Viața sub călăuzirea Duhului
1 Acum dar, nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, [care nu trăiesc potrivit firii pământești, ci potrivit Duhului]. 2 Într‑adevăr, legea Duhului dătător de viață în Hristos Isus te‑a eliberat de legea păcatului și a morții. 3 Căci – lucru cu neputință pentru Lege, întrucât firea pământească o făcea fără putere – Dumnezeu L‑a trimis, din pricina păcatului, pe Însuși Fiul Său, într‑o fire asemănătoare cu cea păcătoasă, și a osândit păcatul în firea pământească, 4 pentru ca cerința dreaptă a Legii să fie împlinită în noi, care umblăm nu potrivit firii pământești, ci potrivit Duhului. 5 Într‑adevăr, cei ce trăiesc potrivit firii pământești năzuiesc la lucrurile firii pământești, pe când cei ce trăiesc potrivit Duhului năzuiesc la lucrurile Duhului. 6 Și năzuința firii pământești duce la moarte, pe când năzuința Duhului duce la viață și pace. 7 Fiindcă năzuința firii pământești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu și nici nu se poate supune . 8 Deci cei ce trăiesc în firea pământească nu pot să‑I placă lui Dumnezeu. 9 Voi însă nu mai trăiți în firea pământească, ci în Duhul, dacă Duhul lui Dumnezeu locuiește într‑adevăr în voi. Dacă cineva nu are Duhul lui Hristos, acela nu este al Lui. 10 Și dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este mort din pricina păcatului, dar Duhul este viață datorită dreptății. 11 Și dacă Duhul Celui ce L‑a înviat pe Isus din morți locuiește în voi, Cel ce L‑a înviat pe Hristos Isus din morți va da viață și trupurilor voastre muritoare prin Duhul Său, care locuiește în voi.
Creștinul trăiește în așteptarea mântuirii
12 Așadar , fraților, noi nu suntem datori firii pământești, ca să mai trăim potrivit firii pământești. 13 Dacă trăiți potrivit firii pământești, veți muri; dar dacă, prin Duhul, dați morții faptele trupului, veți trăi. 14 Căci toți cei ce sunt călăuziți de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. 15 Și voi n‑ați primit un duh de robie, ca să mai aveți frică , ci ați primit un duh de înfiere, prin care strigăm: „Avva !” , adică: „Tată!” 16 Însuși Duhul dă mărturie împreună cu duhul nostru că suntem copiii lui Dumnezeu. 17 Și, dacă suntem copii, suntem și moștenitori : moștenitori ai lui Dumnezeu și moștenitori împreună cu Hristos, dacă suferim împreună cu El, ca să fim și proslăviți împreună cu El.
18 Eu socotesc că suferințele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături de slava viitoare, care se va descoperi față de noi. 19 De asemenea, și creația așteaptă cu o dorință înfocată descoperirea fiilor lui Dumnezeu. 20 Căci creația a fost supusă deșertăciunii – nu de bunăvoie, ci din pricina celui care a supus‑o – cu nădejdea însă 21 că și ea va fi eliberată din robia stricăciunii, ca să aibă parte de libertatea slavei copiilor lui Dumnezeu. 22 Dar știm că, până acum, toată creația suspină și suferă chinurile facerii. 23 Și nu numai ea , ci și cei care au cele dintâi roade ale Duhului: noi înșine suspinăm în sinea noastră și așteptăm înfierea, răscumpărarea trupului nostru. 24 Căci cu nădejdea aceasta am fost mântuiți. Dar o nădejde care se vede nu mai este nădejde, căci cine nădăjduiește ceea ce se vede? 25 În schimb, dacă nădăjduim ce nu vedem, așteptăm cu răbdare. 26 Tot astfel și Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră, căci nu știm cum trebuie să ne rugăm. Dar Însuși Duhul mijlocește pentru noi cu suspine negrăite. 27 Și Cel care cercetează inimile știe care este năzuința Duhului, pentru că El mijlocește pentru sfinți potrivit voii lui Dumnezeu.
