Prepelițele. Alegerea celor șaptezeci de bătrâni
1 Poporul a început să cârtească în auzul DOMNULUI. DOMNUL a auzit și S‑a aprins de mânie . A izbucnit focul DOMNULUI și a mistuit o parte din marginea taberei. 2 Poporul a strigat către Moise, Moise s‑a rugat DOMNULUI, iar focul s‑a stins. 3 Locului aceluia i‑au pus numele Tabera , pentru că se aprinsese focul DOMNULUI printre ei.
4 Adunătura de oameni care se afla în mijlocul lui Israel a fost cuprinsă de poftă, ba chiar și fiii lui Israel au început să plângă și să zică: „Cine ne va da carne să mâncăm? 5 Ne aducem aminte de peștii pe care‑i mâncam în Egipt și care nu ne costau, de castraveți, de pepeni, de praz, de ceapă și de usturoi. 6 Acum ni s‑a uscat gâtlejul : nu este nimic altceva decât mana aceasta înaintea ochilor noștri!”
(7 Mana semăna cu grăuntele de coriandru și la vedere era ca bdeliul . 8 Poporul se risipea și o strângea, o măcina la râșniță sau o bătea în piuă, o fierbea în oală și făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte făcute cu untdelemn. 9 Când cădea roua noaptea în tabără, cădea și mana.)
10 Moise a auzit poporul plângând, familie după familie, fiecare la intrarea cortului său. Mânia DOMNULUI s‑a aprins cu tărie. Moise s‑a întristat 11 și I‑a zis DOMNULUI: „De ce‑l mâhnești pe robul Tău și de ce n‑am căpătat trecere înaintea Ta, de ai pus peste mine sarcina acestui popor întreg? 12 Oare eu am zămislit tot poporul acesta? Oare eu l‑am născut, ca să‑mi zici: «Poartă‑l la sânul tău, cum își poartă doica pruncul», până în ținutul pe care l‑ai jurat părinților lui? 13 De unde să am eu carne ca să dau la tot poporul acesta? Căci mi se plâng astfel: «Dă‑ne carne să mâncăm!» 14 Eu singur nu pot să port tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine. 15 Decât să Te porți așa cu mine, mai bine omoară‑mă , Te rog, dacă am găsit trecere înaintea Ta, ca să nu‑mi mai văd nenorocirea!”
16 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Adună‑Mi șaptezeci de bărbați dintre bătrânii lui Israel, pe care‑i cunoști ca bătrâni ai poporului și dregători ai lui ; să‑i aduci la Cortul Întâlnirii și să se înfățișeze acolo împreună cu tine. 17 Eu Mă voi coborî și îți voi vorbi acolo; voi lua din duhul care este peste tine și‑l voi pune peste ei, ca să poarte împreună cu tine sarcina poporului și să n‑o porți tu singur. 18 Să spui poporului: «Sfințiți‑vă pentru mâine, și veți avea carne să mâncați, fiindcă ați plâns în auzul DOMNULUI astfel: ‘Cine ne va da carne să mâncăm? Căci noi o duceam bine în Egipt!’ DOMNUL vă va da carne și veți mânca. 19 Veți avea carne să mâncați nu o zi, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici douăzeci de zile, 20 ci o lună întreagă, până vă va ieși pe nări și vă veți scârbi de ea, pentru că n‑ați ascultat de DOMNUL, care este în mijlocul vostru, și pentru că ați plâns înaintea Lui astfel: ‘De ce am ieșit noi din Egipt?’»”
21 Moise I‑a zis: „Șase sute de mii de oameni care merg pe jos alcătuiesc poporul în mijlocul căruia sunt eu, și Tu zici: «Le voi da carne și vor mânca o lună întreagă»!? 22 S‑ar putea tăia oare atâtea oi și atâția boi ca să ajungă? Sau nu cumva avem să prindem toți peștii mării ca să le ajungă?” 23 DOMNUL i‑a răspuns lui Moise: „Nu cumva s‑a scurtat mâna DOMNULUI? Vei vedea acum dacă ceea ce ți‑am spus se va întâmpla sau nu.”
