(El)
1 Intru în grădina mea, soro, mireaso,
îmi strâng smirna cu mirodeniile mele,
îmi mănânc fagurele cu mierea,
îmi beau vinul cu laptele.
(Corul)
Mâncați, prieteni ,
beți și îmbătați‑vă, îndrăgostiților!
(Ea)
2 Adormisem, dar inima îmi veghea.
Era glasul iubitului meu, care bătea :
(El)
Deschide‑mi, surioaro, scumpa mea,
porumbița mea, neprihănita mea!
Căci mi‑e părul plin de rouă,
cârlionții, plini de picurii nopții.
(Ea)
3 Mi‑am scos haina;
cum să mă îmbrac iarăși ?
Mi‑am spălat picioarele;
cum să le murdăresc iarăși ?
4 Iubitul meu și‑a întins mâna prin gaura zăvorului;
un fior m‑a cuprins din pricina lui.
5 M‑am sculat să‑i deschid iubitului meu,
iar de pe mâinile mele picura smirnă
și de pe degetele mele se prelingea smirnă
pe mânerul zăvorului.
6 I‑am deschis iubitului meu,
însă iubitul meu plecase, se dusese.
Am rămas fără suflare la plecarea lui .
L‑am căutat , însă nu l‑am găsit;
l‑am strigat, dar nu mi‑a răspuns.
7 M‑au întâlnit paznicii
care dau ocol cetății;
m‑au bătut, m‑au rănit.
Mi‑au ridicat marama
străjerii de pe ziduri.
8 Vă conjur, fiice ale Ierusalimului,
dacă‑l găsiți pe iubitul meu,
ce să‑i spuneți?
Că sunt bolnavă de dragoste!
(Corul)
9 Ce are iubitul tău mai mult decât altul,
tu, cea mai frumoasă între femei?
Ce are iubitul tău mai mult decât altul
de ne conjuri așa?
(Ea)
10 Iubitul meu este strălucitor și rumen,
deosebindu‑se din zece mii.
11 Părul lui este încununat cu aur curat,
pletele lui, numai cârlionți,
sunt negre cum e corbul.
12 Ochii lui sunt ca niște porumbei
pe marginea apei,
scăldați în lapte,
poposind la izvor.
13 Obrajii lui sunt ca niște straturi de mirodenii,
turnuri înmiresmate;
buzele lui sunt niște crini
din care picură smirnă.
14 Mâinile lui sunt ca niște drugi de aur
ferecați cu pietre de crisolit;
trupul lui este ca un fildeș șlefuit
acoperit cu pietre de safir;
15 picioarele lui sunt ca niște stâlpi de marmură,
așezați pe niște temelii de aur curat.
Înfățișarea lui este ca Libanul,
aleasă ca cedrii.
16 Gura lui este numai dulceață
și toată ființa lui este fermecătoare.
Așa este iubitul meu, așa este scumpul meu,
o, fiice ale Ierusalimului!
1 Me šoama ande mîŕî bar, phene, tărnie,
tidau e smirna mîŕă mirezmença,
xau o stupo le avdinehko mîŕă avdinesa,
peau e moll mîŕă thudesa… –
Xan, amal, pen thai mateon kamblimastar! –
2 Sutemas, ta o illo sas ušteado…
sî o mui mîŕă kamblimenehko kai marăl:
„Pîtăr mangă, phene, kuči, golumbo, bibezexalio!
Kă o šero sî mangă pherdo iasfčeareati,
le zbîrlea sî mangă pherde le piteaimatar la reateakă.” –
3 „Šudem mîŕî raxami, sar te xureava ma pale?
Xaladem mîŕă pînŕă: sar te melarau le pale?
4 Ta o kamblino muŕo šutea o vast pai xîv le drugosti,
thai falea ma nasul lestar atunčea.
5 Uštilem te pîtrau mîŕă kamblimenehkă,
ando čiro kai pa mîŕă vast pitealas Eesmirna,
thai pa mîŕă naia pitealas e mai
alosardi smirna pe le mînere le drugohkă.
6 Pîtărdem mîŕă kamblimenehkă;
ta o kamblino muŕo teleardeasas, Kărdilosas bidikhlo.
Čealadiuas, kana delas mangă duma.
Rodem les, ta či arakhlem les;
dem mui pe leste, ta či deamaanglal.
7 Le pîndarea kai den roata e četatea arakhle ma;
marde ma, dukhade ma;
line muŕo dikhlo le străji pal zîdurea.
8 Rudi tume phabarimasa, šeia le Ierusalimohkă, te arakhăna mîŕă kamblmenes,
so phena lehkă?… Kă sîm nasfali kamblimatastar! –
9 So sî te kamblimenes mai but dă sar aver,
o, kutea e mai šukar maškar le juwleango?
So sî te kamblimenes mai but dă sar aver,
ta rudis ame kadea iagasa? –
10 O kamblno muŕo sî parno thai lollo,
anklindoi anda deši mii.
11 O šero lehko sî khă kununa sumnakui uji,
le le ball lehkă sî sar varesar valuri, sî kale sar o korbo.
12 Le iakha lehkă sî sar varesar gulumbea pe rig le isvoarăndi,
naiarde ando thud, thai xodindoi pe ande lehko mui o pherdo.
13 Le bučii lehkă sî sar varesar thodimata mirezmengă, ande save bareon straturi sungaimahkă;
le ušt lehkă sî sar varesar krinea, anda savi thawdel e mai alosardi smirna.
14 Le vast lehkă sî varesar angrustea sumnakune,
thodine andel baŕ le xrisolitohkă;
o stato lehko sî khă tipo fildešohko lustruime, garado andel baŕ le safirohkă;
15 le pînŕă lehkă sî sar varesar tille marmorakă parne, thodine pe varesar temelii sumnakahkă ujehkă.
O dičimos lehko sî sar o Libano, fal khă tărno alosardo sar le čedrea.
16 O taloi lehko sî dăsar guglimos thai sa lestii fiinça sî pherdi drabarimos.
Kadea sî muŕo kamblino, kadea sî o kučii muŕo, šeia le Ierusalimohkă! –