Iosif tâlcuiește visele lui Faraon
1 După doi ani, a visat și Faraon un vis. Se făcea că stătea lângă Râu 2 și iată, din Râu au ieșit șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup și au început să pască în stufăriș. 3 Și, iată, după ele au ieșit din Râu alte șapte vaci, urâte la vedere și slabe la trup, și stăteau lângă celelalte vaci, pe malul Râului. 4 Apoi vacile urâte la vedere și slabe la trup le‑au mâncat pe cele șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup . Și Faraon s‑a trezit.
5 A adormit din nou și a visat a doua oară. Se făcea că șapte spice de grâu grase și frumoase crescuseră pe același pai. 6 Și după ele au răsărit alte șapte spice, slabe și arse de vântul de la răsărit. 7 Spicele slabe le‑au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Atunci Faraon s‑a trezit și, iată, fusese un vis.
8 Dimineața, Faraon era tulburat în duhul său și a trimis să‑i cheme pe toți magii Egiptului și pe toți înțelepții . Le‑a istorisit visele lui, dar nu era nimeni care să le tâlcuiască pentru el. 9 Atunci, mai‑marele paharnicilor a luat cuvântul și i‑a zis lui Faraon: „Astăzi îmi aduc aminte de păcatele mele. 10 Faraon se mâniase pe slujitorii săi și mă pusese sub pază , în casa comandantului gărzilor, împreună cu mai‑marele pitarilor. 11 Amândoi am visat câte un vis în aceeași noapte – și eu, și el; și fiecare vis, cu propriul lui tâlc. 12 Dar acolo cu noi era un tânăr evreu, slujitor al comandantului gărzilor. I‑am istorisit visele noastre, și el ni le‑a tâlcuit; ne‑a spus care este tâlcul fiecărui vis. 13 Și după cum ne‑a tâlcuit, așa a fost: eu am fost pus în dregătorie, iar mai‑marele pitarilor a fost spânzurat.”
14 Faraon a trimis să‑l cheme pe Iosif. L‑au scos repede din groapă , apoi el s‑a bărbierit, și‑a schimbat hainele și s‑a dus la Faraon.
15 Faraon i‑a zis lui Iosif: „Am visat un vis și nu este nimeni care să‑l tâlcuiască, dar am auzit despre tine că poți tâlcui un vis de îndată ce l‑ai auzit.” 16 Iosif i‑a răspuns lui Faraon: „Nu eu ! Dumnezeu este acela care‑i va da lui Faraon un răspuns prielnic!”
17 Faraon a început să‑i istorisească atunci lui Iosif: „În visul meu , se făcea că stăteam pe malul Râului. 18 Și, iată, din Râu au ieșit șapte vaci grase la trup și frumoase la înfățișare, care au început să pască prin stufăriș. 19 După ele, au ieșit alte șapte vaci slabe, nespus de urâte la înfățișare și sfrijite la trup: n‑am văzut altele așa de urâte în toată țara Egiptului. 20 Vacile cele sfrijite și urâte le‑au mâncat pe cele șapte vaci dintâi, care erau grase. 21 Le‑au înghițit și nici nu s‑a cunoscut că intraseră în pântecele lor; ba încă înfățișarea lor era la fel de urâtă ca mai înainte. Atunci m‑am trezit. 22 Apoi am visat iarăși : se făcea că șapte spice pline și frumoase creșteau pe același pai. 23 Și după ele au răsărit șapte spice goale, slabe, arse de vântul de răsărit. 24 Spicele slabe le‑au înghițit pe cele șapte spice frumoase. Am vorbit cu magii , dar nu e nimeni care să mi le lămurească.”
25 Iosif i‑a zis lui Faraon: „Visul lui Faraon este unul singur : Dumnezeu i‑a arătat mai dinainte lui Faraon ce are de gând să facă. 26 Cele șapte vaci frumoase înseamnă șapte ani, iar cele șapte spice frumoase înseamnă tot șapte ani: este un singur vis. 27 Cele șapte vaci sfrijite și urâte, care se suiau după cele dintâi, înseamnă șapte ani, și cele șapte spice seci, arse de vântul de răsărit, înseamnă că vor fi șapte ani de foamete. 28 Precum tocmai i‑am spus lui Faraon: Dumnezeu i‑a arătat lui Faraon ce are să facă. 29 Iată, vor fi șapte ani de mare belșug în toată țara Egiptului. 30 După ei, vor veni șapte ani de foamete, o foamete atât de mare, că se va uita tot belșugul acesta în țara Egiptului, iar foametea va topi țara. 31 Nu se va mai cunoaște belșugul în țară din pricina foametei care va urma. Atât va fi de grea! 32 Iar repetarea visului lui Faraon înseamnă că lucrul este hotărât din partea lui Dumnezeu și că Dumnezeu Se va grăbi să‑l aducă la îndeplinire. 33 Acum, Faraon să aleagă un om priceput și înțelept pe care să‑l pună peste țara Egiptului 34 și să pună supraveghetori în țară ca să ridice o cincime din roadele țării Egiptului în timpul celor șapte ani de belșug. 35 Ei să strângă toate bucatele din acești ani buni care vor veni; ca să fie bucate în cetăți, să adune grâu sub supravegherea lui Faraon și să‑l păzească. 36 Bucatele acestea vor fi provizia țării de cei șapte ani de foamete care vor veni în țara Egiptului, pentru ca țara să nu piară de foame.”