Dragostea lui Dumnezeu ne dă siguranță
28 Știm că toate lucrează împreună spre binele celor ce‑L iubesc pe Dumnezeu, al celor care sunt chemați după planul Său . 29 Căci pe aceia pe care i‑a cunoscut mai dinainte i‑a și hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie Întâiul Născut dintre mai mulți frați. 30 Și pe aceia pe care i‑a hotărât mai dinainte i‑a și chemat , și pe aceia pe care i‑a chemat i‑a și îndreptățit , iar pe aceia pe care i‑a îndreptățit i‑a și proslăvit.
31 Deci ce vom zice noi despre toate acestea? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră? 32 El , care nu L‑a cruțat nici pe propriul Său Fiu, ci L‑a dat pentru noi toți, cum nu ne va dărui totul fără plată împreună cu El? 33 Cine le va aduce învinuiri aleșilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este cel care îndreptățește! 34 Cine‑i va osândi? Hristos Isus a murit, ba încă a și înviat, este la dreapta lui Dumnezeu și mijlocește pentru noi! 35 Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, strâmtorarea, prigoana, foametea, lipsa de îmbrăcăminte, primejdia, sabia? 36 După cum este scris:
Din pricina Ta suntem dați morții toată ziua;
suntem socotiți ca niște oi de tăiat.
37 Totuși, în toate acestea suntem mai mult decât biruitori prin Acela care ne‑a iubit. 38 Căci sunt încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile , nici lucrurile prezente, nici cele viitoare, nici puterile, 39 nici înălțimea, nici adâncimea, nici vreo altă făptură nu vor putea să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Hristos Isus, Domnul nostru.
O kristiano trail pala o Duxo.
1 Akana kadea manai či khă došalimos anda kukola kai sî ando Kristoso Isus, kai či train pala so pehen lengă o manuši la phuewako, ta pala le phendimata le Duxohkă.
2 Ande čeačimaste, e kris le Duxosti la čivavati ando Kristos Isus, skăpisardea ma la Krisatar le bezexalimati thai le mullimasti.
3 Kă – e buti nedaštimasa la Krisakă, kadea sar o manuši la phuweako kărălas la bi zorako – o Dell došaldea e bezex ando manuši la phuweako, tradindoi andai doši la bezexati, orta Pehkă Šeaves andekh manuši kai ameazăl la bezexasa,
4 anda koa mothodimos la Krisako te avel pherdo ande amende, kai traisaras na pala sar le manuši la phuweakă, ta pala le mothodimata le Duxohkă.
5 Ande čeačimaste, kola kai train pala le mothodimata le manušengă la phuweakă, phirăn pala le butea le manušengă la phuweakă; ta kana kola kai train pala le mothodimata le Duxohkă, phirăn pala le butea le Duxohkă.
6 Thai o phirimos le manušengă pala le butea la phuweakă, sî mullimos, ta kana o phirimos pala le butea le Duxohkă sî čivava thai pačea.
7 Anda kă o phirimos pala le butea le manušengă la phuweakă sî ande dušmănia le Devllesa, kă, oi či mekăl pe tala e Kris le Devllesti, thai čina či daštin te mekăn pe.
8 Kadea, kola kai sî phuweakă, našti te čeaileon le Devlles.
9 Tume kadea či mai san phuweakă, ta duxovničihko, kana o Duxo le Devllehko bešel ande čeačimaste ande tumende. Kana nai varekas o Duxo le Kristosohko, nai Lehko.
10 Thai kana o Kristoso sî ande tumende, o stato tumaro, e, sî kărdo mullimahko, anda e zan la bezexati; ta o duxo tumaro sî juvindo, anda e buti le bibezexalimahkalimasti.
11 Thai kana o Duxo Kolehko kai juvindisardea le Isusos andal mulle bešel ande tumende, Kukoa kai juvindisardea le Kristosos Isusos andal mulle, juvindila i tumară staturi le merimahkă, anda Pehko Duxo, kai bešel ande tumende.
O kristiano trail ando ajukărimos le skăpimahko.
12 Kadedar, phralale, ame či mai sam unjile khanči le manušehkă la phuweako, kaste traisaras pala lehkă mothodimata.
13 Kana train pala lehkă mothodimata, merăna; ta kana, andoa Duxo, kărăn te merăn le butea le statohkă, traina.
14 Kă saoŕă kola kai sî phirade le Duxostar le Devllehko sî le šeave le Devllehkă.
15 Thai tume či lean khă duxo robiako, kaste mai avel tumengă dar; ta lean khă duxo kai sam le šeave le Devllehkă, kai kărăl ame te çîpisaras: „Ava kai sî Daddna!”
