1 „În vremea aceea”, zice Domnul, „Eu voi fi Dumnezeul tuturor semințiilor lui Israel, și ei vor fi poporul meu.” 2 Așa vorbește Domnul: „Poporul celor ce-au scăpat de sabie a căpătat trecere în pustie: Israel merge spre locul lui de odihnă.” 3 Domnul mi Se arată de departe: „Te iubesc cu o iubire veșnică, de aceea îți păstrez bunătatea Mea! 4 Te voi așeza din nou, și vei fi așezată din nou, fecioara lui Israel! Te vei împodobi iarăși cu timpanele tale și vei ieși în mijlocul jocurilor voioase. 5 Vei sădi iarăși vii pe înălțimile Samariei; cei ce le vor sădi le vor culege și roadele. 6 Căci vine ziua când străjerii vor striga pe muntele lui Efraim: ‘Sculați-vă să ne suim în Sion, la Domnul Dumnezeul nostru!’” 7 Căci așa vorbește Domnul: „Strigați de bucurie asupra lui Iacov, chiuiți de veselie în fruntea neamurilor! Înălțați-vă glasurile, cântați laude și ziceți: ‘Doamne, izbăvește pe poporul Tău, pe rămășița lui Israel!’ 8 Iată, îi aduc înapoi din țara de la miazănoapte, îi adun de la marginile pământului: între ei este și orbul și șchiopul, femeia însărcinată și cea în durerile nașterii; o mare mulțime se întoarce înapoi aici! 9 Plângând vin și îi duc în mijlocul rugăciunilor lor; îi duc la râuri de apă, pe un drum neted pe care nu se poticnesc. Căci Eu sunt Tatăl lui Israel, și Efraim este întâiul Meu născut . 10 Ascultați Cuvântul Domnului, neamuri, și vestiți-l în ostroave depărtate! Spuneți: ‘Cel ce a risipit pe Israel îl va aduna și-l va păzi cum își păzește păstorul turma.’ 11 Căci Domnul răscumpără pe Iacov și-l izbăvește din mâna unuia mai tare decât el. 12 Ei vor veni și vor chiui de bucurie pe înălțimile Sionului; vor alerga la bunătățile Domnului, la grâu, la must, la untdelemn, la oi și boi; sufletul le va fi ca o grădină bine udată și nu vor mai tânji. 13 Atunci, fetele se vor veseli la joc, tinerii și bătrânii se vor bucura și ei; le voi preface jalea în veselie și-i voi mângâia, le voi da bucurie după necazurile lor. 14 Voi sătura de grăsime sufletul preoților și poporul Meu se va sătura de bunătățile Mele”, zice Domnul. 15 Așa vorbește Domnul: „Un țipăt se aude la Rama , plângeri și lacrimi amare: Rahela își plânge copiii și nu vrea să se mângâie pentru copiii ei, căci nu mai sunt!” 16 Așa vorbește Domnul: „Oprește-ți plânsul, oprește-ți lacrimile din ochi, căci truda îți va fi răsplătită”, zice Domnul; „ei se vor întoarce iarăși din țara vrăjmașului. 17 Este nădejde pentru urmașii tăi”, zice Domnul; „copiii tăi se vor întoarce în ținutul lor! 18 Aud pe Efraim bocindu-se: ‘M-ai pedepsit și am fost pedepsit ca un junc nedeprins la jug; întoarce-mă Tu, și mă voi întoarce, căci Tu ești Domnul Dumnezeul meu! 19 După ce m-am întors , m-am căit și, după ce mi-am recunoscut greșelile, mă bat pe pulpă; sunt rușinat și roșu de rușine, căci port ocara tinereții mele.’ 20 Îmi este Efraim un fiu scump, un copil iubit de Mine? Căci, când vorbesc de el, Îmi aduc aminte cu gingășie de el, de aceea Îmi arde inima în Mine pentru el și voi avea milă negreșit de el”, zice Domnul. 21 „Ridică semne pe drum, pune stâlpi, ia seama la cale, la drumul pe care l-ai urmat… Întoarce-te, fecioara lui Israel, întoarce-te în cetățile acestea care sunt ale tale! 22 Până când vei fi pribeagă, fiică rătăcită ? Căci Domnul face un lucru nou pe pământ: femeia va peți pe bărbat.”
Israel și Iuda vor propăși împreună
23 Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Iată ce se va zice iarăși în țara lui Iuda și în cetățile sale, când voi aduce înapoi pe prinșii lor de război: ‘Domnul să te binecuvânteze, locaș al neprihănirii, munte sfânt!’ 24 Iuda va locui acolo fără teamă în toate cetățile lui, plugarii și cei ce umblă cu turmele la pășune. 25 Căci voi răcori sufletul însetat și voi sătura orice suflet lihnit de foame.” 26 (La aceste lucruri m-am trezit și am privit, și somnul îmi fusese dulce.) 27 „Iată vin zile”, zice Domnul, „când voi însămânța casa lui Israel și casa lui Iuda cu o sămânță de oameni și o sămânță de dobitoace. 28 Și cum am vegheat asupra lor ca să-i smulg , să-i tai, să-i dărâm, să-i nimicesc și să le fac rău, tot așa voi veghea asupra lor ca să-i zidesc și să-i sădesc”, zice Domnul. 29 „În zilele acelea, nu se va mai zice: ‘Părinții au mâncat aguridă, și copiilor li s-au strepezit dinții’, 30 ci fiecare va muri pentru nelegiuirea lui; oricărui om care va mânca aguridă i se vor strepezi dinții!