Înălțarea lui Iosif
37 Cuvintele acestea au fost pe placul lui Faraon și al tuturor slujitorilor lui. 38 Și Faraon le‑a zis slujitorilor săi: „Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, care să aibă în el duhul lui Dumnezeu?” 39 Și Faraon i‑a zis lui Iosif: „Fiindcă Dumnezeu ți‑a făcut cunoscute toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie la fel de priceput și înțelept ca tine. 40 Vei fi mai mare peste casa mea și tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai în ce privește tronul voi fi mai mare decât tine.” 41 Faraon i‑a zis lui Iosif: „Uite, te pun stăpân peste toată țara Egiptului.”
42 Faraon și‑a scos inelul din deget și l‑a pus în degetul lui Iosif; l‑a îmbrăcat cu haine de in subțire și i‑a pus un colier de aur la gât. 43 L‑a suit în carul care venea după al său și soldații strigau înaintea lui: „În genunchi!” Astfel l‑a pus Faraon peste toată țara Egiptului. 44 Și i‑a mai zis lui Iosif: „Eu sunt Faraon, dar fără tine nimeni nu va ridica mâna sau piciorul în toată țara Egiptului.”
45 Faraon i‑a pus lui Iosif numele Țafnat‑Paneah și i‑a dat‑o de nevastă pe Asnat, fiica lui Poti‑Fera, preotul din On. Apoi Iosif a ieșit să cerceteze țara Egiptului. 46 Iosif era în vârstă de treizeci de ani când s‑a înfățișat înaintea lui Faraon, regele Egiptului. Și după ce a ieșit de la Faraon, a străbătut toată țara Egiptului. 47 În timpul celor șapte ani de belșug, pământul a rodit din plin. 48 Iosif a strâns toate bucatele din acei șapte ani de belșug care au fost în țara Egiptului. A făcut provizii în cetăți, punând în fiecare cetate bucatele de pe ogoarele dimprejurul ei. 49 Și a strâns Iosif grâu ca nisipul mării, atât de mult, încât au încetat să‑l mai măsoare, pentru că era fără măsură.
50 Înaintea anilor de foamete, lui Iosif i s‑au născut doi fii din Asnat, fata lui Poti‑Fera, preotul din On. 51 Iosif i‑a pus întâiului născut numele Manase , „căci”, a zis el, „Dumnezeu m‑a făcut să uit de tot necazul și de toată casa tatălui meu”. 52 Iar celui de al doilea i‑a pus numele Efraim , „căci”, a zis el, „Dumnezeu m‑a făcut roditor în țara năpăstuirii mele”.
53 Au trecut cei șapte ani de belșug care fuseseră în țara Egiptului 54 și au început să vină cei șapte ani de foamete, după cum spusese Iosif. În toate țările era foamete, dar în toată țara Egiptului era pâine. 55 Când a flămânzit toată țara Egiptului și poporul a strigat la Faraon pentru pâine, Faraon le‑a spus tuturor egiptenilor: „Duceți‑vă la Iosif și, cum vă va spune el, așa să faceți!”
56 Fiindcă foametea bântuia în toată țara, Iosif a deschis toate hambarele și le‑a vândut egiptenilor grâu. Dar foametea creștea tot mai mult în țara Egiptului. 57 Și din toată lumea veneau în Egipt ca să cumpere grâu de la Iosif, căci foametea se întețise pe tot pământul.
O Iosif tălmăčil le sune le Faraonohkă.
1 Pala dui bărši, o Faraono dikhlea khă suno. Falas les kă bešelas paša khă paibaro (o Nilo).
2 Thai dikta kă efta gurumnea šukar koa dikhlimos thai thulea koa stato ankăste andoa paibaro, thai line te xan čear anda le čika.
3 Palla lende mai ankăste andoa paibaro aver efta gurumnea jungale koa dikhlimos thai šukă koa stato, thai thodine pe paša lende te kai rig le barăpaiesti.
4 Le gurumnea le jungalea thai šutea koa stato xaline le eftan gurumnea šukar koa dikhlimos thai thulea koa stato. Thai o Faraono uštil'lo.
