Desfacerea căsătoriei
(Matei 19:1‑12)1 Isus a plecat de acolo și a venit în ținutul Iudeei, dincolo de Iordan. Mulțimile s‑au adunat din nou la El și, după obiceiul Său, a început iarăși să‑i învețe pe oameni . 2 Au venit la El niște farisei și, ca să‑L ispitească, L‑au întrebat dacă unui bărbat îi este îngăduit să‑și lase soția. 3 Drept răspuns, El le‑a zis: „Ce v‑a poruncit Moise?” 4 „Moise ”, au zis ei, „a îngăduit ca bărbatul să scrie un act de despărțire și s‑o lase .” 5 Isus le‑a zis: „Din pricina împietririi inimii voastre v‑a scris Moise porunca aceasta. 6 Dar, la începutul creației, parte bărbătească și parte femeiască i‑a făcut . 7 De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa, 8 și cei doi vor fi un singur trup. Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup . 9 Așadar, ceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă.” 10 În casă, ucenicii L‑au întrebat despre acest lucru. 11 El le‑a zis: „Oricine își lasă soția și se căsătorește cu alta săvârșește adulter împotriva ei. 12 Și dacă femeia își lasă bărbatul și se căsătorește cu altul, săvârșește adulter.”
Binecuvântarea copilașilor
(Matei 19:13‑15. Luca 18:15‑17)13 I‑au adus niște copilași ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii i‑au certat [pe cei ce îi aduceau]. 14 Când a văzut Isus acest lucru, S‑a mâniat și le‑a zis: „Lăsați copiii să vină la Mine și nu‑i opriți, căci Împărăția lui Dumnezeu este a celor ca ei! 15 Adevărat vă spun că cine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea!” 16 Apoi, luându‑i în brațe, i‑a binecuvântat punându‑Și mâinile peste ei.
Bogatul care căuta viața veșnică
(Matei 19:16‑26. Luca 18:18‑27)17 Când era gata să pornească la drum, a alergat la El un om, care a îngenuncheat înaintea Lui și L‑a întrebat: „Bunule învățător, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” 18 „De ce Mă numești bun?” , i‑a zis Isus. „Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu. 19 Știi poruncile: să nu ucizi ; să nu săvârșești adulter ; să nu furi ; să nu depui mărturie mincinoasă ; să nu înșeli; să‑i cinstești pe tatăl tău și pe mama ta .” 20 El I‑a răspuns: „Învățătorule, pe toate acestea le‑am păzit din tinerețea mea.” 21 Isus, uitându‑Se cu dragoste la el, i‑a zis: „Un lucru îți mai lipsește: du‑te, vinde tot ce ai și dă‑le săracilor, și vei avea o comoară în cer. Apoi vino, [ia‑ți crucea] și urmează‑Mă!” 22 Întristat de aceste cuvinte, omul acela a plecat mâhnit de tot, căci avea multe averi. 23 Isus S‑a uitat în jur și le‑a zis ucenicilor Săi: „Cât de greu vor intra în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au averi!” 24 Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Lui. Isus a luat din nou cuvântul și le‑a zis: „Copii, cât de greu este [pentru cei ce se încred în avuții] să intre în Împărăția lui Dumnezeu! 25 Mai ușor este să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un om bogat în Împărăția lui Dumnezeu!” 26 Ucenicii erau peste măsură de uluiți și ziceau unii către alții: „Atunci, cine poate să fie mântuit?” 27 Isus i‑a țintuit cu privirea și le‑a zis: „La oameni este cu neputință, dar nu la Dumnezeu, căci la El toate sunt cu putință !”
Moștenirea vieții veșnice
(Matei 19:27‑30. Luca 18:28‑30)28 Petru a început să‑I zică: „Iată, noi am lăsat totul și Te‑am urmat.” 29 Isus i‑a răspuns: „Adevărat vă spun: nu este nimeni care să fi lăsat casă, frați, surori, mamă, tată, [soție,] copii sau ogoare pentru Mine și pentru Evanghelie 30 și să nu primească însutit acum, în timpul acesta, case, frați, surori, mame, copii și ogoare, împreună cu prigoniri, iar în veacul care vine, viața veșnică. 31 Mulți dintre cei dintâi vor fi cei de pe urmă, și mulți dintre cei de pe urmă vor fi cei dintâi.”
