Propovăduirea lui Ioan Botezătorul
(Matei 3:1‑12. Luca 3:1‑9Luca 15‑17. Ioan 1:19‑28)
1 Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. 2 După cum este scris în profetul Isaia:
Iată, îl trimit pe solul Meu înaintea Feței Tale;
el Îți va pregăti calea;
3 glasul celui ce strigă în pustiu:
„Pregătiți calea Domnului,
îndreptați cărările Lui!” ,
4 a venit Ioan botezând în pustiu și propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. 5 Și au început să iasă la el toți cei din ținutul Iudeei și toți locuitorii Ierusalimului; și mărturisindu‑și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. 6 Ioan era îmbrăcat cu o haină din păr de cămilă, era încins la mijloc cu un brâu de piele și se hrănea cu lăcuste și cu miere sălbatică. 7 Ioan propovăduia, zicând: „După mine vine Cel ce este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să‑I dezleg cureaua încălțămintei. 8 Eu v‑am botezat în apă, dar El vă va boteza în Duhul Sfânt.”
Botezul lui Isus
(Matei 3:13‑17. Luca 3:21‑22)
9 În zilele acelea, a venit Isus din Nazaretul Galileei și a fost botezat în Iordan de către Ioan. 10 Și îndată, pe când ieșea Isus din apă, Ioan a văzut cerurile deschise și pe Duhul coborându‑Se peste El în chip de porumbel. 11 Și un glas s‑a auzit din ceruri: „Tu ești Fiul Meu preaiubit; în Tine Îmi găsesc toată plăcerea.”
Ispitirea lui Isus
(Matei 4:1‑11. Luca 4:1‑13)
12 Îndată , Duhul L‑a dus pe Isus în pustiu. 13 Și a stat în pustiu patruzeci de zile, ca să fie ispitit de Satana. Acolo era împreună cu fiarele sălbatice, și îngerii Îi slujeau.
Începutul propovăduirii lui Isus
(Matei 4:12‑17. Luca 4:14‑15)
14 După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galileea și propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu, 15 zicând: „S‑a împlinit vremea și Împărăția lui Dumnezeu este aproape . Pocăiți‑vă și credeți în Evanghelie!”
Chemarea primilor ucenici
(Matei 4:18‑22. Luca 5:1‑11)
16 Pe când trecea Isus pe țărmul Mării Galileei, i‑a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând năvodul în mare, căci erau pescari. 17 Isus le‑a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni!” 18 Iar ei îndată și‑au lăsat mrejele și L‑au urmat. 19 După ce a mers puțin mai departe, i‑a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care erau și ei într‑o barcă, dregându‑și mrejele, 20 și îndată i‑a chemat. Ei l‑au lăsat pe Zebedei, tatăl lor, în barcă împreună cu simbriașii și au mers după El.
Isus vindecă un demonizat în Capernaum
(Luca 4:31‑37)
21 S‑au dus la Capernaum. În ziua sabatului, intrând în sinagogă, Isus a început să dea învățătură, 22 iar oamenii erau uimiți de învățătura Lui, căci îi învăța ca unul cu autoritate, nu cum îi învățau cărturarii.
23 Tocmai atunci era în sinagoga lor un om cu un duh necurat, care a început să strige: 24 „Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!” 25 Isus l‑a certat și i‑a spus: „Taci și ieși din el!” 26 Și duhul necurat a ieșit din el, scuturându‑l și strigând cu putere. 27 Toți au rămas înmărmuriți și se întrebau unii pe alții: „Ce este aceasta? O învățătură nouă, cu autoritate! Chiar și duhurilor necurate le poruncește, iar ele I se supun!” 28 Și îndată I s‑a dus vestea în toată Galileea.
Vindecarea mai multor bolnavi
(Matei 8:14‑17. Luca 4:38‑44)
29 După ce au ieșit din sinagogă, au intrat în casa lui Simon și a lui Andrei, împreună cu Iacov și Ioan. 30 Soacra lui Simon zăcea cuprinsă de febră. Și îndată I‑au vorbit lui Isus despre ea. 31 El a venit, a apucat‑o de mână și a ridicat‑o. Atunci a lăsat‑o febra și a început să le slujească. 32 Pe înserate , după asfințitul soarelui, i‑au adus la El pe toți bolnavii și demonizații. 33 Și toată cetatea era adunată la ușă. 34 El i‑a vindecat pe mulți care sufereau de felurite boli și a scos mulți demoni; și nu‑i lăsa pe demoni să vorbească, pentru că știau cine este.
