Prinderea lui Isus
1 După ce a rostit aceste vorbe, Isus a plecat cu ucenicii Săi dincolo de pârâul Chedron , unde era o grădină, în care au intrat El și ucenicii Lui. 2 Iuda, vânzătorul, știa și el locul acela, pentru că Isus de multe ori Se adunase acolo cu ucenicii Lui. 3 Iuda deci a luat ceata ostașilor și pe aprozii trimiși de preoții cei mai de seamă și de farisei și a venit acolo cu felinare, cu făclii și cu arme. 4 Isus, care știa tot ce avea să I se întâmple, a mers spre ei și le-a zis: „Pe cine căutați?” 5 Ei I-au răspuns: „Pe Isus din Nazaret!” Isus le-a zis: „Eu sunt!” Iuda, vânzătorul, era și el cu ei. 6 Când le-a zis Isus: „Eu sunt” , ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ. 7 El i-a întrebat din nou: „Pe cine căutați?” „Pe Isus din Nazaret”, I-au zis ei. 8 Isus a răspuns: „V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă Mă căutați pe Mine, lăsați pe aceștia să se ducă.” 9 A zis lucrul acesta ca să se împlinească vorba pe care o spusese: „N-am pierdut pe niciunul din aceia pe care Mi i-ai dat.” 10 Simon Petru , care avea o sabie, a scos-o, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. Robul acela se numea Malhu. 11 Isus a zis lui Petru: „Bagă-ți sabia în teacă. Nu voi bea paharul pe care Mi l-a dat Tatăl să-l beau?”
Isus înaintea lui Ana și Caiafa
12 Ceata ostașilor, căpitanul lor și aprozii iudeilor au prins deci pe Isus și L-au legat. 13 L-au dus întâi la Ana , căci el era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. 14 Și Caiafa era cel ce dăduse iudeilor sfatul acesta: „Este de folos să moară un singur om pentru norod.” 15 Simon Petru mergea după Isus; tot așa a făcut și un alt ucenic. Ucenicul acesta era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. 16 Petru însă a rămas afară la ușă. Celălalt ucenic, care era cunoscut marelui preot, a ieșit afară, a vorbit cu portărița și a băgat pe Petru înăuntru. 17 Atunci, slujnica, portărița, a zis lui Petru: „Nu cumva și tu ești unul din ucenicii omului acestuia?” „Nu sunt”, a răspuns el. 18 Robii și aprozii care erau acolo făcuseră un foc de cărbuni, căci era frig, și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei și se încălzea. 19 Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. 20 Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii pe față; totdeauna am învățat pe norod în sinagogă și în Templu, unde se adună toți iudeii, și n-am spus nimic în ascuns. 21 Pentru ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei ce M-au auzit despre ce le-am vorbit; iată, aceia știu ce am spus.” 22 La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii care stăteau acolo a dat o palmă lui Isus și a zis: „Așa răspunzi marelui preot?” 23 Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău, dar, dacă am vorbit bine, de ce mă bați?” 24 Ana L-a trimis legat la marele preot Caiafa. 25 Simon Petru stătea acolo și se încălzea. Ei i-au zis: „Nu cumva ești și tu unul din ucenicii Lui?” El s-a lepădat și a zis: „Nu sunt.” 26 Unul din robii marelui preot, rudă cu acela căruia îi tăiase Petru urechea, a zis: „Nu te-am văzut eu cu El în grădină?” 27 Petru iar s-a lepădat. Și îndată a cântat cocoșul.
Isus înaintea lui Pilat
28 Au adus pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată. Era dimineață. Ei n-au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce și să poată mânca Paștele. 29 Pilat deci a ieșit afară la ei și le-a zis: „Ce pâră aduceți împotriva omului acestuia?” 30 Drept răspuns, ei i-au zis: „Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale.” 31 Atunci, Pilat le-a zis: „Luați-L voi și judecați-L după Legea voastră.” „Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni”, i-au zis iudeii. 32 Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească vorba prin care arătase Isus cu ce moarte avea să moară. 33 Pilat a intrat iarăși în odaia de judecată, a chemat pe Isus și I-a zis: „Ești Tu Împăratul iudeilor?” 34 Isus i-a răspuns: „De la tine însuți zici lucrul acesta sau ți l-au spus alții despre Mine?” 35 Pilat a răspuns: „Eu sunt iudeu? Neamul Tău și preoții cei mai de seamă Te-au dat în mâna mea. Ce ai făcut?” 36 „Împărăția Mea nu este din lumea aceasta” , a răspuns Isus. „Dacă ar fi Împărăția Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor, dar, acum, Împărăția Mea nu este de aici.” 37 „Atunci, un Împărat tot ești!”, I-a zis Pilat. „Da” , a răspuns Isus. „Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut și am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu.” 38 Pilat I-a zis: „Ce este adevărul?”
Isus și Baraba
După ce a spus aceste vorbe, a ieșit iarăși afară la iudei și le-a zis: „Eu nu găsesc nicio vină în El. 39 Dar , fiindcă voi aveți obicei să vă slobozesc pe cineva de Paște, vreți să vă slobozesc pe Împăratul iudeilor?” 40 Atunci , toți au strigat din nou: „Nu pe El, ci pe Baraba!” Și Baraba era un tâlhar.