5 Leales e lindri palle, thai dikhlea o duito suno. Kărdeolas pe kă efta spikuri divehkă thule thai šukatr barile sa pe kodoa sullum.
6 Thai pala lende lullulearde aver efta spikuri šukă thai phabarde la bravalleatar katar anklelokham.
7 Le spikuri le šukă nakhade le spikuren le thulen thai pherde. Thai o Faraono ušti'lo. Dikta o suno.
8 Kana avilo o des, o Faraono, biujeardea pe, thai tradea te akharăn lehkă le majen, thai sa le xaranen le Ejptohkă. Pendea lengă pehkă sune. Ta khonikh na jeanglea te del o ameazaimos le Faraonohkă.
9 Atunčeara o maibaro le taxtarengo lea o divano, thai phendea le Faraonohkă: „Anau mangă godi ades anda muro bezex.
10 O Faraono xoleailo sas pel kanditorea pehkă; thai šudea ma ando phandaimos, ando khăr lebarăšerăhko pal kătanea, man thai le maibarăs manŕares.
11 Lidon sas ame khă suno sa ande khă reat; thai anume, orsao anda amende dikhlea khă suno, kai lea khă ameazaimos nemaiašundo.
12 Sas oče khă manuši tărno Evreo, robo le šerăbarehko pal kătanea. Phendeam lehkă amară sune, thai o dea le o ameazaimos, thai phendea mengă orta so sas o suno sakoiekhăko.
13 Le butea kărdile orta kadea pala o phendimos kai deasas ame o. Man o Faraono thodea ma pale ande muŕo kandimos, thai le maibarăs manŕares ambladea les.”
14 O Faraono tradeas te akharăl le Iosifos. Ankalade les iekhatar andoa phandaimos. O Iosif ŕanglea pe, paruglea pehkă çoale, thai gălo koa Faraono.
15 O Faraono phendea le Iosifohkă: „Dikhlem khă suno. Khonikh naštisardea te taboldel mangă les, thai ašundem kă tu des ameazaimos khă suno, iekhatar pala so ašundean les.”
16 O Iosif phendea le Faraonhkă: „Na me! O Dell si Kodoa kai phenela le Faraonohkă.”
17 O Faraono lea thai phenel lehkă o suno le Iosifohkă: „Ande muŕo suno kărdeolas pe kă me bešeaoas pe rig le barăpaiesti.
18 Thai andakh data efta gurumnea thulea koa stato thai mîndri koa mui ankăste andoa paibaro, thai line te xan čear andal čika.
19 Palla lende ankăste aver efta gurumnea, but jungalea koa mui, thai šuteardea: na mai dikhlem aver kadea dă jungalea sar lende ando soa čem le Ejptohko.
20 Le gurumnea le prikăjime thai šukă xaline le eftan gurumnea dă danglal, kai sas thulea.
21 Nakhade le, bi te prinjeandeol pe kă šutesas pe ande lengă păŕa; ba on sîkavenas sa kadea dă jungales sar anglal. Thai uštilem.
22 Mai dikhlem ando suno efta spikuri pherde thai šukar, kai bareonas sa pe khă sulum.
23 Thai pala lende lulludearde efta spikuri nangă, sukă, phabarde la bravalleatar katar anklelokham.
24 Le spikuri le šukă nakhade le efta spikuri šukar. Phendem kadala butea le majemngă, ta khonikh naštisardea te amboldel mangă le.”
25 O Iosif phendea le Faraonohkă: „So dikhlea ando suno o Faraono sî sa iekh buti. O Dell sîkadea lehkă mai anglal le Faraonohkă so sî les te kărăl.
26 Le efta gurumnea mîndri sî efta bărši; i le efta spiče sukhar sî sa efta bărši: sî numai khă suno.
27 Kola le efta gurumnea šuteardea thai jungalea, kai anklenas pala kukola anglal, sî sa efta bărši; thai le kukola efta spikuri nangă, phabarde la bravalleatar kataravelokham, sî te aven efta bărši bokhakă.
28 Kadea, sar phendem le Faraonohkă, o Dell sîkadea le Faraonohkă, so sî les te kărăl.
29 Dikta, sî te aven efta bărši dă baro bravalimos ande sa o čem le Ejptohko.
30 Pala lende avena efta bărši bokhakă, kadea kă sî te bîstărdeol soa bravalimos andoa čem le Ejptohko, thai e bokh sî te bilavel o čem.
31 E bokh kadea kai sî te avela sî te avel kaditi dă bari kă či mai prinjeandeola pe o bravalimos andoa čem.
32 Sode dičiol kă o Faraono diklea o suno duvar, sî kă kadea buti sî avilini kata o Dell, thai kă o Dell iuçarăla kaste i kărdeol pe te avel.