Isus vestește a treia oară moartea și învierea Sa
(Matei 20:17‑19. Luca 18:31‑34)32 Se aflau pe drum, urcând spre Ierusalim, iar Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau uimiți, iar cei care‑L urmau erau înfricoșați. Luându‑i iarăși deoparte pe cei doisprezece, Isus a început să le vorbească despre cele ce aveau să I se întâmple: 33 „Iată, urcăm la Ierusalim, și Fiul Omului va fi dat în mâinile marilor‑preoți și ale cărturarilor. Ei Îl vor osândi la moarte și‑L vor da în mâinile păgânilor, 34 care își vor bate joc de El, Îl vor scuipa, Îl vor biciui și‑L vor omorî; dar după trei zile va învia.”
Cererea fiilor lui Zebedei
(Matei 20:20‑28)35 Fiii lui Zebedei, Iacov și Ioan, au venit la El și I‑au zis: „Învățătorule, am vrea să faci pentru noi ceea ce‑Ți vom cere.” 36 El le‑a zis: „Ce vreți să fac pentru voi?” 37 „Dă‑ne”, I‑au zis ei, „să stăm unul la dreapta și altul la stânga Ta când vei fi în slava Ta!” 38 Isus le‑a răspuns: „Nu știți ce cereți! Puteți voi să beți paharul pe care‑l beau Eu sau să fiți botezați cu botezul cu care voi fi botezat Eu?” 39 „Putem”, I‑au zis ei. Și Isus le‑a răspuns: „Da, veți bea paharul pe care‑l beau Eu și veți fi botezați cu botezul cu care voi fi botezat Eu, 40 dar a sta la dreapta sau la stânga Mea nu Eu pot da, ci este pentru cei cărora le‑a fost pregătit.” 41 Auzind aceasta, cei zece au început să se mânie pe Iacov și pe Ioan. 42 Isus i‑a chemat la El și le‑a zis: „Știți că cei priviți drept conducători ai popoarelor domnesc peste ele, iar mai‑marii lor stăpânesc asupra lor. 43 Dar între voi să nu fie așa; cine va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru, 44 și cine va vrea să fie cel dintâi între voi să fie robul tuturor! 45 Căci Fiul Omului n‑a venit ca să I se slujească, ci ca El să slujească și să‑Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți!”
Orbul Bartimeu
(Matei 20:29‑34. Luca 18:35‑43)46 Au ajuns la Ierihon. Și pe când ieșea Isus din Ierihon împreună cu ucenicii Săi și cu o mulțime destul de numeroasă, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerșetor orb, ședea la marginea drumului [și cerșea]. 47 Auzind că este Isus din Nazaret, a început să strige și să spună: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!” 48 Mulți îl certau ca să tacă, dar el și mai tare striga: „Fiul lui David, ai milă de mine!” 49 Isus S‑a oprit și a zis: „Chemați‑l!” L‑au chemat pe orb și i‑au zis: „Îndrăznește, scoală‑te, căci te cheamă!” 50 Orbul și‑a aruncat haina, a sărit în picioare și a venit la Isus. 51 Isus a luat cuvântul și i‑a zis: „Ce vrei să fac pentru tine?” „Rabbuní”, I‑a răspuns orbul, „vreau să‑mi recapăt vederea!” 52 Și Isus i‑a zis: „Du‑te, credința ta te‑a mântuit!” Îndată el și‑a recăpătat vederea și a mers după El pe drum.
O pîtărdimos le măritimahko.
1 O Isus teleardea oçal, thai avilo andel phuwea la Iudeiako, dănteal o Iordano. Le manuši tidinsaile pale Leste, thai, pala Lehko năravo, lea pale te sîkavele.
2 Aviline Leste le Fariseia, thai, kaste zumaven Les, pušle Les kana sî meklino ka khă murši te mekăl pehka romnea.
3 Čecačio phendimos, O phendea lengă: „So phendea tumengă o Moise?”
