E dilii le Moisasti.
1 Len godi čeruri, thai daua duma;
Ašunta, phuw, le divanuri mîŕă mohkă.
2 Sar o brîšind te šordeon le sîkaimata mîŕă,
Sar e iasflačeareati te perăl o divano muŕo,
Sar o brîšind iekhatar po zălenimos,
Sar le piteaimata le brîšindehkă pe čear!
3 Kă vestiua o Anau le Raiehko.
Den slava le Devllehkă amarăhkă!
4 O sî o Kotorlebaŕăhko; Lehkă butea sî mištokărdine,
Kă sa le droma Lehkă sî orta;
O sî khă Dell pateamahko thai bi nenčiačimahko.
O sî orta thai ujo.
5 On čioŕaile;
O bilašimos Lehkă šeavengo, sî lengo lajaimos!
Neamo biašndimahko thai rimome!
6 Le Raies potinen kadea!
Poporo bigodeako thai bixarano!
Nai O kadea tiro Dadd, kai kărdea tu,
Lašardea tu, thai dea tu čivava?
7 Antukă godi le desăndar andal puraimata,
Din le bărši, le bărši le manušengă pala le bărši le manušengă,
Puši te daddes, thai sîkavela tu,
Te phurăn, thai phenena tukă.
8 Kana Kukoa Obut Baro dea khă mandimos le neamurengă,
Kana xuladea le šeaven le manušengărăn,
Thodea gor le phuweangă,
Pala o dindimos le šeavengo le Israelohkă,
9 Kă e rig le Raiesti, sî Lehko poporo,
O Iakovo sî e rig lesti le mandimatasti.
10 O arakhlea les ande khă phuw pusto,
Ande khă korkorimos pherdo çîpimatăngo darane;
Thai arakhlea les sar e duda Lehkă iakhati.
11 Sar o vulturo kai činol pehko kuibo,
Xureal opral le puiengo,
Tinzol pehkă phaka, lel le,
Thai phiravel le pe lehkă por:
12 Kadea phiradea o Rai korkoŕo Pehkă poporos,
Thai nas či khă del străino Lesa.
13 Ankaladea les pe le učimata le čemehkă,
Thai o Israelo xalea le roade le kîmpohkă,
Dea les te pel avdin anda o kotorlebaŕăhko,
O zetino kai anklel anda o kotorlebaŕăhko o mai zuralo,
14 E čil katal gurumnea thai o thud le bakreango,
La khoiasa le bakrišendi,
Le bakrăndi andoa Basano thai le busnengo,
Le thulimasa le divehko, thai pilean moll, o rat le strugurohko.
15 O Israelo thulilo, thai dea andoa punŕo;
Thulilean, thuleailean thai buflilean!
Thai mukle le Devlles, lehko Vazditori,
Dea rigate o Kotorlebaŕăhko lehka skăpimahko,
16 Açîçîsarde Les kai gelozia anda le del le străinea, Xolearde Les andal prikăjimata;
17 Andine jertfe le bengăngă, le idolengă kai nai del,
Ka iekh del kai či prinjeanenas le,
Del neve, avinde dă iekhatar,
Savendar či darailesas tumară dadda.
18 Mukleano Kotorlebaŕăbarăhko kukoa kai kărdea tu,
Thai bîstărdean le Devlles kai dea tu čivava.
19 O Rai dikhlea kadea buti, thai xoleai'Lo,
Xoleai'Lo pe le šeave thai le šeia Lehkă.
20 O phendea: „Garavaua Muŕo Mui lendar,
Thai dikhaua sao avela lengo gor,
Kă sî khă neamo rimome,
Sî varesar šeave bipateamahko.
21 Astardine Mîŕî gelosia anda so nai Dell,
Xolearde Ma pehkă idolença khančehkă;
Thai Me astaraua le la gelosiasa anda khă poporo kai nai khă poporo.
Xolearaua le anda khă neamo biprinjeandimahko.
22 Kă e iag Mîŕa xolleati astardili,
Thai phabola ji ando fundo le thanehko le mullengo,
Xasarăla e phuw thai le roade lakă,
Phabarăla le temelii le baŕăbarăngă.
23 Tidaua sa le prikăjimata pa lende,
Šudaua sa Mîŕă săjeçi pa lende.
24 Avena bilade bokhatar, mudarde šilendar,
Thai boalendar phară;
Tradaua ande lende le dand le juvimatăngă văšune
Thai e otrava le sapendi.
25 Avri, merăna sabiatar,
Thai andră, merăna daratar:
I o tărno thai i e šei,
I o šeaoŕo la čiučeako sar i o phuro.