24 Moise a ieșit și a spus poporului cuvintele DOMNULUI. A adunat șaptezeci de bărbați dintre bătrânii poporului și i‑a pus în jurul Cortului. 25 DOMNUL S‑a coborât în nor și i‑a vorbit lui Moise; a luat din Duhul care era peste el și l‑a pus peste cei șaptezeci de bătrâni. Și de îndată ce Duhul s‑a odihnit peste ei, au profețit , dar după aceea n‑au mai profețit. 26 Doi bărbați, unul numit Eldad și altul Medad, rămăseseră în tabără, și Duhul s‑a odihnit și peste ei, căci erau dintre cei înscriși, măcar că nu se duseseră la Cort. Și au început să profețească și ei în tabără. 27 Un tânăr a alergat ca să‑i dea de știre lui Moise și i‑a zis: „Eldad și Medad profețesc în tabără!” 28 Și Iosua, fiul lui Nun, care din tinerețea lui fusese slujitorul lui Moise, i‑a zis: „Stăpâne Moise , oprește‑i!” 29 Moise i‑a răspuns: „Ești gelos pentru mine? De‑ar fi tot poporul DOMNULUI alcătuit din profeți! De Și‑ar pune DOMNUL Duhul Lui peste ei!”
30 Apoi Moise și bătrânii lui Israel s‑au întors în tabără. 31 Un vânt s‑a stârnit de la DOMNUL și a adus prepelițe de peste mare, răspândindu‑le peste tabără cale de o zi într‑o parte și cale de o zi de cealaltă parte de jur împrejurul taberei, ca la doi coți pe fața pământului. 32 Toată ziua aceea, toată noaptea și toată ziua următoare, poporul s‑a sculat și a adunat prepelițe; cel ce adunase cel mai puțin avea zece omeri. Apoi le‑au întins în jurul taberei. 33 Pe când abia le ajunsese carnea între dinți și nu apucaseră încă să o mestece, DOMNUL S‑a aprins de mânie împotriva fiilor lui Israel și i‑a lovit cu o urgie foarte mare. 34 Au pus locului aceluia numele Chibrot‑Hataava , pentru că acolo a fost îngropat poporul cuprins de poftă. 35 De la Chibrot‑Hataava, poporul a plecat spre Hațerot și s‑a oprit la Hațerot.
E iag le Rasti.
1 O poporo pupuisardea ando mui o baro anda o Rai, phenindoi kă jeal lehkă nasul. Kana ašundea o Rai, xoleai'lo. Astardile maškar lende e iag le Raiesti thai phabardea khă rig kata e rig la tabărati.
2 O poporo dea mui karing o Moise. O Moise rudisai'lo le Raiestar, thai e iag atărdili.
3 Le thanehkă kodolehkă thodine lehkă anau Tabera (phabarimos) anda kă astardilea sas e iag le Raiesti maškar lende.
Le prepeliçe.
4 Le tidimahkă le manušengo, kai sas ando maškar le Israelohkă, avilelengă pofta, ba orta i le šeave le Israelohkă thodine pe te roven, thai te phenen: „Kon dela ame mas te xas?
5 Anas amengă godi andal maše kai xasas le ando Ejipto, thai anda save či potinasas khanči, andal kăstrăveçî, andal pepeia, andoa prazo, la purumatar thai la sîreatar.
6 Akana šuti'lo amaro sufleto: manai khanči! Amară iakha či dikhăn numai e mana kadea.”
7 E mana amealas le bombiçnça le koriandrohkă, thai koa dikhlimos sas sar o bedeliomo.
8 O poporo pharadeolas thai tidelas la, măcnilas la ande rîšniça, or linčearălas la ande khă piua; părilas la ande piri, thai kărălas mellea anda late. E mana sas la o gusto kha melleako kărdi zetinosa.
9 Kana perălas e roua reate ande tabăra, perălas i e mana.
10 O Moise ašundea le poporos roindoi, sogodi pehka familiasa thai koa uluw pehka çărako. E xoli le Raiesti astardili zurallimasa. O Moise întristosai'lo,
11 thai phendea le Raiehkă: „Anda soste xolearăs Tu te robos, thai anda soste naima man nakhlimos angla Tute, sostar thodean pa mande sa kadoa întrego poporo?
12 Phenkă me dem les čivava le poporos kada les? Phenkă me kărdem les, kaste phenes mangă: „Phirav les ka teo bărkh, sar phiravel le šeaves,” ji ando čem kai solaxadean lehgă daddengă kă desas lengă les?
13 Katar te lau mas, kaste dau koa poporo kadoa? Kă on roven mande, phendindoi: „De ame mas kaste xas!”
14 Me korkoŕo našti te phiravau sa kadoa poporo, kă sî but pharo anda mande.
15 Sar te phiraves Tu kadea mança, mai mišto mudar ma, rudi Tu, kana mai sî ma vokh nakhlimos angla Tute, kaste na mai dikhau muŕo prikăjimos.”
