le‑au zis ucenicilor Lui: „De ce mănâncă învățătorul vostru cu vameșii și cu păcătoșii ?” 12 Isus i‑a auzit și le‑a zis: „Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci bolnavii. 13 Mergeți și învățați ce înseamnă: Milă vreau, nu jertfe! Eu n‑am venit să‑i chem [la pocăință] pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.”
Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post
(Marcu 2:18‑22. Luca 5:33‑39)14 Atunci au venit la El ucenicii lui Ioan și I‑au zis: „De ce noi și fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc?” 15 Isus le‑a răspuns: „Oare pot jeli nuntașii câtă vreme mirele este cu ei? Vor veni zile când mirele va fi luat de la ei, și atunci vor posti. 16 Nimeni nu pune un petic de țesătură nouă la o haină veche, căci peticul trage din materialul hainei, și ruptura se face și mai mare. 17 Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altminteri burdufurile se sparg, vinul se varsă, iar burdufurile se pierd; ci vinul nou se pune în burdufuri noi și astfel se păstrează și unul, și celelalte.”
Învierea fiicei lui Iair și vindecarea unei femei
(Marcu 5:21‑43. Luca 8:40‑56)18 Pe când le spunea Isus aceste cuvinte , iată că a venit un conducător al sinagogii , I s‑a închinat și I‑a zis: „Fiica mea tocmai a murit, însă vino să‑Ți pui mâna peste ea, și va trăi!” 19 Isus S‑a ridicat și a plecat după el, împreună cu ucenicii Lui.
20 Și iată că o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge s‑a apropiat din spate și I‑a atins poala hainei, 21 căci își zicea în sinea ei: „Dacă mă voi atinge fie și numai de haina Lui, voi fi vindecată.” 22 Isus S‑a întors și, văzând‑o, i‑a zis: „Îndrăznește, fiică! Credința ta te‑a mântuit!” Și femeia s‑a vindecat chiar în ceasul acela.
23 Când a ajuns Isus în casa conducătorului sinagogii și când i‑a văzut pe cei ce cântau din fluier și mulțimea care se tânguia , 24 le‑a zis: „Plecați , căci fetița n‑a murit, ci doarme!” Dar ei Îl luau în râs. 25 După ce a fost scoasă mulțimea, Isus a intrat, a luat‑o pe fetiță de mână, și fetița s‑a sculat. 26 Și vestea s‑a răspândit în tot ținutul acela.
Vindecarea a doi orbi
27 Când Isus a plecat de acolo, au venit după El doi orbi, care strigau și ziceau: „Ai milă de noi, Fiul lui David!” 28 După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Și Isus le‑a zis: „Credeți că pot să fac lucrul acesta?” „Da, Doamne”, I‑au răspuns ei. 29 Atunci le‑a atins ochii, zicând: „Facă‑vi‑se după credința voastră!” 30 Și li s‑au deschis ochii. Isus le‑a poruncit cu tărie și le‑a zis: „Vedeți să nu afle nimeni!” 31 Dar ei, cum au ieșit, au răspândit vestea despre El în tot ținutul acela.
Vindecarea unui mut demonizat
32 Pe când plecau ei, iată că I‑au adus lui Isus un mut care era demonizat. 33 După ce demonul a fost scos din el, mutul a vorbit. Mulțimile se minunau și ziceau: „Niciodată nu s‑a mai văzut așa ceva în Israel!” 34 Dar fariseii spuneau: „Cu ajutorul căpeteniei demonilor scoate el demonii!”
Mila lui Isus pentru mulțimi
35 Isus străbătea toate cetățile și satele, dând învățătură în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință [care erau în popor]. 36 Când a văzut mulțimile, I s‑a făcut milă de ele, pentru că erau chinuite și neajutorate, ca niște oi care n‑au păstor . 37 Atunci le‑a zis ucenicilor Săi: „De secerat este mult , dar lucrători sunt puțini! 38 Rugați‑L deci pe Stăpânul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui!”
O sastearimos khă šukăhko.
1 O Isus ankăsto ande khă bero, nakhlo e marea, thai avilo ande Pesti četatea.
2 Thai dikta kă andine Lehkă khă šuko, kai bešelas ando pato. O Isus dikhlea lengo pateaimos, thai phendea le šukăhkă: „Na avel tukă dar, šeaua! Te bezexa sî iertime!”
3 Thai dikta kă, iekh anda le zakonarea phendine ande peste: „O manuši kadoa prasal!”
4 O Isus, kai prinjeanelas lengă gîndurea, phendea: „Anda soste sî tume kadea godimata jungale ande tumară ille?
5 Kă so sî mai lesne? Te phenes: „Iertime sî te bezexa”, or te phenes: „Ušti thai phir?”
6 Ta, kaste jeanen kă o Šeau le manušehko sî les zor pe phuw te iertil le bezexa, – „Ušti” phendea O le šukăhkă „vazde teo pato, thai jea tukă khără.”
7 O šuko ušti'lo, thai gălo khără.
8 Kana dikhline le noroade e buti kadea, daraile, thai dine slava le Devlles, kai dea le manušengă khă kadalatar zor.
O akharimos le Mateiohko.