35 Dis‑de‑dimineață , pe când era încă întuneric de tot, S‑a sculat, a ieșit și S‑a dus într‑un loc pustiu; și Se ruga acolo. 36 Simon și cei care erau cu El s‑au dus să‑L caute 37 și, când L‑au găsit, I‑au zis: „Toți Te caută.” 38 El le‑a răspuns: „Să mergem în altă parte, prin târgurile din împrejurimi, ca să propovăduiesc și acolo; căci pentru aceasta am ieșit.”
Vindecarea unui lepros
(Matei 8:1‑4. Luca 5:12‑16)
39 Isus S‑a dus să propovăduiască în sinagogile lor din toată Galileea și să scoată demoni. 40 A venit la El un lepros, care s‑a aruncat în genunchi înaintea Lui, rugându‑L și zicând: „Dacă vrei, poți să mă curățești.” 41 Lui Isus I s‑a făcut milă de el, a întins mâna, S‑a atins de el și i‑a spus: „Vreau, fii curățit!” 42 Îndată s‑a dus lepra de pe el și a fost curățit. 43 Isus l‑a trimis de acolo, i‑a poruncit cu tărie 44 și i‑a zis: „Vezi să nu spui nimănui nimic, ci mergi și arată‑te preotului și adu pentru curățirea ta ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei!” 45 Dar omul acela, după ce a plecat, a început să dea de veste și să răspândească vorba, încât Isus nu mai putea să intre pe față în nicio cetate, ci stătea afară, în locuri pustii, și veneau la El de pretutindeni.
O dinoduma le Ioan Bolditorehko.
1 O anglal la LašeaVesteako le Isusohko Kristosohko, o Šeau le Devllehko.
2 Pala sar sî ramome ando prooroko o Isaia: „Dikta, tradau angla Tute le solos Mîŕăs, kai lašarăla tukă o drom…
3 O mui kolehko kai çîpil ande pustia: „Lašarăn o drom le Raiehko, orton Lehkă dromoŕa,”
4 avilo o Ioan kai bolelas ande pustia, dindoiduma o boldimos le kăimahko karing o iertimos le bezehăngo.
5 Pa sai phuw le Jidaiendi thai sa le manuši andoa Ierusalimo line te anklen lest; thai, phendindoi pehkă bezexa, sas bolde ando nanilaši o Iordano.
6 O Ioano sas xureado ande khă raxami andal ball la kămilakă thai sas phanglo kha brečinaresa aravleako poa maškar. O xalas grasoŕăčeareakă thai avdin văšuno.
7 O Ioano delasduma thai phenelas: „Pala mande avel Kukoa kai sî mai zuralo sar mande, savehkă me či sîm vreniko te bandiuau thai te pîtrau Lehkă le aravlea le podimahkă.
8 Me, e, boldem tume paiesa; ta O bolela tume Sfîntone Duxosa.”
O boldimos thai o zumaimos le Isusohko.
9 Ando čiro kodoa, avilo o Isus andoa Nazareto la Galeliako, thai sas boldo le Ioanostar ando Iordano.
10 Thai iekhatar, kana anklelas o Isus andoa pai, o dikhlea le čeruri pîtărde, thai o Duxo ulindoi pa Leste sar khă gulumbo.
11 Thai andal čeruri ašundea pe khă mui, kai phenelas: „Tu san o Šeau Muŕo o kamblino, ande Tute arakhau sa Muŕo čeailimos.”
12 Iekhatar o Duxo nigărdea le Isusos ande pustia,
13 kai bešlo štarvardeši des, avindoi zumado le Bengăstar. Oče bešelas andekhthan le juvindimatănça le văšune thai kandenas Les le înjerea.
O anglal dinoduma le Isusohko.
14 Pala so sas phandado o Ioano, o Isus avilo ande Galilea, thai delas duma e Lašivestea le Devllesti.
15 O phenelas: „Pherdilo o čiro, thai o Thagarimos le Devllehko sî paše. Kăin tume thai patean e Lašivestea.”
O akhardimos kolengo dăanglal jene.
16 Ta kana nakhălas o Isus paša e marea la Galeliati, dikhlea le Simonos thai le Andreies, o phral le Simonohko, šudindoi kha plasa ande marea, kă sas mašarea.