16 O Rai phendea le Moisahkă: „Tide mande eftavardeši rom, anda le phură le Israelohkă, anda kukola kai prinjeanes le sar phură le poporohkă thai zorasa pa lende; an le kai çăra le arakhadimasti, thai te aven oče andekhthan tusa.
17 Me uleaua, thai daua tukă duma oče; laua andoa duxo kai sî ande tute, thai thoaua les pa lende kaste phiraven tusa o kandimos le poporohko, thai te na phiraves les korkoŕo.
18 Te phenes le poporohkă: „Sfinçon tume anda texara, thai avela te xan mas, anda kă ruian ando ašundimos le Raiehko, thai phendean: „Kon dela ame mas te xas? Kă ame nigrasas la mišto ando Ejipto!” O rai dela tume mas, thai xana.
19 Avena te xan mas, na khă des, na dui des, na panji des, na deši des, na biši des,
20 na khă šon întrego, ji pune anklela tumengă poa nakh, thai perăla tumengă greaça lestar, kă či lean ašundimos le Raiestar kai sî ande tumaro maškar, thai anda kă ruian angla Leste, phendindoi: „Sostar ankăsteam ame andoa Ejipto?”
21 O Moise phendea: „Šou šella mii manušengă kai jean telal kărăn o poporo ande lengo maškar kai sîm me, thai Tu phenes: „Dava le mas, thai xana khă šon întrego!”
22 Daštisa te šinas kaditi bakrea thai kaditi guruva, kaste arăsă le? Ta na varesar same te astaras sa le maše andai marea kaste arăsăle?”
23 O Rai dea anglal le Moisas: „Na varesar çîknilo o vast le Raiehko? Dikhăsa akana kana kodea so phendem tukă kărdeola pe or na.”
24 O Moise ankăsto, thai phendea le poporohkă le divanuri le Raiehkă. Tidea eftavardeši rom anda le phură le poporohkă, thai thodea le paša e çăra.
25 O Rai ulisto ando noro, thai dea duma le Moisahkă; lea andoa duxo kai sas ande leste, thai thodea les pa le eftavardeši phură. Thai iekhatar so o duxo thodea pe pa lende, line te proročin; ta pala kodea či mai proročisarde.
26 Dui manuši, iekh dinoanau Eldado, thai aver Medado, ašilesas ande tabăra, thai o duxo thodea pe i pa lende; kă sas anda kukola kai sas ramome, barem kă či gălesas kai çăra. Thai line i on te proročin ande tabăra.
27 Khă tărnăxar prastaia thai phendea le Moisahkă, phendindoi: „o Eldado thai o Medado proročin ande tabăra.”
28 Thai o Iosua, o šeau le Nunohko, kai kandelas le Moisas anda lehko tărnimos, lea o divano thai phendea: „Raia Moise, atărdear le.”
29 O Moise deales anglal: „San geloso anda mande? Te del o Dell ka sa o poporo le Raiehko te avel kărdo anda le proročea, thai o Rai te thol Pehko Duxo pa lende!”
30 Pala kodea o Moise amboldinisai'lo ande tabăra, o thai le phură le Israelohkă.
31 O Rai kărdea te phurdel pa e marea khă braval, kai andea prepeliçe, thai pharadea le pai tabăra kam drom khă desăsko ande khă rig thai ande kolaver rig pa sai tabăra. Sas le khă učimos dă paše dui koçea kata o mui la phuweako.
32 Ande sa o čiro le desăsko kodolehko thai sa e reat, thai sa o des o kolaver, o poporo ušti'lo thai tidea prepeliçea; kukoa kai tideasas o mai xançî sas les deši omerea. On tinzosarde le karing sa e tabăra.
33 Kana o mas sas dăsar ande lengă dandd, bi te avel čeamblo, o Rai astardi'lo xoleatar andoa poporo; thai o Rai maladea o poporo kha čioŕîmasa but baro.
34 Thodine le thanehkă kodolehkă anau Chibrot-Xataava (Mulikane biarăsadimahko), anda kă oče praxosarde le poporos astardo poftatar.
35 Katar o Kxibrot-Xataava, o poporo teleardea koa Xaçeroto, thai atărdilo koa Xaçeroto.