26 Kamauas te phenau: „Laua le khă phurdimasa,”
Khosaua lendi pomenirea maškar le manuši!
27 Ta Mangă dar anda le phendimata le dušmanohkă,
Mangă dar ka na varesar le dušmaia lengă te denpebară,
Thai te phenen: Amaro vast o zuralo,
Thai na o Rai kărdea sa kadala butea.”
28 On sî khă neamo kai xasarde pehko lašo atearimos,
Thai nai prinjeandimos ande lende.
29 Te avino xarane, sahkă atearăn,
Thai sahkă den pe godi ka so sî te avel lengă.
30 Sar phirăla iekh korkoŕo pala iekh mia anda lende,
Sar thona dui po našimos deši mii,
Te na bitindinole o Kotorlebaŕăbarăhko,
Te na bitindinole o Rai?
31 Kă lengo kotorlebaŕobaro nai amaro Kotorlebaŕăhkbarăhko,
Le dušmaia amară orta sî le krisînitorea ande kadoa dičimos.
32 Lendi răz sî andoa than la Sodomako,
Thai le phuwea la Gomorakă;
Le drakha lengă sî drakha otrăvime,
Le bombiç lengă sî kărkă;
33 E moll lendi sî venino sapengo, Sî otrava zurali aspidati.
34 Ta nai kadea buti garadi Mande,
Pečetluime ane le mandina Mîŕă?
35 Muŕo sî o amboldimosparpale thai Me potinaua,
Kana avela te istral lengo punŕo!
Kă o des lengă prikăjimahko sî paše,
Thai kodea so ajukră le či nai te avel.”
36 O Rai krisînila Pehkă poporos,
Ta avelales mila Lehkă robendar,
Dikhlindoi kă e zor lendi xasardila,
Thai kă manai či robo či biphanglo.
37 O phene la: Kai sî lengă del,
O kotorlebarăbarăhko kai sas le kandimahko,
38 Le del kukola kai xanas o thulimos lengă jertfengo,
Kai penas e moll le jertfendi lengă pimasti?
Te ušten, thai te kanden tume,
Thai te aven paša tumende!
39 Te jeanen kadea kă me sîm o Dell,
Thai kă nai aver del avri Mandar;
Me dau čivava thai Me mudarau,
Me dukhavau thai Me sastearau,
Thai khonikh našti ankalavel varekas anda Muŕo vast.
40 Kă vazdau Muŕo vast karing o čeri,
Thai phenau: „Sode sî dă čeačimos kă traiu ando veako,
41 Kaditi sî dă čeačeo kă atunčeara,
Kana askuçîua o trăsneto Mîŕa sabiako,
Thai thoaua o vast te kărau kriss,
Amboldauamaparpale pa sa Mîŕă potrivničea,
Thai došavaua kolen kai čidabadikhăn Ma;
42 Mîŕă sabia nakhavela lengo mas,
Thai materaua Mîŕă săjeçi ratesa,
Andoa rat kolengo mudarde thai astarde,
Andal sa le šerăbarăngo le dušmaiengo.”
43 Neamurea, dilabana le laude Lehkă poporohkă!
Kă o Rai amboldelparpale o rat Pehkă robengo,
Oaboldelpeparpale karing Lehkă potrivničea,
Thai kărăl iertimos andoa čem Lehko, anda Lehko poporo.”
44 O Moise avilo thai phendea sa le divanuri la dileakă kadalakă angloa poporo; o Iosua, o šeau le Nunohko, sas lesa.
45 Pala so isprăvisardea o Moise te phenel kadala divanuri angloa sa o Israelo,
46 phendea lengă: „Thon tumengă koa illo sa kadala divanuri kai solaxama ades te mothon le tumară šeavengă, kaste arakhăn thai te pherăn sa le divanuri kadala krisakă.
47 Kă nai khă buti bi avimahko anda tumende; sî e čivava tumari, thai anda kadea lunjeona tumară des ando čem kai lena les ando stăpînimos, pala so nakhăna o Iordano. O Rai del duma le Moisahkă.
48 Ande kodoa des, o Rai dea duma le Moisaskă, thai phendea:
49 Ankli po baŕbaro kadoa o Abarim, po baŕobaro o Nebo ando čem le Moabohko, angloa Ierixono; thai dikh o čem le Kanaanohko sao dau les ando stăpînimos le šeavengă le Israelohkă.