17 O Isus phendea lengă: „Aven pala Mande, thai kăraua tume mašarea manušengă.”
18 Iekhatar, mukline pehkă plăsuri, thai gălinetar pala Leste.
19 Gălo xançî mai dur, thai dikhlea le Iakovos, o šeau le Zebedeiehko, thai le Ioanos, lehko phral, kai, sas ande khă bero, thai lašarănas pehkă plase.
20 Iekhatar akhardea le; thai on mekline pehkă daddes le Zebedeios ando bero kolença kai kărănas buti po potindimos, thai gălinetar pala Leste.
O Isus
sastearăl khă bengailes ando Kapernaum.
21 Găline ando Kapernaum. Thai ando des le Savatohko, o Isus šutea pe iekhatar ande khăngări, thai lea te sîkavel le norodos.
22 Le manuši sas mirime anda o sîkaimos Lehko; kă sîkavelas le sar iekh kai sî les zor, na sar sîkavenas le ăl zakonarea.
23 Ande khăngări lendi sas khă manuši, kai sas les khă duxo biujo. O lea te çîpil:
24 „So same amen tusa Isuse andoa Nazareto? Avilean te xasarăs ame? Jeanau Tu kon san: San o Sfînto le Devllehko!”
25 O Isus xalea pe lesa, thai phendea lehkă: „Aši, thai ankli andoa manuši kadoa!”
26 Thai o duxo o biujo ankăsto anda leste, činosarindoi les zuralimasa, thai ankaladindoi khă çîpimos baro.
27 Saoŕă ašiline darardine, kadea kă pušenas pe iekh avrăn: „So sî kadoa? Khă sîkaimos neo! O mothol sar khă sar khă stăpîno i le duxurengă le biujengă, thai on ašunen Les!”
28 Thai iekhatar găli Lesti vestea ande sal phuwea la Galeliakă.
O sastearimos la sastreako le Petrohko.
29 Pala so ankăstea andai khăngări, šutea pe andekhthan le Iakovosa thai le Ioanosa ando khăr le Simonohko thai le Andreiehko.
30 E sastri le Simonosti pašleolas ando than, astardi le šillendar: thai andakhdata dine duma le Isusohkă pa late.
31 O avilo, azbadeala vastesatar, vazdeala opră, thai muklela le šilla. Pala kodea oi lea te kandele.
O sasterimos avră nasfalengo.
32 Reate, pala so pelo o kham, andine Leste sal nasfalen thai sal bengailen.
33 Thai sai četatea sas tidini koa udar.
34 O sasteardea buten kai sas pătimime anda sako nasfalimata; sakadea, ankaladea but beng, thai či mekălas le bengăn te den duma, anda kă on prinjeanenas Les.
35 O duito des dădroboitu, kana sas înkă tuneriko dă sea, O Isus uštilo thai ankăsto, thai gălo ande khă than pusto. Thai rudilas pe oče.
36 O Simon thai le kolaver kai sas Lesa găline te roden Les;
37 thai kana arakhle Les, phendine Lehkă: „Saoŕă roden Tu.”
38 O dea le anglal: „Aven te jeas ande aver rig, andel tîrgurea thai andel gava pašal, kaste dauduma i oče; kă anda kodea ankăstem.”
39 Thai gălo te delduma ande sal khăngărea, anda sai Galilea; thai ankalavelas le bengănbeng.
O sastearimos khă leprosohko.
40 Avilo Leste khă leproso, kai dea čenga angla Leste, rudilas Les, thai phenelas Lehkă: „Kana kames, dašti te ujarăs ma.”
41 Le Isusohkă falea Les nasul lestar, tinzosardea o vast, azbadea les, thai phendea lehkă: „E, kamau, te aves ujeardo!”
42 Andakhdata meklea les e lepra, thai ujeardea pe.
43 O Isus mothodea lehkă sa le phendimasa, te jealtar iekhatar,
44 thai mai phendea lehkă: „Dikh te na phenes khanikahkă khanči; ta jea ta sîkau tu le rašahkă, thai an anda teo ujarimos so mothodea o Moise, sar phendimos anda lende.”
45 Ta o manuši kadoa, pala so gălotar, lea te vestil thai te phenel ando mui o baro e buti kadea, ta o Isus našti mai šolas pe te dičiol ande či khă četatea; ta bešelas avri, andel thana le pustii, thai avenas Leste anda sal riga.