Războiul cu filistenii
1 Pe vremea aceea , filistenii și-au strâns taberele și au făcut o oștire ca să pornească război împotriva lui Israel. Achiș a zis lui David: „Să știi că vei veni cu mine la oștire, tu și oamenii tăi.” 2 David a răspuns lui Achiș: „Ei bine, vei vedea ce va face robul tău.” Și Achiș a zis lui David: „De aceea te voi pune păzitorul capului meu în tot timpul.” 3 Samuel murise. Tot Israelul îl plânsese și-l îngropase la Rama, în cetatea lui. Saul îndepărtase din țară pe cei ce chemau morții și pe cei ce ghiceau. 4 Filistenii s-au strâns și au venit de au tăbărât la Sunem . Saul a strâns pe tot Israelul și au tăbărât la Ghilboa . 5 La vederea taberei filistenilor, Saul a fost cuprins de frică și un tremur puternic i-a apucat inima. 6 Saul a întrebat pe Domnul, și Domnul nu i-a răspuns nici prin vise, nici prin Urim , nici prin proroci. 7 Atunci, Saul a zis slujitorilor lui: „Căutați-mi o femeie care să cheme morții, ca să mă duc s-o întreb.” Slujitorii lui i-au zis: „Iată că în En-Dor este o femeie care cheamă morții.” 8 Atunci, Saul s-a schimbat, a luat alte haine și a plecat cu doi oameni. Au ajuns la femeia aceea noaptea. Saul i-a zis: „Spune-mi viitorul chemând un mort și scoală-mi pe cine-ți voi spune.” 9 Femeia i-a răspuns: „Știi ce a făcut Saul, cum a nimicit din țară pe cei ce cheamă morții și pe cei ce ghicesc viitorul, pentru ce dar întinzi o cursă vieții mele, ca să mă omori?” 10 Saul i-a jurat pe Domnul și a zis: „Viu este Domnul că nu ți se va întâmpla niciun rău pentru aceasta.” 11 Femeia a zis: „Pe cine vrei să-ți scol?” Și el a răspuns: „Scoală-mi pe Samuel.” 12 Când a văzut femeia pe Samuel, a scos un țipăt mare și a zis lui Saul: „Pentru ce m-ai înșelat? Tu ești Saul!” 13 Împăratul i-a zis: „Nu te teme de nimic. Dar ce vezi?” Femeia a zis lui Saul: „Văd o ființă dumnezeiască sculându-se din pământ.” 14 El i-a zis: „Cum e la chip?” Și ea a răspuns: „Este un bătrân care se scoală și este învelit cu o mantie .” Saul a înțeles că era Samuel și s-a plecat cu fața la pământ și s-a închinat. 15 Samuel a zis lui Saul: „Pentru ce m-ai tulburat chemându-mă?” Saul a răspuns: „Sunt într-o mare strâmtorare: filistenii îmi fac război, și Dumnezeu S-a depărtat de la mine; nu mi-a răspuns nici prin proroci, nici prin vise. Și te-am chemat să-mi arăți ce să fac.” 16 Samuel a zis: „Pentru ce mă întrebi pe mine, când Domnul S-a depărtat de tine și S-a făcut vrăjmașul tău? 17 Domnul îți face așa cum îți vestisem din partea Lui; Domnul a rupt împărăția din mâinile tale și a dat-o altuia, lui David. 18 N-ai ascultat de glasul Domnului și n-ai făcut pe Amalec să simtă aprinderea mâniei Lui, de aceea îți face Domnul așa astăzi. 19 Și chiar Domnul va da pe Israel împreună cu tine în mâinile filistenilor. Mâine, tu și fiii tăi veți fi împreună cu mine și Domnul va da tabăra lui Israel în mâinile filistenilor.” 20 Îndată, Saul a căzut la pământ cât era de lung, și cuvintele lui Samuel l-au umplut de groază; nu mai avea nicio putere, căci nu mâncase toată ziua și toată noaptea. 21 Femeia a venit la Saul și, văzându-l foarte înspăimântat, i-a zis: „Iată că roaba ta ți-a ascultat glasul; mi-am pus viața în primejdie ascultând de cuvintele pe care mi le-ai spus. 22 Ascultă acum și tu glasul roabei tale și lasă-mă să-ți dau o bucată de pâine, ca să mănânci și să prinzi putere ca să pornești la drum.” 23 Dar el n-a vrut și a zis: „Nu mănânc nimic!” Slujitorii lui și femeia au stăruit de el până i-a ascultat. S-a sculat de la pământ și a șezut pe pat. 24 Femeia avea la ea un vițel gras, pe care l-a tăiat în grabă; a luat făină, a frământat-o și a copt azimi. 25 Le-a pus înaintea lui Saul și înaintea slujitorilor lui și au mâncat. Apoi s-au sculat și au plecat chiar în noaptea aceea.