Prinderea lui Isus
1 După ce a zis acestea, Isus a ieșit cu ucenicii săi dincolo de pârâul Chedron, unde era o grădină în care a intrat el și ucenicii săi. 2 Și Iuda care avea să‐l dea prins știa de asemenea locul, pentru că adeseori Isus se adunase acolo cu ucenicii săi. 3 Iuda deci după ce a luat ceata de ostași și slujitori din ai mai marilor preoților și ai fariseilor, vine acolo cu făclii și felinare și arme. 4 Isus deci, știind toate ce au să vină peste el, a pășit înainte și le‐a zis: Pe cine căutați? 5 Ei i‐au răspuns: Pe Isus din Nazaret. Isus le zice: Eu sunt. Și Iuda care avea să‐l dea prins era cu ei. 6 Deci când le‐a zis: Eu sunt! s‐au dat înapoi și au căzut la pământ. 7 Deci iarăși i‐a întrebat: Pe cine căutați? Iar ei au zis: Pe Isus din Nazaret. 8 Isus a răspuns: V‐am spus că eu sunt; deci dacă mă căutați pe mine, lăsați pe aceștia să se ducă, 9 pentru ca să se împlinească cuvântul pe care‐l zisese: Din cei pe care mi i‐ai dat n‐am pierdut pe niciunul. 10 Deci Simon Petru având o sabie, a tras‐o și a lovit pe robul marelui preot și i‐a tăiat urechea dreaptă; și numele robului era Malhu. 11 Isus a zis deci lui Petru: Bagă sabia în teacă. Paharul pe care mi l‐a dat Tatăl oare să nu‐l beau?
Isus înaintea lui Ana și Caiafa
12 Deci ceata și căpitanul și slujitorii iudeilor au prins pe Isus și l‐au legat. 13 Și l‐au dus întâi la Ana , căci era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. 14 Și Caiafa este cel ce sfătuise pe iudei că este de folos ca să moară un singur om pentru popor. 15 Și Simon Petru urma pe Isus și tot așa celălalt ucenic. Și ucenicul acesta era cunoscut marelui preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. 16 Iar Petru stătea afară la ușă. Deci ucenicul celălalt, care era cunoscut marelui preot, a ieșit afară și a vorbit portăriței și a dus pe Petru înăuntru. 17 Slujnica portărița zice deci lui Petru: Nu cumva ești și tu dintre ucenicii acestui om? El îi zice: Nu sunt. 18 Și robii și slujitorii după ce făcuseră jăratec, stăteau acolo și se încălzeau pentru că era frig; și stătea și Petru cu ei și se încălzea. 19 Deci marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii lui și despre învățătura lui. 20 Isus i‐a răspuns: Eu am vorbit pe față lumii; totdeauna i‐am învățat în sinagogă și în Templu unde se adună toți iudeii și n‐am vorbit nimic într‐ascuns. 21 De ce mă întrebi? Întreabă pe cei ce au auzit ce le‐am vorbit; iată aceștia știu ce am zis eu. 22 Și când a zis el acestea, unul dintre slujitori fiind de față a dat o palmă lui Isus zicând: Astfel răspunzi tu marelui preot? 23 Isus i‐a răspuns: Dacă am vorbit rău, mărturisește despre rău; iar dacă am vorbit bine, de ce mă bați? 24 Deci Ana l‐a trimis legat la Caiafa, marele preot. 25 Și Simon Petru stătea și se încălzea. Deci i‐au zis: Nu cumva ești și tu dintre ucenicii lui? El a tăgăduit și a zis: Nu sunt. 26 Unul dintre robii marelui preot, fiind rudă cu acela a cărui ureche o tăiase Petru, zice: Nu te‐am văzut eu în grădină cu el? 27 Petru deci iarăși a tăgăduit și îndată a cântat cocoșul.
Isus înaintea lui Pilat
28 Duc deci pe Isus de la Caiafa în pretoriu; și era dimineață; și ei n‐au intrat în pretoriu ca să nu se spurce, ci să poată mânca Paștile. 29 Pilat a ieșit deci afară la ei și zice: Ce învinuire aduceți omului acestuia? 30 Ei i‐au răspuns și i‐au zis: Dacă n‐ar fi fost acesta făcător de rele, nu ți l‐am fi dat prins. 31 Deci Pilat le‐a zis: Luați‐l voi și judecați‐l după legea voastră. Și iudeii i‐au zis: Nouă nu ne este îngăduit să omorâm pe nimeni! 32 Ca să se împlinească cuvântul lui Isus pe care‐l zisese, însemnând cu ce moarte avea să moară. 33 Deci Pilat a ieșit iar în pretoriu și a chemat pe Isus și i‐a zis: Tu ești Împăratul iudeilor? 34 Isus i‐a răspuns: De la tine însuți zici tu aceasta sau alții ți‐au vorbit despre mine? 35 Pilat a răspuns: Nu cumva eu sunt iudeu? Neamul tău și mai marii preoților te‐au dat prins mie. Ce ai făcut? 36 Isus a răspuns : Împărăția mea nu este din lumea aceasta. Dacă împărăția mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii mei ar fi luptat ca să nu fiu dat prins iudeilor; dar acum împărăția mea nu este de aici. 37 Deci Pilat i‐a zis: Ești deci împărat? Isus a răspuns: Tu zici că sunt împărat. Eu pentru aceasta m‐am născut și pentru aceasta am venit în lume, ca să mărturisesc pentru adevăr; oricine care este din adevăr ascultă glasul meu.
Isus și Baraba
38 Pilat îi zice: Ce este adevărul? Și când a zis aceasta, iarăși a ieșit la iudei și le zice: Eu nu găsesc nicio vină în el. 39 Dar voi aveți obiceiul ca la Paști să dau pentru voi drumul la unul; voiți deci să dau drumul pentru voi Împăratului iudeilor? 40 Au strigat deci iarăși zicând: Nu pe acesta, ci pe Baraba. Iar Baraba era un tâlhar.