Vindecarea unui demonizat
(Matei 8:28‑34. Luca 8:26‑39)1 Au trecut pe țărmul celălalt al mării, în ținutul gherasenilor . 2 Când a coborât Isus din barcă, L‑a întâmpinat îndată un om care ieșea din morminte și care avea un duh necurat. 3 El își avea locuința în morminte și nu‑l putea nimeni lega nici măcar cu lanțuri, 4 fiindcă de multe ori fusese legat cu cătușe și lanțuri, dar rupsese lanțurile și sfărâmase cătușele, și nimeni nu‑l putea stăpâni. 5 Tot timpul, zi și noapte, stătea în morminte și pe munți, strigând și tăindu‑se cu pietre. 6 Când L‑a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s‑a închinat 7 și, strigând cu glas tare, a zis: „Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Preaînalt? Te implor, pentru Dumnezeu, să nu mă chinuiești!” 8 Căci Isus îi zicea: „Duh necurat, ieși din omul acesta!” 9 Și l‑a întrebat: „Care‑ți este numele?” „Numele meu este «Legiune» ”, a răspuns el, „pentru că suntem mulți.” 10 Și Îl rugau stăruitor să nu‑i trimită afară din ținutul acela . 11 Acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci care pășteau. 12 Și demonii L‑au rugat zicând: „Trimite‑ne în porcii aceia, ca să intrăm în ei!” 13 Isus le‑a dat voie. Și duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci; turma, cam la două mii de capete, s‑a repezit de pe stâncă în mare și s‑a înecat.
14 Porcarii au fugit și au dat de știre în cetate și prin satele vecine , iar oamenii au venit să vadă ce s‑a întâmplat. 15 Ajungând ei la Isus și văzându‑l pe cel ce fusese demonizat că stă jos, îmbrăcat și sănătos la minte – pe el, care avusese legiunea – s‑au înspăimântat. 16 Cei care văzuseră le‑au povestit tot ce se petrecuse cu demonizatul și cu porcii. 17 Atunci au început să‑L roage pe Isus să plece din ținutul lor.
18 Pe când urca Isus în barcă, cel care fusese demonizat Îl ruga să‑l lase să rămână cu El. 19 Isus nu i‑a dat voie, ci i‑a zis: „Du‑te acasă la ai tăi și povestește‑le tot ce ți‑a făcut Domnul și cum a avut milă de tine!” 20 El a plecat și a început să vestească prin Decapole tot ce făcuse Isus pentru el, și toți se minunau.
Învierea fiicei lui Iair și vindecarea unei femei
(Matei 9:18‑26. Luca 8:40‑56)21 După ce a trecut Isus iarăși pe celălalt țărm, s‑a adunat o mare mulțime în jurul Lui. El stătea lângă mare. 22 Atunci a venit unul dintre mai‑marii sinagogii, pe nume Iair, care, văzându‑L pe Isus, a căzut la picioarele Lui 23 și Îl ruga stăruitor zicând: „Fetița mea este pe moarte; vino dar să‑Ți pui mâinile peste ea, ca să fie vindecată și să trăiască!” 24 Isus a plecat împreună cu el.
După El mergea o mare mulțime, care Îl îmbulzea. 25 Acolo era o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge. 26 Ea suferise mult de la mulți doctori, cheltuise tot ce avea, dar nimic nu‑i fusese de ajutor, ba încă ajunsese și mai rău. 27 A auzit vorbindu‑se despre Isus, a venit pe dinapoi prin mulțime și s‑a atins de haina Lui, 28 căci își zicea: „Dacă aș putea să mă ating măcar de hainele Lui, mă voi vindeca.” 29 Scurgerea ei a încetat îndată și a simțit în trupul ei că s‑a vindecat de boală. 30 Isus a cunoscut îndată că o putere ieșise din El și, întorcându‑Se către mulțime, a zis: „Cine s‑a atins de hainele Mele?” 31 Ucenicii I‑au zis: „Vezi că mulțimea Te îmbulzește și mai întrebi: «Cine s‑a atins de Mine?» ” 32 Dar El Se uita de jur împrejur să vadă pe cea care făcuse aceasta. 33 Femeia, înfricoșată și tremurând, căci știa ce se petrecuse cu ea, a venit, s‑a aruncat la picioarele Lui și I‑a spus tot adevărul. 34 Dar Isus i‑a zis: „Fiică, credința ta te‑a mântuit; mergi în pace și fii vindecată de boala ta!”
