A cincea viziune: sfeșnicul
1 Îngerul care vorbea cu mine s‑a întors și m‑a trezit cum trezești un om din somn. 2 El m‑a întrebat: „Ce vezi?”, iar eu am răspuns: „Iată, văd un sfeșnic cu totul din aur și, deasupra lui, un vas cu untdelemn și, pe el, șapte candele, cu șapte țevi pentru candelele care sunt în vârful sfeșnicului. 3 Iar lângă el sunt doi măslini , unul la dreapta vasului și altul la stânga lui.” 4 Am luat cuvântul și i-am zis îngerului care vorbea cu mine: „Ce înseamnă lucrurile acestea, domnul meu?” 5 Îngerul care vorbea cu mine mi‑a răspuns: „Nu știi ce înseamnă aceste lucruri?” Eu am zis: „Nu, domnul meu.” 6 Atunci, el a luat cuvântul și mi‑a zis:
„Acesta este cuvântul DOMNULUI către Zorobabel:
«Nu prin putere , nici prin tărie,
ci prin Duhul Meu», zice DOMNUL Oștirilor.
7 «Cine ești tu, munte mare ?
Înaintea lui Zorobabel, prefă-te în șes!
El va pune piatra de căpătâi
printre strigăte și urale în cinstea ei !»”
8 Cuvântul DOMNULUI mi‑a vorbit astfel:
9 „Mâinile lui Zorobabel au întemeiat Casa aceasta
și tot mâinile lui o vor isprăvi ;
și vei ști că DOMNUL Oștirilor M‑a trimis la voi.
10 Căci cine disprețuiește ziua începuturilor slabe ?
Aceștia șapte se vor bucura când vor vedea
cumpăna în mâna lui Zorobabel.”
(Cei șapte sunt ochii DOMNULUI
care cutreieră tot pământul.)
11 Eu am luat cuvântul și i‑am zis: „Ce înseamnă acești doi măslini aflați la dreapta și la stânga sfeșnicului?” 12 Am luat a doua oară cuvântul și i‑am zis: „Ce sunt aceste două ramuri de măslin care își varsă uleiul auriu prin cele două țevi de aur?” 13 El mi‑a răspuns: „Nu știi ce înseamnă acestea?” Eu am zis: „Nu, domnul meu.” 14 Și el a zis: „Aceștia sunt cei doi unși care stau înaintea Stăpânului întregului pământ.”
1 O înjero kai delasduma mança, amboldi'lo thai ušteadea ma sar khă manušes, kai ušteaves les anda pesti lindri.
2 O pušlea ma: „So dikhăs? Me demanglal: „Dikhlem thai dikta kă sî khă sfešniko ku sa andoa sumnakai, thai opral lehko khă vaso zetinosa thai pe leste efta kandele kai sî ando gor le sfešnikohko.
3 Thai paša leste sî dui zetinea, iekh ande čeači le vasosti, thai aver ande bičeači lesti.
4 Thai, lindoi pale o divano, phendem le înjerohkă, kai delasduma mança: „So amean le butea kadala, muŕo rai?”
5 O injero, kai delasduma mança, deamaanglal: „Či jeanes so amean kadala butea?” Me phendem: „Či, muŕo rai.”
6 Atunčea o lea pale o divano thai phendea mangă: „Kadoa sî o divano le Raiehko karing o Zorobabel, thai phenel kadea: „E buti kadea či kărdeola pe či anda e zor, či anda khă zurallimos, ta andoa Duxo Muŕo, – phenel o Rai le oštirengo! –
7 Kon san tu baŕbarea, angloa Zorobabel? Paruvela tu ande khă than khoslo. O thola o baŕ o mai sămnome ando gor le Templohko, ando maškar le çîpimatăngola: „Milako, thai le falimahkănasul lesa!”
8 O Divano le Raiehko deamangăduma kadea:
9 „Le vast le Zorobabelohkă kărdine o Khăr kadoa, thai sa lehkă vast isprvina les; thai jeanena kă o Rai le oštirengo tradea ma tumende.
10 Kă kon či dabadikhăl o des le kărimatăngo le šukă? Kadala efta dikhăna bukurimasa e toll ando vast le Zorobabelohko. Kadala efta sî le iakha le Raiehkă, kai phirăn sa e phuw.”
11 Me lem o divano, thai phendem lehkă: „So amean kadala dui zetinuri, kai čeači le sfešnikosti thai kai bičeači lesti?”
12 Lem o duito data o divano, thai phendem: „So amean kadala dui ŕaia le zetinohkă, kai sî paša kola dui çăvi le sumnakahkă, anda save thavden o zetino o sumnakuno anda leste?”
13 O deamaanglal: „Či jeanes so sî?” Me phendem: „Či, muŕo rai.” Thai o phendeas:
14 „Kadala sî kodola dui makhle, kai bešen angloa Rai sa la phuweako.”