Omorurile ai căror făptuitori sunt necunoscuți
1 Dacă, în țara pe care ți-o dă în stăpânire Domnul Dumnezeul tău, se găsește întins în mijlocul unui câmp un om ucis, fără să se știe cine l-a lovit, 2 bătrânii și judecătorii tăi să se ducă să măsoare depărtarea de la trupul mort până în cetățile de primprejur. 3 Când se va hotărî cetatea cea mai apropiată de trupul mort, bătrânii din cetatea aceea să ia o vițea care să nu fi fost pusă la muncă și care să nu fi tras la jug. 4 Să ducă vițeaua aceea într-o vale cu apă care nu seacă niciodată și unde nu se ară, nici nu se seamănă; și acolo să taie capul vițelei, în vale. 5 Atunci să se apropie preoții, fiii lui Levi, căci pe ei i-a ales Domnul Dumnezeul tău ca să-I slujească și să binecuvânteze în Numele Domnului, și ei trebuie să hotărască în orice ceartă și în orice rănire. 6 Toți bătrânii din cetatea aceea cea mai apropiată de trupul mort să-și spele mâinile pe vițeaua căreia i-au tăiat capul în vale. 7 Și, luând cuvântul, să zică: ‘Mâinile noastre n-au vărsat sângele acesta și ochii noștri nu l-au văzut vărsându-se. 8 Iartă, Doamne, pe poporul Tău Israel, pe care l-ai răscumpărat; nu pune sângele nevinovat în socoteala poporului Tău Israel.’ Și sângele acela nu-i va fi pus în socoteală. 9 Astfel trebuie să curățești din mijlocul tău sângele nevinovat, făcând ce este plăcut înaintea Domnului.
Prinșii de război. Drepturile întâilor născuți
10 Când vei merge la război împotriva vrăjmașilor tăi, dacă Domnul îi dă în mâinile tale și vei lua prinși din ei, 11 poate că printre cei prinși vei vedea o femeie frumoasă și vei dori s-o iei de nevastă. 12 Atunci s-o aduci înăuntrul casei tale. Ea să-și radă capul și să-și taie unghiile, 13 să-și lepede hainele pe care le purta când a fost prinsă, să locuiască în casa ta și să plângă pe tatăl și pe mama ei o lună de zile. După aceea, să te duci la ea, să-i fii bărbat și ea să-ți fie nevastă. 14 Dacă nu-ți va mai plăcea, s-o lași să plece unde va voi, dar nu vei putea s-o vinzi pe argint, nici să te porți cu ea ca și cu o roabă, pentru că ai înjosit-o . 15 Dacă un om care are două neveste iubește pe una și nu iubește pe cealaltă și dacă are copii cu ele, din care întâiul născut este de la nevasta pe care n-o iubește, 16 când își va împărți averile între fiii lui, nu va putea face întâi născut pe fiul aceleia pe care o iubește, în locul fiului aceleia pe care n-o iubește și care este întâiul născut. 17 Ci să recunoască de întâi născut pe fiul aceleia pe care n-o iubește și să-i dea o parte îndoită din averea lui, căci fiul acesta este cel dintâi rod al puterii lui și lui i se cuvine dreptul de întâi născut.
Fiii neascultători
18 Dacă un om are un fiu neascultător și îndărătnic, care n-ascultă nici de glasul tatălui său, nici de glasul mamei lui și nu-i ascultă nici chiar după ce l-au pedepsit, 19 tatăl și mama să-l ia și să-l ducă la bătrânii cetății lui și la poarta locului în care locuiește. 20 Să spună bătrânilor cetății lui: ‘Iată, fiul nostru este neascultător și îndărătnic, n-ascultă de glasul nostru și este lacom și bețiv.’ 21 Și toți oamenii din cetatea lui să-l ucidă cu pietre și să moară. Astfel să curățești răul din mijlocul tău, pentru ca tot Israelul s-audă și să se teamă.
Despre cei spânzurați
22 Dacă se va omorî un om care a săvârșit o nelegiuire vrednică de pedeapsa cu moartea și l-ai spânzurat de un lemn, 23 trupul lui mort să nu stea noaptea pe lemn, ci să-l îngropi în aceeași zi, căci cel spânzurat este blestemat înaintea lui Dumnezeu, și să nu spurci țara pe care ți-o dă de moștenire Domnul Dumnezeul tău.
