Filistenii trimit chivotul înapoi
1 Chivotul Domnului a fost șapte luni în țara filistenilor. 2 Și filistenii au chemat pe preoți și pe ghicitori și au zis: „Ce să facem cu chivotul Domnului? Arătați-ne cum trebuie să-l trimitem înapoi la locul lui.” 3 Ei au răspuns: „Dacă trimiteți înapoi chivotul Dumnezeului lui Israel, să nu-l trimiteți cu mâna goală , ci aduceți lui Dumnezeu o jertfă pentru vină; atunci vă veți vindeca și veți ști pentru ce nu s-a îndepărtat mâna Lui de peste voi.” 4 Filistenii au zis: „Ce jertfă pentru vină să-I aducem?” Ei au răspuns: „Cinci umflături de aur și cinci șoareci de aur, după numărul domnitorilor filistenilor, căci aceeași urgie a fost peste voi toți și peste domnitorii voștri. 5 Faceți niște chipuri după umflăturile voastre și niște chipuri după șoarecii voștri care pustiesc țara și dați slavă Dumnezeului lui Israel: poate că va înceta să-Și apese mâna peste voi, peste dumnezeii voștri și peste țara voastră. 6 Pentru ce să vă împietriți inima, cum și-au împietrit inima egiptenii și Faraon? Nu i-a pedepsit El și n-au lăsat ei atunci pe copiii lui Israel să plece? 7 Acum, faceți un car nou de tot și luați două vaci tinere, care dau țâță și care n-au tras la jug; înjugați vacile la car și mânați înapoi acasă vițeii lor care se țin după ele. 8 Să luați chivotul Domnului și să-l puneți în car; să puneți alături de el, într-o ladă, lucrurile de aur pe care le dați Domnului ca dar pentru vină, apoi să-l trimiteți, și va pleca. 9 Să-l urmăriți cu privirea și, dacă se va sui pe drumul hotarului său spre Bet-Șemeș , Domnul ne-a făcut acest mare rău; dacă nu, vom ști că nu mâna Lui ne-a lovit, ci lucrul acesta a venit peste noi din întâmplare.” 10 Oamenii au făcut așa. Au luat două vaci care alăptau, le-au înjugat la car și le-au închis vițeii acasă. 11 Au pus în car chivotul Domnului și lada cu șoarecii de aur și chipurile umflăturilor lor. 12 Vacile au apucat drept pe drumul spre Bet-Șemeș; au ținut mereu același drum, mugind, și nu s-au abătut nici la dreapta, nici la stânga. Domnitorii filistenilor au mers după ele până la hotarul Bet-Șemeșului.
Chivotul la Bet-Șemeș
13 Locuitorii din Bet-Șemeș secerau grânele în vale: au ridicat ochii, au zărit chivotul și s-au bucurat când l-au văzut. 14 Carul a ajuns în câmpul lui Iosua din Bet-Șemeș și s-a oprit acolo. Acolo era o piatră mare. Au despicat lemnele carului, și vacile le-au adus ca ardere-de-tot Domnului. 15 Leviții au coborât chivotul Domnului și lada de lângă el, în care se aflau lucrurile de aur, și le-au pus pe toate pe piatra cea mare. Oamenii din Bet-Șemeș au adus Domnului în ziua aceea arderi-de-tot și jertfe. 16 Cei cinci domnitori ai filistenilor, după ce au văzut lucrul acesta, s-au întors la Ecron în aceeași zi. 17 Iată umflăturile de aur pe care le-au dat Domnului filistenii ca dar pentru vină: una pentru Asdod, una pentru Gaza, una pentru Ascalon, una pentru Gat, una pentru Ecron. 18 Erau și niște șoareci de aur, după numărul tuturor cetăților filistenilor, care erau ale celor cinci căpetenii, atât cetăți întărite, cât și cetăți fără ziduri. Lucrul acesta îl adeverește piatra cea mare pe care au pus chivotul Domnului și care este și astăzi în câmpul lui Iosua din Bet-Șemeș. 19 Domnul a lovit pe oamenii din Bet-Șemeș când s-au uitat în chivotul Domnului; a lovit (cincizeci de mii) șaptezeci de oameni din popor. Și poporul a plâns, pentru că Domnul îl lovise cu o mare urgie. 20 Oamenii din Bet-Șemeș au zis: „Cine poate sta înaintea Domnului, înaintea acestui Dumnezeu sfânt? Și la cine trebuie să se suie chivotul, dacă se depărtează de la noi?” 21 Au trimis soli la locuitorii din Chiriat-Iearim ca să le spună: „Filistenii au adus înapoi chivotul Domnului; coborâți-vă și suiți-l la voi.”