50 Tu merăsa po baŕbaro pe sao anklesa, thai avesa thodino koa poporo tiro, pala sar o Arono, teo phral, mullo po baŕobaro o Xor thai sas thodino ka pehko poporo,
51 anda kă bezexardean angla Mande ando maškar le šeavengo le Israelohkă, pašea le paia Meriba, ando Kades, ande pustia Çin, thai či sfinçosardean Ma ando maškar le šeavengo le Israelohkă.
52 Tu dikhăsa numai dă dural o čem angla tute, ta či šosa tu ando čem kai daua le šeaven le Israelohkărăn.
Cântarea lui Moise
1 „Luați aminte , ceruri, și voi vorbi;
ascultă, pământule, cuvintele gurii mele!
2 Ca ploaia să curgă învățătura mea,
ca roua să picure cuvântul meu,
ca burnița pe iarbă,
ca ropotul de ploaie pe verdeață!
3 Voi vesti Numele DOMNULUI.
Dați‑I slavă Dumnezeului nostru!
4 El este Stânca ! Lucrarea Lui este desăvârșită,
căci toate căile Lui sunt drepte;
Dumnezeu este credincios; în El nu‑i nedreptate ,
ci El este drept și cinstit.
5 Dar ei s‑au stricat ;
s‑au nărăvit și nu‑I mai sunt fii.
Generație strâmbă și pornită la rău,
6 așa Îl răsplătiți voi pe DOMNUL?
Popor nechibzuit și smintit,
nu este El Tatăl tău, care te‑a zidit,
te‑a făcut și te‑a întocmit?
7 Amintește‑ți de zilele din vechime,
socotește anii, neam după neam,
întreabă‑l pe tatăl tău și îți va povesti,
pe bătrânii tăi, și îți vor spune!
8 Când Cel Preaînalt le‑a împărțit moșteniri neamurilor,
când i‑a despărțit pe fiii oamenilor,
le‑a pus hotare popoarelor
după numărul fiilor lui Dumnezeu ,
9 căci partea DOMNULUI este poporul Său,
Iacov este partea Lui de moștenire.
10 L‑a găsit într‑un ținut sterp ,
în pustietăți bântuite de urlet;
l‑a înconjurat, i‑a purtat de grijă
și l‑a păzit ca pe lumina ochilor Lui.
11 Ca vulturul care își scutură cuibul,
se apleacă ocrotitor peste pui,
își întinde aripile și‑i ia,
ca să‑i poarte pe penele lui,
12 așa l‑a călăuzit DOMNUL, singur,
și nu era cu El vreun dumnezeu străin.
13 L‑a suit pe înălțimile țării,
l‑a hrănit cu roadele câmpului,
i‑a dat miere din stâncă,
untdelemn din stânca de cremene,
14 untul cirezii și laptele turmei,
grăsimea mieilor,
a berbecilor din Bașan și a țapilor,
grâul cel mai ales;
și ai băut vin, sânge de strugure.
15 Și s‑a îngrășat Ieșurun și a azvârlit din picior.
Te‑ai îngrășat, te‑ai îngroșat și te‑ai lățit!
L‑a părăsit pe Dumnezeu, Făcătorul lui,
a nesocotit Stânca mântuirii sale.
16 I‑au stârnit gelozia prin alți dumnezei,
L‑au mâniat prin urâciuni.
17 Le‑au adus jertfe demonilor, nu lui Dumnezeu ,
unor dumnezei pe care nu‑i cunoșteau,
unora noi, răsăriți de curând,
de care părinții voștri nu știau.
18 Ai părăsit Stânca ce te‑a născut
și L‑ai uitat pe Dumnezeul care te‑a întocmit.
19 DOMNUL a văzut și a fost cuprins de dispreț,
S‑a mâniat pe fiii și fiicele Lui.
20 El a zis: «Îmi voi ascunde Fața de ei
și voi vedea care va fi sfârșitul lor,
căci sunt o generație stricată,
fii în care nu este credincioșie.
21 Mi‑au stârnit gelozia printr‑unul care nu este Dumnezeu,
M‑au mâniat prin deșertăciunile lor.
Le voi stârni și Eu gelozia printr‑unii care nu sunt un popor,
îi voi mânia printr‑un neam fără pricepere,
22 căci s‑a aprins focul mâniei Mele
și va arde până în străfundul Locuinței Morților,
va mistui pământul și roadele lui
și va aprinde temeliile munților.
23 Voi îngrămădi nenorociri peste ei,
îi voi potopi cu toate săgețile Mele.
