Creștinul, izbăvit de sub Lege
1 Nu știți, fraților – vorbesc unor oameni care cunosc Legea – că Legea stăpânește asupra omului câtă vreme el trăiește? 2 De pildă, femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei câtă vreme trăiește el, dar dacă‑i moare bărbatul, este dezlegată de legea căsătoriei . 3 Dacă deci ajunge a altuia cât încă îi trăiește bărbatul, se va chema adulteră; dar dacă‑i moare bărbatul, este liberă față de Lege și nu mai este adulteră dacă ajunge a altuia. 4 Tot astfel, frații mei, și voi ați murit față de Lege prin trupul lui Hristos, ca să ajungeți ai Altuia, adică ai Celui ce a înviat din morți, ca să aducem rod pentru Dumnezeu. 5 Căci pe când eram în firea pământească, patimile păcatelor, date la iveală prin Lege, lucrau în mădularele noastre, ca să aducă rod pentru moarte. 6 Dar acum, am fost dezlegați de Lege, fiindcă am murit față de ceea ce ne ținea în robie , ca să slujim prin înnoirea lucrată de Duhul, și nu prin trăirea veche, după literă.
Legea și păcatul
7 Așadar, ce vom zice? Legea este păcat? Nicidecum! Dimpotrivă, păcatul nu l‑am cunoscut decât prin Lege. De pildă , n‑aș fi știut de poftă dacă Legea nu mi‑ar fi spus: Să nu poftești !
8 Apoi, păcatul a folosit prilejul și a făcut să se nască în mine, prin poruncă, tot felul de pofte, căci fără Lege, păcatul este mort. 9 Odinioară, eram fără Lege și trăiam, dar când a venit porunca, păcatul a înviat, 10 iar eu am murit. Astfel, s‑a dovedit că porunca aceea care trebuia să‑mi dea viața mi‑a adus moartea. 11 Pentru că păcatul s‑a folosit de poruncă, m‑a amăgit și, prin ea, mi‑a adus moartea. 12 Așa că Legea este sfântă, iar porunca este sfântă, dreaptă și bună. 13 Atunci, un lucru bun mi‑a adus moartea? Nicidecum! Dar păcatul, tocmai ca să iasă la iveală ca păcat, printr‑un lucru bun mi‑a pricinuit moartea, pentru ca, prin poruncă, păcatul să se arate din cale afară de păcătos.
14 Știm că Legea este duhovnicească, dar eu sunt firesc, vândut rob păcatului. 15 Căci nu știu ce fac: nu fac ce vreau, ci tocmai ce urăsc. 16 Dacă fac ce nu vreau, recunosc prin aceasta că Legea este bună. 17 Dar atunci nu mai sunt eu cel ce lucrează astfel , ci păcatul, care locuiește în mine. 18 Știu, desigur , că nimic bun nu locuiește în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce‑i drept, vreau să fac binele, dar n‑am puterea să‑l fac. 19 Căci nu fac binele, pe care‑l vreau, ci tocmai răul, pe care nu‑l vreau! 20 Și dacă fac ce nu vreau, nu mai sunt eu cel ce lucrează astfel , ci păcatul, care locuiește în mine. 21 Găsesc, așadar, legea aceasta: când vreau să fac binele, răul stă lipit de mine . 22 Fiindcă, după omul dinăuntru, mă încântă Legea lui Dumnezeu, 23 dar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă cu Legea primită de mintea mea și care mă face rob legii păcatului din mădularele mele. 24 O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte? 25 Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru! Așadar, cu mintea eu slujesc Legii lui Dumnezeu, dar cu firea pământească slujesc legii păcatului.
O kristiano skăpime la Krisatar.
1 Či jeanen, phralale, – kă dau duma iekhă manušengă kai prinjeanen e Kris – kă e Kris sî la stăpînimos poa manuši sode čiro trail o?
2 Kă e juwli măritime sî phangli la Krisatar lakă romestar sode čiro trail o; Ta kana merăll lako rom, sî pîtărdi la krisatar lakă romestar.