Legământul cel nou
31 Iată , vin zile”, zice Domnul, „când voi face cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda un legământ nou. 32 Nu ca legământul pe care l-am încheiat cu părinții lor în ziua când i-am apucat de mână să-i scot din țara Egiptului, legământ pe care l-au călcat, măcar că aveam drepturi de soț asupra lor”, zice Domnul. 33 „Ci iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după zilele acelea”, zice Domnul: „Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor, și Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu. 34 Niciunul nu va mai învăța pe aproapele sau pe fratele său, zicând: ‘Cunoaște pe Domnul!’ Ci toți Mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare”, zice Domnul, „căci le voi ierta nelegiuirea și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor.”
Primirea lui Israel tot atât de sigură ca legile firii
35 Așa vorbește Domnul, care a făcut soarele să lumineze ziua, care a rânduit luna și stelele să lumineze noaptea, care întărâtă marea și face valurile ei să urle, El, al cărui Nume este Domnul oștirilor: 36 „Dacă vor înceta aceste legi dinaintea Mea”, zice Domnul, „și neamul lui Israel va înceta pe vecie să mai fie un neam înaintea Mea!” 37 Așa vorbește Domnul: „Dacă cerurile sus pot fi măsurate și dacă temeliile pământului jos pot fi cercetate, atunci voi lepăda și Eu pe tot neamul lui Israel, pentru tot ce a făcut”, zice Domnul. 38 „Iată, vin zile”, zice Domnul, „când cetatea va fi zidită iarăși în cinstea Domnului, de la turnul lui Hananeel până la Poarta Unghiului. 39 Frânghia de măsurat va trece încă pe dinaintea ei până la dealul Gareb și de acolo va face un ocol înspre Goat. 40 Toată valea unde se aruncă trupurile moarte și cenușa și toate ogoarele până la pârâul Chedron, până la unghiul porții cailor, la răsărit, vor fi închinate Domnului și nu vor mai fi niciodată nici surpate, nici nimicite.”
Israel și Iuda vor propăși împreună
1 În vremea aceea, zice Domnul, eu voi fi Dumnezeul tuturor familiilor lui Israel și ei îmi vor fi popor. 2 Așa zice Domnul: Poporul cel scăpat de sabie a aflat har în pustie: Israel, când a mers ca să‐i dau odihnă. 3 Domnul mi s‐a arătat de demult zicând : Da, te‐am iubit cu o iubire veșnică; de aceea te‐am atras cu îndurare. 4 Te voi zidi iarăși și vei fi zidită, fecioară a lui Israel! Te vei împodobi iarăși cu timpanele tale și vei ieși în jocurile celor ce se veselesc. 5 Vei sădi iarăși vii pe munții Samariei: săditorii vor sădi și vor mânca rod. 6 Căci va fi o zi când păzitorii vor striga pe muntele lui Efraim: Sculați‐vă și să ne suim la Sion, la Domnul Dumnezeul nostru! 7 Căci așa zice Domnul: Cântați cu bucurie pentru Iacov și chiuiți în fruntea neamurilor; vestiți, lăudați și ziceți: Mântuiește, Doamne, poporul tău, pe rămășița lui Israel. 8 Iată, îi voi aduce din țara de la miazănoapte și‐i voi aduna de la marginile pământului și cu ei și pe orb și pe șchiop, pe femeia însărcinată și pe cea care este în dureri de naștere: o adunare mare se va întoarce aici. 9 Vor veni cu plâns și‐i voi aduce cu cereri; îi voi face să umble pe lângă pâraiele de apă, pe o cale dreaptă în care nu se vor poticni. Căci eu voi fi tată lui Israel și Efraim va fi întâiul meu născut. 10 Ascultați, neamuri, cuvântul Domnului! Și vestiți‐l în ostroave depărtate și ziceți: Cel ce a împrăștiat pe Israel iarăși îl va aduna și‐l va păzi ca păstorul pe turma sa. 11 Căci Domnul a izbăvit pe Iacov și l‐a răscumpărat din mâna unuia mai tare decât el. 12 Și vor veni și vor cânta pe înălțimea Sionului și vor curge împreună la bunătatea Domnului, la grâu, la must și la untdelemn, la cei tineri din turmă și din cireadă și sufletul lor va fi ca o grădină udată și nu vor mai lâncezi deloc. 13 Atunci fecioara se va bucura în joc și cu ea tinerii și bătrânii. Căci le voi schimba jalea în bucurie și‐i voi mângâia și‐i voi veseli din întristarea lor. 14 Și voi sătura sufletul preoților cu grăsime și poporul meu se va sătura de bunătatea mea, zice Domnul. 