4 „O Moise”, phendine on,” meklea ta o murši te ramol khă lill meklimahko, thai te mekăla.”
5 O Isus phendea lengă: „Andai doši le baŕune tumară illehkă ramosardea tumengă o Moise koadoa mothodimos.
6 Ta dă anglal e lumea o Dell kărdea rig muršai thai rig juwlikani.
7 Anda kodea mekăla o manuši pehkă daddes thai pehka deia, thai çîrdelape pehka romneatar.
8 Thai kola dui kărdeona avena khă korkoŕo stato.
9 Ta, so phanglea o Dell, o manuši te na pîtărăl.”
10 Ando khăr, le jene pušle Les pa kukola mai opral.
11 O phendea lengă: „Orkon mekăl pehka romnea, thai lel avrea dă romni, preakurvil angla late;
12 thai kana khă romni mekăl pehkă romes, thai lel avrăs dă rom, preakurvil.”
Le šaoŕă.
13 Andine Lerhkă varesar šaoŕă, kaste azbadeol lendar. Ta le jene xoleaile pe kukola kai anenas le.
14 Kana dikhlea o Isus kadea buti, xoleai'lo, thai phendea lengă: „Mekăn le šaoŕăn te aven Mande, thai na atărdearăn le; kă o Thagarimos le Devllehko sî kolengo sar lende.
15 Čeačes phenau tumengă kă, orkon či lela o Thagarimos le Devllehko sar khă šaoŕo, či khă tiposa či šola pe ande leste!”
16 Pala kodea lea le ande angali, thai dealedumadămišto, thodindoi Pehkă vast pa lende.
O bravallo tărno.
17 Orta kana sas gata te telearăl koa drom, prastaia Leste khă manuši, dea čeanga angla Leste, thai pušlea Les: „Lašea Sîkaitorina, so te kărau kaste avel ma e čivava e vešniko?”
18 „Anda soste phenes Mangă lašo?” phendea lehkă o Isus. „Khonikh nai lašo dă sar Iekh korkoŕo: o Dell.
19 Prinjeanes le mothodimata: „Te na preakurvis; te na mudarăs; te na čiorăs; te na phes khă phendimos xoxamno; te na athaves, te des pativ te daddes thai te deia.”
20 O dea Les anglal: „Sîkaitorina, sa kadala butea arakhlem le barea samasa anda muŕo tărnimos.”
21 O Isus dikhlea orta pe leste, kamblea les, thai phendea lehkă: „Mai lipsol tukă khă buti, jea ta bitin sa so sî tu, de kal čioŕă, thai avela tu khă mandimos ando čeri. Pala kodea av, le teo trušul, thai av pala Mande.”
22 Xoleariko anda kadala divanuri, o manuši kadoa gălotar, but tristome; kă sas les but bravalimata.
23 O Isus dikhlea karing Leste, thai phendea Pehkă jenengă: „Sode dă pharăs šona pe ando Thagarimos le Devllehko kola kai sî le bravalimata!”
24 Le jene ašile mirime anda le divanuri Lehkă. O Isus lea pale o divano, thai phendea lengă: „Šeavale, so dă pharo sî anda kukola kai pateanpe ande le bravalimata, te šon pe ando Thagarimos le Devllehko!
25 Mai lesne sî te nakhăl khă kămila andoa kan la suveako, dă sar te šolpe khă manuši bravalo ando Thagarimos le Devllehko.”
26 Le jene ašile i mai but mirime, thai phendine iekh karing le kolaver: „Kon daštil atunči te avel skăpime?”
27 O Isus dikhlea orta pe lende, thai phendea lengă: „E buti kadea sî bidaštimahko kal manuši, ta na koa Dell; anda kă sa le butea sî daštimasa koa Dell.”
O mandimos la čivavako vešniko.
28 O Petro lea te phenel Lehkă: „Dikta, ame mekleam sa, thai avileam pala Tute.”
29 O Isus dea les anglal: „Čeačes phenau tumengă, kă nai khonikh, kai te meklino khăr, or phral, or pheia, or dadd, or dei, or romni, or šeave, or phuwea, anda Mande thai andai LašiVestea,
30 thai te na lel akana, ando veako kadoa, ăkh šellvar mai but: khăra, phral, pheia, deia, šeave, thai phuwea, andekhthan le našimatănça; ta ando veako kai avel, e čivava e vešniko.