Războiul cu filistenii
1 Și a fost așa : în zilele acelea filistenii și‐au adunat taberele pentru război să se lupte cu Israel. Și Achiș a zis lui David: Să știi bine că vei ieși cu mine în tabără, tu și oamenii tăi. 2 Și David a zis lui Achiș: De aceea vei afla ce va face robul tău. Și Achiș a zis lui David: De aceea te voi pune păzitorul capului meu în toate zilele. 3 Și Samuel murise, și tot Israelul îl plânsese și‐l înmormântaseră la Rama, în cetatea sa. Și Saul depărtase din țară pe cei ce cheamă duhurile morților și pe vrăjitori. 4 Și filistenii s‐au adunat și au venit și au tăbărât la Sunem . Și Saul a adunat tot Israelul și au tăbărât în Ghilboa. 5 Și Saul a văzut tabăra filistenilor și s‐a temut și inima sa a tremurat foarte tare. 6 Și Saul a întrebat pe Domnul, dar Domnul nu i‐a răspuns , nici prin visuri, nici prin Urim , nici prin proroci. 7 Și Saul a zis robilor săi: Căutați‐mi o femeie care cheamă duhurile morților ca să mă duc la ea și s‐o întreb. Și robii săi i‐au zis: Iată o femeie care cheamă duhurile morților este în En‐Dor. 8 Și Saul s‐a schimbat și s‐a îmbrăcat cu alte haine și s‐a dus el și doi oameni cu el și au venit la femeie noaptea. Și a zis: Rogu‐te, ghicește‐mi printr‐un duh de mort și scoală‐mi pe acela pe care ți‐l voi numi. 9 Și femeia i‐a zis: Iată știi ce a făcut Saul, cum a stârpit din țară pe toți cei ce cheamă duhurile morților și pe vrăjitori. De ce dar pui o cursă sufletului meu ca să mă faci să mor? 10 Și Saul i‐a jurat pe Domnul zicând: Viu este Domnul de ți se va întâmpla vreun rău din acest lucru. 11 Și femeia a zis: Pe cine să‐ți scol? Și el a zis: Scoală‐mi pe Samuel. 12 Și femeia a văzut pe Samuel și a strigat cu glas tare. Și femeia a vorbit lui Saul zicând: De ce m‐ai înșelat? Căci tu ești Saul! 13 Și împăratul i‐a zis: Nu te teme, căci ce vezi? Și femeia a zis lui Saul: Văd un dumnezeu suindu‐se din pământ. 14 Și el i‐a zis: Ce chip are? Și ea a zis: Un om bătrân se suie și este învelit cu o mantie . Și Saul a cunoscut că era Samuel și s‐a plecat cu fața la pământ și a făcut o plecăciune. 15 Și Samuel a zis lui Saul: De ce‐mi tulburi odihna ca să mă scoli? Și Saul a răspuns: Sunt foarte strâmtorat, căci filistenii fac război împotriva mea și Dumnezeu s‐a depărtat de la mine și nu‐mi mai răspunde, nici prin proroci, nici prin visuri. De aceea te‐am chemat ca să‐mi faci cunoscut ce să fac. 16 Și Samuel a zis: De ce mă întrebi când Domnul s‐a depărtat de la tine și s‐a făcut potrivnicul tău? 17 Și Domnul ți‐a făcut cum a vorbit prin mine și Domnul a rupt împărăția din mâna ta și a dat‐o aproapelui tău, lui David. 18 Pentru că n‐ai ascultat de glasul Domnului și n‐ai îndeplinit aprinderea mâniei lui asupra lui Amalec, de aceea ți‐a făcut Domnul lucrul acesta astăzi. 19 Și Domnul va da și pe Israel cu tine în mâna filistenilor și mâine tu și fiii tăi veți fi cu mine. Domnul va da și tabăra lui Israel în mâna filistenilor. 20 Și Saul a căzut îndată întins la pământ și s‐a temut foarte mult de cuvintele lui Samuel și nu era nicio putere în el, căci nu mâncase pâine toată ziua și toată noaptea. 21 Și femeia a venit la Saul și a văzut că era foarte tulburat și i‐a zis: Iată roaba ta a ascultat de glasul tău și mi‐am pus viața în mâna ta și am ascultat de cuvintele tale, pe care mi le‐ai vorbit. 22 Și acum ascultă, rogu‐te, și tu de glasul roabei tale și lasă‐mă să‐ți pun înainte o bucată de pâine și mănâncă și să ai putere când vei pleca pe cale. 23 Dar el n‐a vrut și a zis: Nu voi mânca! Dar robii săi precum și femeia au stăruit de el și el a ascultat de glasul lor. Și s‐a sculat de la pământ și a șezut pe pat. 24 Și femeia avea un vițel gras în casă și s‐a grăbit și l‐a junghiat și a luat făină și a frământat și a copt azimi din ea. 25 Și le‐a adus înaintea lui Saul și înaintea robilor săi și au mâncat. Apoi s‐au sculat și au plecat chiar în noaptea aceea.