Ispășire pentru omor unde ucigașul nu e cunoscut
1 Când se va găsi un om ucis, în țara pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău s‐o stăpânești, zăcând în câmp și nu se va ști cine la ucis; 2 atunci bătrânii și judecătorii tăi să iasă și să măsoare până la cetățile care sunt împrejurul celui ucis. 3 Și va fi așa : cetatea care este cea mai aproape de cel ucis, bătrânii cetății aceleia vor lua o juncană cu care nu s‐a lucrat și care n‐a tras în jug. 4 Și bătrânii cetății aceleia să pogoare juncana într‐o vale cu apă curgătoare, care nu s‐a arat nici nu s‐a semănat și să frângă gâtuî juncanei acolo în vale. 5 Și preoții, fiii lui Levi să se apropie; căci pe ei i‐a ales Domnul Dumnezeul tău ca să‐i slujească și să binecuvânteze în numele Domnului și după spusa lor să fie rânduită orice neînțelegere și orice lovitură. 6 Și toți bătrânii cetății aceleia, care este cea mai apropiată de cel ucis , să‐și spele mâinile deasupra juncanei al cărei gât a fost frânt în vale 7 și să răspundă și să zică: Mâinile noastre n‐au vărsat sângele acesta și ochii noștri n‐au văzut. 8 Iartă, Doamne, poporului tău Israel, pe care l‐ai răscumpărat, și nu îngădui sânge nevinovat în mijlocul poporului tău Israel. Și sângele li se va ierta. 9 Așa vei curăți sângele nevinovat din mijlocul tău când vei face ce este drept în ochii Domnului.
Despre femeile prinse
10 Când vei ieși la război împotriva vrăjmașilor tăi și Domnul Dumnezeul tău îi va da în mâna ta, și‐i vei lua prinși, 11 și între cei prinși vei vedea o femeie frumoasă la chip și o vei pofti și vei voi să ți‐o iei de nevastă; 12 atunci s‐o aduci în casa ta și să‐și radă capul și să‐și taie unghiile; 13 și să‐și lepede veșmintele robiei de pe ea și să rămână în casa ta, și să plângă pe tatăl ei și pe mama ei o lună de zile și după aceasta să intri la ea și să‐i fii bărbat și să‐ți fie nevastă. 14 Și va fi așa : dacă nu‐ți place de ea, să‐i dai drumul după dorința ei; dar n‐o vei putea vinde nicidecum pe bani; să nu te porți cu ea ca roabă fiindcă ai înjosit‐o.
Dreptul întâiului născut la fiii din două femei
15 Dacă un bărbat va avea două neveste, una iubită și alta urâtă și i‐au născut copii, și cea iubită și cea urâtă, și fiul cel întâiu‐născut va fi al celei ce era urâtă; 16 atunci va fi așa : în ziua când va face el pe fiii săi să moștenească ce are, nu va putea face întâiul născut pe fiul celei iubite înaintea fiului celei urâte, care este cel întâiul născut; 17 ci să recunoască de întâiul născut pe fiul celei urâte, dându‐i o parte îndoită din tot ce va fi al său; căci el este începutul puterii sale; dreptul întâii nașteri este al lui.
Despre fiii neascultători
18 Când cineva va avea un fiu îndărătnic și nesupus, care n‐ascultă de glasul tatălui său, nici de glasul mamei sale, și ei îl ceartă și nu ascultă de ei; 19 atunci tatăl său și mamă‐sa să‐l apuce și să‐l scoată la bătrânii cetății sale și la poarta locului său. 20 Și să zică bătrânilor cetății sale: Fiul acesta al nostru este îndărătnic și nesupus, n‐ascultă de glasul nostru; este lacom și bețiv. 21 Și toți oamenii cetății sale să‐l ucidă cu pietre, ca să moară, și să curăți răul din mijlocul tău și tot Israelul să audă și să se teamă.
Despre cei spânzurati
22 Iar dacă va săvârși cineva un păcat judecat de moarte și va fi omorât și‐l vei spânzura pe un lemn, 23 trupul lui să nu rămână toată noaptea pe lemn, ci să‐l înmormântezi chiar în acea zi; căci cel spânzurat este blestemat de Dumnezeu; și să nu‐ți întinezi țara pe care ți‐o dă de moștenire Domnul Dumnezeul tău.