31 But anda kola anglal avena mai palal, thai but anda kola mai palal avena mai anglal.”
O Isus vestil o mullimos thai o juvindimos Pehko.
32 On sas po drom thai anklenas ando Ierusalimo; thai o Isus jealas angla lende. Le jene sas biujearde, thai jeanas darasa pala Leste. O Isus lea pale kolen le dešudon, thai lea te del lengă duma pal butea kai avenas te kărdeon pe.
33 „Dikta”, phendea O, ankleas ando Ierusalimo, thai o Šeau le manušehko avela dino ando vast le rašango le mai barăngo thai le zakonarengo. On došavena Les koa mullimos, thai dena Les andel vast le Neamurengă,
34 kai asana pehkă Lestar, marăna Les ŕaiança, čiungardena Les thai mudarăna Les; ta pala trin des, uštela.”
O manglimos le šeavengo le Zebedeiohkă.
35 Le šeave le Zebedeiohkă, o Iakovo thai o Ioan, avile koa Isus, thai phende Lehkă: „Sîkaitorina, sahkă kamas te kărăs amengă so mangasa Tukă.”
36 O phendea lengă: „So kamen te kărau tumengă?”
37 „Dea me,” phendine Lehkă on: „te bešeas iehk ande rig e čeači Tiri thai o kolaver ande rig e bičeači Tiri, kana avesa xureado ande Ti slava.”
38 O Isus dea le anglal: „Či jeanen so mangăn. Daštin tume te pen o taxtai, kai sî te peau les Me, or te aven bolde le bolimasa savesa sî te avau Me boldo?”
39 „Daštisaras”, phendine on. Thai o Isus dea le anglal: „Sî čeačimasa kă o taxtai, kai peaua les Me, pena les, thai o boldimos savesa avaua boldo Me, avena bolde;
40 ta e pativ te bešen ande čeači or ande bičeači rig Mîŕî, či phandau te dau la Me, ta oi sî numai anda kodola kai sas lašardi.”
41 Kola deši, kana ašundine e buti kadea, line te xoleaon po Iakovo thai po Ioano.
42 O Isus akhardea le Peste, thai phendea lengă: „Jeanen kă kola dikhline orta le bară le neamurengă, raion pa lende, thai le mai bară lengă, mothon lengă stăpînimasa.
43 Ta maškar tumende te na avel kadea. Ta or sao kamel te avel mai baro maškar tumende, te avel o kanditorii tumaro;
44 thai orsavo kamel te avel anglal maškar tumende, te avel o robo saoŕăngo.
45 Kă o Čeau le manušehko či avilo te kandel pe Lehkă, ta O te kandel, thai te del Pesti čivava potindimos anda but!”
O koŕo Bartimeo.
46 Arăsline ando Ierixono. Thai kana o Isus anklelas andoa Ierixono Pehkă jenença thai khă baro butimasa manušengo, o šeau le Timeuohko, o Bartimeo, khă koroveço koŕo, bešelas paša o drom, thai mangălas milatar.
47 O ašundea kă nakhăl o Isus andoa Nazareto, thai lea te çîpil: „Isuse, Šeau le Davidohko, avel Tu mila mandar!”
48 But denasduma te ašelmuto; ta o i mai zurales çîpilas: „Isuse, Šeau le Davidohko, avel Tu mila mandar!”
49 O Isus atărdi'lo, thai phendea: „Akharăn les!” akhardine le koŕăs, thai phende lehkă: „Aveltuzor, ušti, kă akharăl tu.”
50 O koŕo šudea pesti raxami; xuti'lo, thai avilo koa Isus.
51 „So kames te kărau tukă?” „Rabuni”, dea Les anglal o koŕo,” te lau muŕo dičimos.”
52 Thai o Isus phendea lehkă: „Jeatar, teo pateaimos skăpîsardea tu.” Andakhdata o koŕo lea pehko dičimos, thai gălo po drom pala o Isus.