3 Kana kadea, kana trail lako rom, oi phandel pe pala aver, bušola butkurva; ta kana merăll lako rom, sî pîtărdi la Krisatar, kadea kă manai butkurva, kana phandel pe pala aver.
4 Sa kadea, mîŕă phral, ando stato le Kristosohko, i tume mullean ande so dikhăl e Kris, kaste aven avrăhkă, adikă Kolehkă kai juvindisardea andal mulle; thai kadea, kaste anas roada le Devllehkă.
5 Kana, traisarasas tala amari firea la phuweati, le bexexa amară, çîrdenas ame la Krisatar, buteako andel kotora amară, thai kărălas ame te anas roade andoa mullimos.
6 Ta akana, samas skăpime la Krisatar, thai sam mulle andai Kris kadea, kai nikrălas ame robea, anda kaste kandas le Devlles ande khă duxo neo, ta na pala e puraii slova.
E Lejea del prinjeandimos la bezexakă.
7 So phenasa kadea? E Lejea sî vareso bezexali? Či dă sar! Duŕigate, e bezex či prinjeandeam la numai anda e Kris.Kadea sar, nahkă prinjeanau e pofta, kana e Kris nahkă phendino mangă: „Te na poftis!”
8 Pala kodea e bezex lea o than, thai kărdea te kărdeon ande mande andoa mothodimos sako moda poftendi, kă bi la Krisako, e bezex sî mulli.
9 Mai dă mult, anda kă samas bi Krisako, traisarasas; ta kana avilo o mothodimos, e bezex juvindisardea, thai me mullem.
10 Thi o mothodimos, o, kai trăbulas te del ma čivava, došaldea ma mullimasa.
11 Anda kă o bezex lea o than anda leste thai athadea ma, thai, orta anda koadoa mothodimos kadea maladea ma le mullimasa.
12 Kadea kă e Kris, biathaimahko, sî sfînto, thai o mothodimos sî sfînto, čeačio thai lašo.
13 Atunči, khă buti laši dea ma o mullimos? Čiăkhdata. Ta e bezex, orta kaste anklel koa dičimos sar bezex, dea ma o mullimos anda khă buti laši, anda o bezex te sîkavel avri ando drom le bezexales, anda e buti kă kandelas sa kodole mothodimaghkă.
O mardimos le manušehko la phuweako le Duxosa.
14 Jeanas, ande čeačimaste, kă e Kris sî duxovničishko; ta me sîm phuweako, bitindo robo la bezexako.
15 Kă či jeanau so kărau: či kărau so kamau, thai kărau so či kamau.
16 Akana, kana kărau so či kamau, mothoau kă anda kadea e Kris sî laši.
17 Thai atunči, či mai sîm me o kukoa kai kărăl e buti kadea, ta e bezex kai bešel ande mande.
18 Jeanau, ande čeačimaste, kă khanči lašo či bešel ande mande, kadea ande mîŕî firea la phuweati, anda kă, so sî čeačes, sî ma o kamblimos te kărau mišto, ta nai ma e zor te kărau les.
19 Kă o mišto, kai kamau te kărau les, či kărau les, ta o nasul, kai či kamau te kărau les, dikta kă kărau les!
20 Thai kana kărau so či kamau te kărau, či mai sîm me kodoa kai kărăl e buti kadea, ta e bezex kai bešel ande mande.
21 Arakhau dar ande mande e kris kadea: kana kamau te kărau mišto, o nasul astardeol mandar.
22 Anda kă, pala sar o manuši dă andral čeaileoles e Kris le Devllesti;
23 ta dikhau ande mîŕă kotora aver kris, kai marăl pe la krisasa avindoi ande mîŕî godi, thai nikrăl ma robo la krisakă le bezexalimahkă, kai sî ande mîŕă kotora.
24 O, čioŕo mandar! Kon skăpila ma anda kadoa stato le mullimahko?…
25 Naismata aven andine le Devllehkă, ando Isus Kristoso, o Rai amaro! …Kadea dar, la godeasa, me kandau la krisakă le Devllehkăreakă; ta la fireasa la phuweati, kandau la krisakă le bezexalimahkă.