Iosif tâlcuiește visele în temniță
1 După câtăva vreme, s-a întâmplat că paharnicul și pitarul împăratului Egiptului au supărat pe stăpânul lor, împăratul Egiptului. 2 Faraon s-a mâniat pe cei doi dregători ai săi: pe mai-marele paharnicilor și pe mai-marele pitarilor. 3 Și i-a pus sub pază în casa căpeteniei străjerilor, în temniță, în locul unde fusese închis Iosif. 4 Căpetenia străjerilor i-a pus sub privegherea lui Iosif, care făcea de slujbă lângă ei, și au stat mai multă vreme în temniță. 5 Paharnicul și pitarul împăratului Egiptului, care erau închiși în temniță, au visat într-o noapte amândoi câte un vis, și anume fiecare câte un vis care putea să capete o tălmăcire deosebită. 6 Iosif, când a venit dimineața la ei, s-a uitat la ei și i-a văzut triști. 7 Atunci a întrebat pe dregătorii lui Faraon, care erau cu el în temnița stăpânului său, și le-a zis: „Pentru ce aveți o față așa de posomorâtă azi?” 8 Ei i-au răspuns: „Am visat un vis și nu este nimeni care să-l tălmăcească.” Iosif le-a zis: „Tălmăcirile sunt ale lui Dumnezeu. Istorisiți-mi dar visul vostru.” 9 Mai-marele paharnicilor și-a istorisit lui Iosif visul și i-a zis: „În visul meu, se făcea că înaintea mea era o viță. 10 Vița aceasta avea trei mlădițe. Când a început să dea lăstari, i s-a deschis floarea, și ciorchinele au făcut struguri copți. 11 Paharul lui Faraon era în mâna mea. Eu am luat strugurii, i-am stors în paharul lui Faraon și am pus paharul în mâna lui Faraon.” 12 Iosif i-a zis: „Iată tălmăcirea visului. Cele trei mlădițe sunt trei zile. 13 Peste trei zile, Faraon te va scoate din temniță, te va pune iarăși în slujba ta și vei pune iarăși paharul în mâna lui Faraon, cum obișnuiai mai înainte, când erai paharnicul lui. 14 Dar adu-ți aminte și de mine când vei fi fericit și arată, rogu-te, bunătate față de mine; pune o vorbă bună pentru mine la Faraon și scoate-mă din casa aceasta. 15 Căci am fost luat cu sila din țara evreilor și chiar aici n-am făcut nimic ca să fiu aruncat în temniță.” 16 Mai-marele pitarilor, văzând că Iosif dăduse o tălmăcire îmbucurătoare, a zis: „Iată, și în visul meu se făcea că port trei coșuri cu pâine albă pe capul meu. 17 În coșul de deasupra de tot erau tot felul de bucate pentru Faraon – prăjituri coapte în cuptor – și păsările mâncau din coșul care era deasupra de tot, pe capul meu.” 18 Iosif a răspuns și a zis: „Iată-i tălmăcirea. Cele trei coșuri sunt trei zile. 19 Peste trei zile , Faraon îți va lua capul, te va spânzura de un lemn, și carnea ți-o vor mânca păsările.” 20 A treia zi, era ziua nașterii lui Faraon. El a dat un ospăț tuturor slujitorilor săi și a scos afară din temniță pe mai-marele paharnicilor și pe mai-marele pitarilor, în fața slujitorilor săi: 21 pe mai-marele paharnicilor l-a pus iarăși în slujba lui de paharnic, ca să pună paharul în mâna lui Faraon, 22 iar pe mai-marele pitarilor l-a spânzurat , după tălmăcirea pe care le-o dăduse Iosif. 23 Mai-marele paharnicilor nu s-a mai gândit însă la Iosif. L-a uitat.
Iosif tâlcuiește visele în închisoare
1 Și a fost așa : după acestea paharnicul împăratului Egiptului și pitarul lui au păcătuit împotriva domnului lor, împăratul Egiptului. 2 Și Faraon s‐a mâniat foarte tare pe amândoi slujbașii săi, pe mai marele paharnicilor și pe mai marele pitarilor. 3 Și i‐a pus sub pază în casa mai marelui gărzii în închisoare, în locul unde era Iosif închis. 4 Și mai marele gărzii a însărcinat pe Iosif cu ei și el le slujea. Și au fost câteva zile sub pază. 5 Și amândoi au visat un vis într‐o noapte, fiecare visul său, fiecare după tâlcuirea visului său, paharnicul și pitarul împăratului Egiptului, care erau închiși în închisoare. 6 Și Iosif a intrat la ei dimineața și i‐a văzut și iată erau triști. 7 Și a întrebat pe slujbașii lui Faraon care erau cu el sub pază în casa domnului lor, zicând: De ce sunt fețele voastre triste astăzi? 8 Și ei i‐au zis : Noi am visat un vis și nu este nimeni care să‐l tâlcuiască. Și Iosif le‐a zis : Oare tâlcuirile nu sunt ale lui Dumnezeu? Istorisiți‐mi‐l, rogu‐vă. 9 Și mai marele paharnicilor a istorisit visul său lui Iosif și i‐a zis: În visul meu iată era o vie înaintea mea. 10 Și în vie erau trei vițe și se făcea că au înmugurit și au înflorit și ciorchinele lor au dat struguri copți. 11 Și paharul lui Faraon era în mâna mea și am luat strugurii și i‐am stors în paharul lui Faraon și am dat paharul în mâna lui Faraon. 12 Și Iosif i‐a zis : Aceasta este tâlcuirea lui: cele trei vițe sunt trei zile. 13 Încă trei zile și Faraon îți va înălța capul și te va așeza iarăși în locul tău și vei da paharul în mâna lui Faraon în felul de mai înainte, când erai paharnicul său. 14 Dar adu‐ți aminte de mine când îți va fi bine și arată îndurare față de mine, te rog, și fă pomenire de mine la Faraon și scoate‐mă din această casă. 15 Căci cu adevărat am fost furat din țara Evreilor și nici aici n‐am făcut nimic ca să mă pună în groapă. 16 Și văzând mai marele pitarilor că tâlcuirea era bună, a zis lui Iosif: Și eu eram în visul meu și iată trei coșuri cu pâine albă erau pe capul meu. 17 Și în coșul de deasupra era din tot felul de prăjituri pentru Faraon și păsările le mâncau din coșul de pe capul meu. 18 Și Iosif a răspuns și a zis : Aceasta este tâlcuirea lui: cele trei coșuri sunt trei zile. 19 Încă trei zile și Faraon îți va înălța capul de pe tine și te va spânzura pe un lemn și îți vor mânca păsările carnea de pe tine. 20 Și a fost așa : a treia zi , ziua nașterii lui Faraon, el a făcut un ospăț tuturor robilor săi și a înălțat capul mai marelui paharnicilor și capul mai marelui pitarilor printre robii săi. 21 Și pe mai marele paharnicilor l‐a așezat iarăși în păhărnicia lui și el a dat paharul în mâna lui Faraon. 22 Iar pe mai marele pitarilor l‐a spânzurat, cum le tâlcuise Iosif. 23 Dar mai marele paharnicilor nu și‐a adus aminte de Iosif și l‐a uitat.