24 Vor fi istoviți de foame,
răpuși de molimă
și de amarnică ciumă;
Voi trimite împotriva lor colții fiarelor
și otrava târâtoarelor din țărână.
25 Afară sabia îi va lăsa fără copii,
și în case va fi groază:
pentru tânăr și fată,
pentru sugar și omul cărunt.
26 Am zis : I‑aș face fărâme,
le‑aș șterge pomenirea dintre oameni,
27 dacă nu M‑aș teme de ocara vrăjmașilor:
ca nu cumva, în răstălmăcirile lor,
dușmanii să zică: ‘Mâna noastră a biruit;
nu DOMNUL a făcut toate acestea.’
28 Ei sunt un neam care și‑a pierdut judecata
și pricepere nu se află în ei .
29 Dacă ar fi înțelepți, ar înțelege,
ar pricepe care va fi sfârșitul lor.
30 Cum ar putea unul să urmărească o mie
și doi să pună pe fugă zece mii,
dacă Stânca lor nu i‑ar fi vândut ,
dacă DOMNUL nu i‑ar fi lăsat din mână?
31 Stânca lor nu‑i asemenea Stâncii noastre
– vrăjmașii noștri pot da mărturie .
32 Vița lor este din via Sodomei
și din podgoriile Gomorei;
strugurii lor sunt struguri otrăviți,
ciorchinii lor sunt amari ca fierea;
33 venin de șerpi este vinul lor,
otravă cumplită de viperă.
34 Oare nu este păstrat lucrul acesta la Mine,
pecetluit în tezaurul Meu?
35 A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti
când va începe să le alunece piciorul,
căci ziua nenorocirii lor este aproape
și soarta îi va ajunge degrabă.»
36 DOMNUL Își va judeca poporul,
dar va avea milă de robii Săi
când va vedea că sunt sleiți de puteri
și că nu a mai rămas nici prins, nici om liber.
37 El va zice: «Unde sunt dumnezeii lor,
stânca la care căutau adăpost,
38 cei care mâncau grăsimea jertfelor lor,
care beau vinul jertfelor lor?
Să se scoale să vă ajute
și să vă fie refugiu!
39 Să știți deci că Eu, Eu sunt Acela
și nu este alt dumnezeu în afară de Mine!
Eu omor și Eu dau viață,
Eu rănesc și Eu tămăduiesc,
nu este scăpare din mâinile Mele.
40 Îmi ridic mâna spre cer
și zic: ‘Viu sunt în veci!’
41 Când voi ascuți fulgerul sabiei Mele
și mâna Mea va apuca judecata,
Mă voi răzbuna pe dușmanii Mei
și le voi da plata cuvenită celor ce Mă urăsc;
42 Îmi voi îmbăta săgețile cu sânge
și sabia Mea le va sfâșia carnea
– sângele celor căzuți și prinși
și capetele conducătorilor vrăjmașului.»
43 Strigați de bucurie , ceruri, împreună cu El ,
căci El răzbună sângele robilor Săi,
întoarce răzbunarea asupra dușmanilor Săi
și face ispășire pentru pământul Lui, pentru poporul Lui!”
44 Moise a venit și a rostit toate cuvintele cântării acesteia în auzul poporului; Hoșea, fiul lui Nun, era cu el. 45 După ce a terminat Moise de rostit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel, 46 le‑a zis: „Puneți‑vă în inimă toate cuvintele prin care am dat astăzi mărturie împotriva voastră: porunciți‑le fiilor voștri să păzească și să împlinească toate cuvintele acestei legi! 47 Să nu vi se pară un cuvânt fără însemnătate, căci el este însăși viața voastră; prin cuvântul acesta vă veți lungi zilele în pământul pe care îl veți lua în stăpânire după ce veți trece Iordanul.”
48 În aceeași zi, DOMNUL i‑a vorbit lui Moise astfel: 49 „Suie‑te pe muntele acesta, Abarim, pe muntele Nebo, în țara Moabului, în dreptul Ierihonului, și privește țara Canaanului pe care o dau în stăpânire fiilor lui Israel! 50 Tu vei muri pe muntele pe care te vei sui și vei fi adăugat la poporul tău, așa cum a murit Aaron , fratele tău, pe muntele Hor și a fost adăugat la poporul lui, 51 pentru că ați păcătuit împotriva Mea în mijlocul fiilor lui Israel, la apele de la Meriba, la Cadeș, în pustiul Țin, și nu M‑ați sfințit în mijlocul fiilor lui Israel. 52 Tu vei vedea țara de departe, dar nu vei intra în țara pe care le‑o dau fiilor lui Israel.”