15 Așa zice Domnul: Un glas s‐a auzit în Rama , bocet și plângere amară: Rahela plângând pe copiii săi; nu voiește să fie mângâiată pentru copiii ei, căci nu sunt. 16 Așa zice Domnul: Oprește‐ți glasul de la plâns și ochii de la lacrimi: Căci este o răsplată pentru fapta ta, zice Domnul; și se vor întoarce din țara vrăjmașului. 17 Și este nădejde pentru sfârșitul tău, zice Domnul, și copiii tăi se vor întoarce la hotarul lor. 18 Am auzit cu adevărat pe Efraim plângându‐se: Tu m‐ai mustrat și am fost mustrat, ca un junc nedeprins la jug . Întoarce‐mă, și mă voi întoarce, căci tu ești Domnul Dumnezeul meu! 19 Și cu adevărat, după ce m‐am întors , m‐am căit; și după ce m‐am cunoscut, mi‐am lovit coapsa. M‐am rușinat și am roșit; căci am purtat ocara tinereții mele. 20 Îmi este oare Efraim un fiu scump? Este el un copil de desfătări? Căci ori de câte ori vorbesc împotriva lui, necurmat îmi tot aduc aminte de el. De aceea mi se mișcă măruntaiele pentru el. Voi avea milă de el negreșit, zice Domnul. 21 Pune‐ți semne pe cale, fă‐ți stâlpi de pietre; pune‐ți inima spre calea cea bătută, calea pe care te‐ai dus: Întoarce‐te , fecioară a lui Israel, întoarce‐te la aceste cetăți ale tale. 22 Până când vei rătăci, fiică neascultătoare ? Căci Domnul a făcut un lucru nou pe pământ: femeia va peți pe bărbat. 23 Așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Vor zice iarăși cuvântul acesta în țara lui Iuda și în cetățile lui când voi întoarce robia lor: Domnul să te binecuvânteze, locuință a dreptății, munte de sfințenie. 24 Și Iuda va locui în el și în toate cetățile lui împreună, plugarii și cei ce pornesc cu turmele. 25 Căci am săturat orice suflet obosit și am îndestulat pe orice suflet întristat. 26 La acestea m‐am deșteptat și m‐am uitat și somnul mi‐a fost dulce. 27 Iată vin zile, zice Domnul, când voi semăna casa lui Israel și casa lui Iuda cu sămânță de om și cu sămânță de vită. 28 Și va fi așa : precum am vegheat asupra lor ca să dezrădăcinez și să sfărâm și să surp și să pierd și să întristez, așa voi veghea asupra lor ca să zidesc și să sădesc, zice Domnul. 29 În zilele acelea nu vor mai zice: Părinții au mâncat aguridă și copiilor li s‐au strepezit dinții. 30 Căci fiecare va muri pentru nelegiuirea sa, orice om care va mânca aguridă, dinții lui se vor strepezi. 31 Iată , vin zile, zice Domnul, când voi încheia un legământ nou cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda: 32 nu ca legământul pe care l‐am făcut cu părinții lor în ziua când i‐am luat de mână ca să‐i scot din țara Egiptului, legământ al meu pe care l‐au rupt, deși eu eram un bărbat pentru ei, zice Domnul. 33 Căci acesta este legământul pe care‐l voi încheia cu casa lui Israel după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune legea mea înăuntrul lor și o voi scrie în inima lor. Și le voi fi Dumnezeu și ei îmi vor fi popor. 34 Și nu vor mai învăța fiecare pe aproapele său și fiecare pe fratele său, zicând: Cunoașteți pe Domnul. Căci toți mă vor cunoaște, de la cel mai mic al lor până la cel mai mare al lor, zice Domnul. Căci le voi ierta nelegiuirea lor și nu‐mi voi mai aduce aminte de păcatul lor. 35 Așa zice Domnul care dă soarele spre lumină ziua, așezămintele lunii și ale stelelor spre lumină noaptea: care stârnește marea, ca valurile ei să mugească, Domnul oștirilor este numele lui: 36 Dacă aceste așezăminte vor pieri dinaintea mea, zice Domnul, atunci sămânța lui Israel va înceta de a fi neam înaintea mea în veac. 37 Așa zice Domnul: Dacă se pot măsura cerurile sus și se pot cerceta temeliile pământului jos, atunci și eu voi lepăda toată sămânța lui Israel, pentru tot ce au făcut, zice Domnul. 38 Iată, vin zile, zice Domnul, când cetatea se va zidi pentru Domnul, de la turnul lui Hananeel până la poarta din unghi. 39 Și frânghia de măsură va trece încă prin dreptul ei până la dealul Gareb și se va întoarce spre Goat. 40 Și toată valea trupurilor moarte și a cenușii și toate ogoarele până la pârâul Chedron, până la unghiul porții cailor spre răsărit, vor fi sfinte pentru Domnul: nu se vor mai smulge, nici nu se vor mai surpa în veac.