Chivotul trimis la Betșemeș
1 Și chivotul Domnului a fost șapte luni în câmpia filistenilor. 2 Și filistenii au chemat pe preoți și pe ghicitori zicând: Ce să facem cu chivotul Domnului? Arătați‐ne cu ce să‐l trimitem la locul său. 3 Și ei au zis: Dacă trimiteți chivotul Dumnezeului lui Israel, nu‐l trimiteți cu mâna goală , ci întoarceți‐i negreșit o jertfă pentru vină; atunci vă veți vindeca și veți ști de ce nu se depărtează mâna sa de la voi. 4 Și au zis: Ce jertfă pentru vină îi vom întoarce? Și ei au zis: Cinci umflături de aur și cinci șoareci de aur, după numărul domnilor filistenilor; căci o singură rană a fost pe ei toți și pe domnii voștri. 5 Și să faceți chipurile umflăturilor voastre și chipurile șoarecilor voștri, care vă strică pământul, și să dați slavă Dumnezeului lui Israel: poate că își va ușura mâna de peste voi și de peste dumnezeii voștri și de peste pământul vostru. 6 Și pentru ce v‐ați învârtoșa inima cum și‐au învârtoșat egiptenii și Faraon inima lor? După ce a lucrat între ei cu putere, oare nu i‐au lăsat să se ducă și au plecat? 7 Și acum luați și faceți un car nou și două vaci tinere care alăptează, peste care n‐a venit jug, și înjugați vacile la car și mânați acasă vițeii lor de la ele. 8 Și luați chivotul Domnului și puneți‐l în car și puneți într‐o ladă alături de el sculele de aur , pe care i le întoarceți ca jertfă pentru vină și trimiteți‐l ca să se ducă. 9 Și veți vedea: dacă se va sui pe calea hotarului său la Bet‐Șemeș , el ne‐a făcut acest rău mare; dacă nu, atunci vom ști că nu mâna sa ne‐a lovit, a venit asupra noastră din întâmplare. 10 Și oamenii au făcut așa. Și au luat două vaci tinere care alăptau și le‐au înjugat la car și au închis vițeii lor acasă. 11 Și au pus în car chivotul Domnului și lada și șoarecii de aur și chipurile umflăturilor lor. 12 Și vacile au mers drept înainte pe cale, pe calea către Bet‐Șemeș: mergeau pe un drum ridicat, mergând și mugind, și nu s‐au abătut nici la dreapta, nici la stânga. Și domnii filistenilor au mers în urma lor până la hotarul Bet‐Șemeșului.
Chivotul la Bet‐Șemeș
13 Și cei din Bet‐Șemeș secerau grânele în vale; și și‐au ridicat ochii și au văzut chivotul și s‐au bucurat când l‐au văzut. 14 Și carul a venit în câmpul lui Iosua, Bet‐Șemitul, și a stat acolo. Și acolo era o piatră mare. Și au despicat lemnele carului și au adus vacile ardere de tot Domnului. 15 Și leviții au pogorât chivotul Domnului și lada care era cu el, în care se aflau sculele de aur, și le‐au pus pe piatra cea mare și oamenii din Bet‐Șemeș au adus arderi de tot și au jertfit Domnului jertfe în ziua aceea. 16 Și cei cinci domni ai filistenilor au văzut și s‐au întors la Ecron în aceeași zi. 17 Și acestea sunt umflăturile de aur pe care le‐au întors filistenii ca jertfe pentru vină Domnului: pentru Asdod una, pentru Gaza una, pentru Ascalon una, pentru Gat una, pentru Ecron una, 18 și șoarecii de aur, după numărul tuturor cetăților filistenilor, care erau ale celor cinci domni, de la cetățile întărite până la satele țărănimii și până la piatra cea mare pe care au pus jos chivotul Domnului; ea este până în ziua de astăzi în câmpul lui Iosua, Bet‐Șemitul. 19 Și Domnul a bătut pe locuitorii Bet‐Șemeșului pentru că se uitaseră în chivotul Domnului și a bătut din popor șaptezeci de bărbați și cincizeci de mii de bărbați. Și poporul s‐a jelit pentru că Domnul lovise poporul cu o lovitură mare. 20 Și oamenii din Bet‐Șemeș au zis: Cine poate sta înaintea Domnului, acestui Dumnezeu sfânt? Și la cine să se suie el de la noi? 21 Și au trimis soli la locuitorii din Chiriat‐Iearim zicând: filistenii au adus înapoi chivotul Domnului: coborâți‐vă, suiți‐l la voi.