35 Pe când vorbea El , au venit unii de la mai‑marele sinagogii și au zis: „Fiica ta a murit; de ce îl mai necăjești pe învățător?” 36 Dar Isus, neținând seama de cuvintele rostite, i‑a zis mai‑marelui sinagogii: „Nu te teme; crede numai!” 37 Și n‑a îngăduit nimănui să‑L însoțească, în afară de Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov. 38 Au ajuns la casa mai‑marelui sinagogii, iar Isus a găsit zarvă și pe unii care plângeau și se tânguiau mult. 39 Intrând în casă , El le‑a zis: „De ce faceți atâta zarvă și plângeți? Copila n‑a murit, ci doarme !” 40 Dar ei Îl luau în râs. Isus , după ce i‑a scos afară pe toți, i‑a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei care erau cu El și a intrat unde era copila. 41 Apucând‑o de mână, i‑a zis: „Talitha kum” , care înseamnă: „Fetițo, scoală‑te, îți spun!” 42 Îndată, fetița s‑a sculat și a început să umble, căci era în vârstă de doisprezece ani. Atunci ei s‑au minunat nespus. 43 Isus le‑a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta și le‑a zis să‑i dea fetiței să mănânce.
O sastearimos khă bengailehko.
1 Arăsle po kolaver mallo la mareako, pe phuw le Gadareniendi.
2 Kana ankăsto o Isus andoa bero, avilo angla Leste iekhatar khă manuši ankăsto andal mormînturi, stăpînime khă duxostar jungalo.
3 O manuši kadoa sas les o khăr andel mormînturea, thai khonikh našti nikrălas les phanglo, či orta khă lançosa.
4 Kă butivar sas phanglino le pînŕănça sastrença thai kătušença kal vast, ta šindea sas le kătuše thai linčeardeasas le sastrea, thai khonikh naštilas te potoliles.
5 Orkana, desă thai reate, bešelas andel mormînturi thai pel baŕlebară, çîpindoi thai šindindoi pe baŕănça.
6 Kana dikhlea le Isusos dă dural, prastaia, deas čeanga angla Leste,
7 thai çîpisardea zurale muiesa: „So sî ma te kărau Tusa, Isuse, Šeau le Devllehko Kolehko But Baro? Solaxau tu andoa Anau le Devllehko, te na kăznis ma!”
8 Kă o Isus phenelas lehkă: „Jungalo duxo, ankli avri andoa manuši kadoa!”
9 „Sao sî teo anau?” pušlea les o Isus. „Muŕo anau sî „Lejiunea”, dea anglal o,” anda kă sam but.”
10 Thai rudilas Les butimasa te na tradele avri andai phuw kodea.
11 Oče, paša o baŕobaro, sas khă bari turma balendi, kai xanas čear.
12 Thai le beng rudisarde Les, thai phendine: „Trade ame andel bale kukola, kaste šoas ame ande lende.”
13 O Isus meklea le. Thai le duxuri le jungale ankăste thai šute pe andel bale; thai e turma šudea pe pai xar ande marea: sas paša dui mii, thai tasule ande marea.
14 Le balearea našle, thai phendine ande četatea thai andel gava dă pašal. Le manuši ankăste te dikhăn so kărdilea.
15 Aviline koa Isus, thai dikta kă kukoa kai sas bengailo thai sas les e lejiunea le bengăndi, bešelas tele xureado thai întrego kai godi; thai daraile.
16 Kola kai dikhlinesas so kărdileasas, phendine lengă sa so sas oče le bengailesa thai le balença.
17 Atunči line te rudin le Isusos te jealtar anda lendi phuw.
18 Ta kana anklelas O ando bero, o manuši kai sas bengailo rudilas Les te mekăles te ašel Lesa.
19 O Isus či meklea les, ta phendeea lehkă: „Jea khără ka tiră, thai phen lengă sa so kărdea tukă o Rai, thai sar falea les mila tutar.”