16 Orta o Duxo čeačearăl andekhthan amară duxosa kă sam le šave le Devllehkă.
17 Thai, kana sam šeave, sam i mandimatorea: mandimatorea le Devllehkă, thai mandimatorea andekhthan le Kristososa, kana kăsnisaras andekhthan Lesa, kaste avas vestime Lesa.
18 Me dinau kă le dukhaimata andoa čiro dă akana, nai vrenikuri te aven thodine paša e slava kai sî te avel, kai sî te avel sîkadi angla amende.
19 Sa kadea, kadea e lumea ajukărăl kamblimasa phabardino o sîkaimos le šeavengo le Devllehkă.
20 Kă e lumea sas thodini bičeačimatăngo – na anda peste, ta andai doši kolesti kai thodeala tele – le ajukărimasa,
21 kă i oi avela skăpime anda e robia le rimaimasti, kaste avela rig anda le slobozîmasti la slavako le šeavengo le Devllehkă.
22 Ta jeanas kă ji ando des dă adesara, sa e lumea rovel thai vatil le dukha le kărdimahkă.
23 Thai na numai oi, ta i ame, kai same le anglal roade le Duxohkă, rovas ande amende, thai ajukăras o nakhaimosšavengo, kai sî o potindimos neo amară statohkă.
24 Kă ando ajukărimos kadoa samas skăpime. Ta kă ajukărimos kai dičiol pe, manai ajukărimos: anda kă dičiol pe, daštil te mai ajukrăl pe?
25 Ta kai, kana ajukăras so či dikhas, ajukras răbdimasa.
26 Thai sa i kadea o Duxo kandel ame ande amaro šuteaimos: kă či jeanas sar trăbul te rudisaoas. Ta orta o Duxo mangăl anda amende vatimasa bidineduma.
27 Kukoa kai dikhăl andel ille, jeanel sao Sfînto Duxo mangăl; anda kă O mangăl sfinçomos pala o kamimos le Devllehko.
Le kristianos khanči našti delesrigate andoa kamblimos le Devllehko.
28 Ande aver rig, jeanas kă sal butea kărăn buti andekhthan karing o mištimos kolengo kai kamen le Devlles, thai kadea, karing o mištimos kolengo akharde pala o plano Lehko.
29 Kă kukolen, kai prinjeandea le mai anglal, i alosardea le mai dă anglal te aven orta sar o tipo Lehkă Šavehko anda ka O te avel O mai anglal kărdo andal mai but phral.
30 Thai kolen kai alosardea le mai anglal, i akhardea le; thai kolen kai akhardea le, i dindea le bibezexale; thai kolen kai dindea le bibezexale, i vazdea le naismasa.
31 Kadea, so phenasa ame angla sa kadala butea? Kana o Dell sî anda amende, kon avela pe amende?
32 O, kai či dea rigate či orta Pehkă Šeaves, thai dea Les anda amende saoŕă, sar deala ame bi potindimahko, andekhthan Lesa, sa le butea?
33 Kon vazdela pîŕîmos pa le alosarde le Devllehkă? O Dell sî Kodoa, kai dinele bibezexale!
34 Kon došavela le? O Kristoso mullo! Ta mai but, O i juvindisardea, thai bešel ande čeači le Devllesti, thai o mangăl anda amende!
35 Kon dela ame rigate amen le kamblimastar le Kristohko? Kăsnimos, or o tidimos, or o našaimos, or o bokhalimos, or kai nai xureaimos, or čioŕîmos, or e sabia?
36 Pala sar sî ramome: „Anda e doši Tiri sam ame dine mullimahkă soŕo des; sam dinde sar varesar bakrea šindimahkă.”
37 Numai ande sa kadala butea ame sam mai but dă sar zurale, anda Kukoa kai kambleasas ame.
38 Kă sîm mišto pateamno kă či o mullimos, či e čivava, či le înjerea, či le stăpînimata, či le zora, či le butea dă akanara, či kola kai avena,
39 či o učimos, či o andarimos, či khă aver kai arakhadeola, našti avena daštimasa te den ma rigate le kamblimastar le Devllehkărăstar, kai sî ando Isus Kristoso, o Rai amaro.