9 Dă oçal, o Isus gălo mai angle, thai dikhlea khă manušes, kai bušolas Matei, bešlindoi kai vama. Thai phendea lehkă: „Av pala Mande.” O manuši kodoa ušti'lo, thai gălo pala Leste.
10 Sar bešelas o Isus kai skafidi, ando khăr, dikta kă aviline but vamešea thai bezexale, thai bešline kai skafidi Lesa thai Lehkă jenença.
11 Le Fariseia dikhline e buti kadea, thai phendine Lehkă jenengă: „Sostar xal o Sikaitori tumaro le vamešença thai le bezexalença?”
12 O Isus ašundea le, thai phendea lengă: „Na kukola le sasteveste trăbule doftotoro, ta le nasfalen.
13 Jean ta sîteon so ameal: „Mila kamau, ta na jertfa!” Kă či avilem te akharau koa kăimos le bibezexalen, ta kolen le bezexalen.”
O pušlimos le jenengo le Ioanohko poa posto.
14 Atunčeara le jene le Ioanohkă aviline koa Isus, thai phendine Lehkă: „Sostar ame thai le Fariseia postisaras deso, ta le jene Tiră či postin dăfel?”
15 O Isus dea le anglal: „Dašti te roven le nuntašea sode čiro o tărno sî lença? Avena le des, kana o tărno avela lino lendar, thai atunčeara postina.
16 Khonikh či thol khă kotor neo ka khă raxami purai; anda kă saskă lel o pherdimos anda e raxami, thai o šindimos sahkă avel mai baro.
17 Čina či thon le manuši moll nevi ande le burdufurea purane, kadeadar, le burdufuri plexnin, thai moll šordeol, thai le burdufuri čioŕaon; ta e moll e nevi thon la andel burdfufuri le neve, thai nikărdeon lidui.”
O ušteaimos la šeiorako le Iairosti thai o sastimos kha juvleako.
18 Kana phenenas lengă o Isus kadala divanuri, avilo iekh anda le bară la khăngăreakă, bandilo angla Leste, thai phendea Lehkă: „Mîŕî šeiori akana mulli; ta av thai tho Te vast pa late, thai uštela.”
19 O Isus ušti'lo, thai teleardea pala leste andekhthan Pehkă jenença.
20 Thai dikta kă ăkh juvli kai sas la dă dešudui bărši khă thavdimos ratehko, avili palal, thai azbadea e podi Lehka raxameati.
21 Kă oi phenelas pehkă: „Numai te thoau o vast te azbau numai Lesti raxami, thai sastiuvaua.”
22 O Isus, amboldea Pe, dikhlea la, thai phendea lakă: „Na aveltukă dar, šeie! O pateamos tiro sasteardea tu.” Thai sastili e juvli kodea orta ande kodoa čeaso.
23 Kana arăslo o Isus ando khăr le barăhko la khăngăreako, thai kana dikhlea kolen kai dilabanas andoa fluiero, thai but gloata roindoi,
24 phendea lengă: „Den tume rigate, e šourî či mulli, ta sovel!” On mardine pehkă khălimos Lestar.
25 Ta, pala so sas ankalade le manuši avri, o Isus, šutea pe andră, lea la šeiora vastestar, thai šeiori uštili.
26 Găli e vestea pa kadea minunea pe sai phuw kodea.
O sastimos duie koŕăngo.
27 Kana teleardea oçal, line pe pala o Isus dui koŕă, kai çîpinas thai phenenas: „Avel tu mila amendar, Šeau le Davidohko!”
28 Pala so šutea pe ando khăr, le koŕă avile Leste. Thai o Isus phendea lengă: „Patean kă dašti kărau e buti kadea?” „E, Raia”, dine Les anglal on.
29 Atunčeara azbadea lengă iakha, thai phendea: „Kărdeola pe tumengă pala tumaro pateaimos!”
30 Thai pîtărdile lengă iakha. O Isus mothodea lengă anda sapeste thai phendea lengă: „Dikhăn, te na jeanel khonikh.”
31 Ta on, sar ankăste avri, nigărdine e vestea pa Leste pe sai phuw kodea. O sastearimos khă mutohko bengailo.
32 Kana jeanastar le koŕă kodola dikta kă andine koa Isus khă muto bengailo.
33 Pala so sas ankalado o beng andoa muto, o muto dea duma.Thai le noroade, mirime, phenenas: „Čiăkhdata či mai dikhlea pe kadea vareso ando Israelo!”
34 Ta le fariseia phenenas: „Le kandimasa le raiehko le bengăngo ankalavel O le beng!”
O Isus sî Lehkă mila andal gloate.
35 O Isus phirălas sal četăçi thai le gava, sîkaindoi le norodos andel khăngărea, phenelas E LašiVestea le Thagarimasti, sastearindoi sako nasfalimos thai orsavo bidaštimos, kai sas ando norodo.
36 Kana dikhlea le gloate, kărdilea Lehkă mila lendar, anda kă sas kăsnime thai phaŕadine, sar le bakrea kai nai le bakreari.
37 Atunčeara phendea Pehkă jenengă: „Baro sî o tidimos, ta xançî sî le butitorea!
38 Rudin le Raies le tidimahko te ankalavel butitorea ka Pehko tidimos.”