20 O teleardea, thai lea te vestil ando Dekapole sa so kărdeasas lehkă o Isus. Thai saoră mirinas pe.
O ušteaimos la šouorako le Iairosti thai o sastearimos kha juwleako nasfali dă dešudui barši.
21 Pala so nakhlea o Isus pale ande kolaver rig, le berosa, tidea pe but norodo paša Leste. O bešelas pašai marea.
22 Atunčeara avilo iekh andal bară la khăngăreakă, kai bušolas Iair. Sar dikhlea Les, dea čeanga angla Lehkă pînŕă,
23 thai phendea Lehkă bute rudimasa: „Mîŕî šeioŕî çîrdel te merăll; rudi Tu, av ta tho Te vast pa late, kaste kărdeol sastevesti thai te trail.”
24 O Isus teleardea andekhthan lesa. Thai pala Leste jealas but norodo thai tidelas Les.
25 Thai sas khă juwli, kai dă dešudui bărši sas la khă thavdimos ratehko.
26 Oi kăznisaili sas but kata but doktorea; xaleasas sa so sas la, thai či ateardeasas či kă mištimos; ta sas lakă i mai nasul.
27 Ašundea dindoi duma pa o Isus, avili palal andoa butimos, thai azbadea pe Lehka raxameatar.
28 Kă phenelas pehkă oi: „Te daštiua dăsar te thoau o vast pe Lesti raxami, sastiuaua.”
29 Thai andakhdata, šutili e xaing lakă ratesti. Thai ateardea ande sa lako stato kă sastili nasfalimastar.
30 O Isus prinjeandea iekhatar kă ăkh zor ankăstisas anda Leste; thai, amboldindisa'Lo karing o butimos, thai phendea: „Kon azbadea pe Mîŕă çoalendar?”
31 Lehkă jene phende Lehkă: „Dikhăs kă o butimos spidel Tu, thai mai phenes: „Kon azbadeape Mandar?”
32 O dikhălas peste sa te dikhăl kodola kai kărdeasas e buti kadea.
33 E juwli, darani thai isdraindoi, kă jeanelas so kărdileasas lasa, avili thai šudea pe ka Lehkă pînŕă, thai phendea Lehkă o čeačimos.
34 Ta o Isus phendea lakă: „Šeie, o pateaimos tiro skăpisardea tu; jea la pačeasa, thai av sasteardi anda teo nasfalimos.”
35 Ta kana delas O înkă duma, dikta kă aven varesar manuši kata o baro la khăngăreako, kai phenen lehkă: „Ti šeiori mulli; anda soste mai xolearăs le Sîkaitores?”
36 Ta o Isus, bi te lel sama anda le divanuri kadala, phendea le barăhkă la khăngăreakă: „Na dara, dăsar Patea!”
37 Thai či meklea khanikas te avel paša Leste, avri andoa Petro, o Iakovo thai o Ioano, o phral le Iakovohko.
38 Arăsle koa khăr le barăhko la khăngăreako. Oče o Isus dikhlea bari dukh, iekh kai rovenas thai vatinas but.
39 Šutea pe andră, thai phendea lengă: „Anda soste kărăn kaditi mui, thai anda soste roven? E šouŕî či mulli, ta sovel.
40 On asanas pehkă Lestar. Atunčeara, pala so ankaladea le saorăn avri, lea Pesa le daddes la šeiorako, laka deia, thai kolen kai avilesas Lesa, thai šutea pe oče kai pašleolas e šeioŕî.
41 Azbadea la vastestar, thai phendea lakă: „Talita Kumi”, kai amboldino, ameal: „Šourîe, ušti, phenau tukă!”
42 Andakhdata e šeiorî uštili, thai lea te phirăl; kă sas dešuduie băršendi. On ašile baŕunime.
43 O Isus mothodea lengă zuralimasa te na jeanel khonikh e buti kadea; thai phendea te den xabe la šeioŕa.