33 Akana, o Faraono te alosarăl khă manuši godeaver thai xarano, thai te thol les ando čikat le čemehko le Ejptohko.
34 O Faraono te thol prefekturea ando čem, kaste vazden khă panjimos anda le bukate le Ejptohkă ando čiro le efta băršengo le bravalimahkă.
35 Te tiden pe sa le bukate ande kadala bărši laše kai sî te aven; te kărdeol pe, koa vast le Faraonohko, gomile divehkă, provizea ande le četăçi, thai te aven arakhade.
36 Le bukate kadala sî te aven e provizia le čemesti, anda le efta bărši le bokhaimahkă, kai sî te aven ando čem le Ejptohko, kaste o čem te na avel mudardo bokhatar.”
O vazdimos le Iosifohko.
37 Kadala divanuri čealile le Faraonos thai sa lehkă kanditoren.
38 Thai o Faraono phendea pehkă kanditorengă: „Daštisa ame te arakhas khă manuši sar kadoa, kai te avel les ande leste o Duxo le Devllehko?”
39 Thai o Faraono phendea le Iosifohkă: „Anda o Dell kărdea tukă prinjeande sa kadala butea, nai khonikh kai te avel kaditi dă sîkado thai xarano sar tute.
40 Thoav tu mai baro pa sa muŕo khăr, thai sa muŕo poporo ašunela te divanurendar. Dăsar muŕo skamin le raimahko vazdela ma mai opral sar tute.”
41 O Faraono phendea le Iosifohkă: „Dikta, dav tu te stăpînis pa soa čem le Ejptohko.”
42 O Faraono ankaladea pesti angrusti andoa nai, thai thodea la ando nai le Iosifosko; xureadea les ande çoale inohkă sane, thai thode lehkă khă lanço sumnakuno kai koŕ.
43 Ankăstea les ando urdon kai avelas pala lehko, thai denas mui angla leste: „Andel čeanga! Kadea dea les o Faraono pativ ande soa čem le Ejptohko.
44 Thai mai phendea le Iosifohkă: „Me sîm o Faraono! Ta bi tuko khonikh na vazdela o vast či o punŕo ande sa o čem le Ejptohko.”
45 O Faraono thodea anau le Iosifohkă: Çafnat-Paeneax (Arakxlitorii garadimatengo), thai dea les dă romni la Asnata, e šei le Poti-Fera, o rašai le Onohko. Thai o Iosif teleardea te prinjeanel o čem le Ejptohko.
46 O Iosif sas les treanda bărši kana avilo angla o Faraono, o Tagar le Ejptohko, thai gălotar katar o Faraono thai phirdea sa o čem le Ejptohko.
47 Ando čiro le efta băršengo kai sas bravalimos, e phuw dea xabenata but pe baxtalimaste.
48 O Iosif tidea sa kadala xabenata anda kadala efta bărši le bravalimahkă andoa čem le Ejptohko. Tidea provizea andel četăçi, thodindoi ande sako četatea le xabenata poa kîmpo oçal.
49 O Iosif, tidea div, sar e tišai la mareati, kaditi dă but, kă našti mai či măsurinas les, kă sas bi gorăhko.
O Iosif tidel xabenata ando Ejpto.
50 Angla le bărši la bokhakă, kărdi le Iosifohkă dui šeave, kai kărdea lehkăle e Asnat, e šei le Poti-Fera, o rašai le Onohko.
51 O Iosif thodea anau pehkă mai barăhkă šeau Manase (Bîstărimos); „kă” phendea o, „O Dell kărdea ma te bîstărau sa mîŕă dukha thai o khăr mîŕă daddehko.”
52 Le kolavrăhkă thodea lehkă anau Efraim (Rodo) „kă” phendea o, „O Dell kărdea ma te rodi ando čem mîŕa tristomahko.”
53 Le efta bărši le bravalimahkă kai sas ando čem le Ejptohkă, nakhle.
54 Thai line te aven le efta bărši la bokhakă, kadea sar phendeasas o Iosif. Ande sal čema sas bokalimos; ta ande sa o čem le Ejptohko sas manŕo.
55 Kana bokhailo, pala kodea, sa o čem le Ejptohko, o poporo dea mui koa Faraono te deles manŕo. O Faraono phendea sal Ejptengă: „Jean koa Iosifo, thai kărăn so phenela tumengă o.”
56 E bokh astardeasas sa o čem. O Iosif pîtărdea sa le thana kai sas le thana le garadimatănça, thai bitindea div kal Ejiptenea. E bokh bareolas dînče în če mai but ando čem le Ejptohko.
57 Thai anda sal čema avenas le manuši ando Ejipto, kaste tinen div kata o Iosif; kă ande sal čema sas bokh bari.