Iuda pustiit
1 Iată, Domnul deșartă țara și o pustiește, îi răstoarnă fața și risipește locuitorii; 2 cum se întâmplă preotului , se întâmplă și poporului; stăpânului, ca și slugii; stăpânei, ca și slujnicei; vânzătorului, ca și cumpărătorului ; celui ce dă cu împrumut, ca și celui ce ia cu împrumut; datornicului, ca și celui căruia îi este dator. 3 Țara este pustiită de tot și prădată; căci Domnul a hotărât așa. 4 Țara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sunt mâhniți și tânjesc; căpeteniile poporului sunt fără putere, 5 căci țara a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu țineau poruncile și rupeau legământul cel veșnic! 6 De aceea mănâncă blestemul țara și suferă locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sunt prăpădiți locuitorii țării și nu mai rămâne decât un mic număr din ei. 7 Mustul stă trist, via este veștejită; toți cei ce erau cu inima veselă suspină. 8 A încetat desfătarea timpanelor , s-a sfârșit veselia gălăgioasă, s-a dus bucuria harpei. 9 Nu se mai cântă când se bea vin și băuturile tari li se par amare celor ce le beau. 10 Cetatea pustie este dărâmată; toate casele sunt închise, nu mai intră nimeni în ele. 11 Pe ulițe se strigă după vin; s-a dus orice desfătare, nu mai este nicio veselie în țară. 12 Numai pustiire a mai rămas în cetate și porțile stau dărâmate. 13 Da, în țară, în mijlocul popoarelor, este ca atunci când se scutură măslinul sau ca la culesul ciorchinelor rămase după culesul viei.
Babilonul nimicit, și Ierusalimul ridicat
14 Ceilalți însă, care vor mai rămâne, își înalță glasul, scot strigăte de veselie; de pe țărmurile mării, laudă măreția Domnului. 15 Proslăviți dar pe Domnul în locurile unde strălucește lumină, lăudați Numele Domnului Dumnezeului lui Israel în ostroavele mării! 16 De la marginile pământului auzim cântând: „Slavă celui neprihănit!” Dar eu zic: „Sunt pierdut! Sunt pierdut! Vai de mine!” Jefuitorii jefuiesc, jefuitorii se înverșunează la jaf. 17 Groaza , groapa și lațul vin peste tine, locuitor al țării! 18 Cel ce fuge dinaintea strigătelor de groază cade în groapă și cel ce se ridică din groapă se prinde în laț, căci se deschid stăvilarele de sus și se clatină temeliile pământului! 19 Pământul se rupe, pământul se sfărâmă, pământul se crapă, 20 pământul se clatină ca un om beat, tremură ca o colibă; păcatul lui îl apasă, cade și nu se mai ridică. 21 În ziua aceea, Domnul va pedepsi în cer oștirea de sus, iar pe pământ, pe împărații pământului. 22 Aceștia vor fi strânși ca prinși de război și puși într-o temniță, vor fi închiși în gherle și, după un mare număr de zile, vor fi pedepsiți. 23 Luna va fi acoperită de rușine și soarele, de groază, căci Domnul oștirilor va împărăți pe Muntele Sionului și la Ierusalim, strălucind de slavă în fața bătrânilor Lui.
Iuda pustiit
1 Iată! Domnul golește pământul și‐l pustiește și răstoarnă și risipește pe locuitorii lui! 2 Și va fi poporului ca și preotului , slujitorului ca și domnului său, slujnicei ca și doamnei sale, cumpărătorului ca și vânzătorului, celui ce împrumută ca și celui împrumutat, cămătarului ca și datornicului. 3 Țara va fi golită de tot și pustiită de tot. Căci Domnul a vorbit cuvântul acesta. 4 Pământul jelește și se veștejește; lumea lâncezește și se veștejește; poporul trufaș al țării lâncezește. 5 Și pământul este pângărit sub locuitorii săi: căci au călcat legile, au schimbat așezământul, au rupt legământul cel veșnic. 6 Pentru aceasta blestemul înghite pământul și locuitorii din el sunt socotiți vinovați; pentru aceasta locuitorii pământului sunt arși și au rămas puțini oameni. 7 Mustul jelește, via lâncezește, toți cei ce erau cu inima voioasă suspină. 8 Veselia timpanelor încetează, vuietul celor ce se veselesc se sfârșește, bucuria harfei încetează. 9 Nu beau vin cu un cântec: băutura tare este amară celor ce o beau. 10 Cetatea pustie este sfărâmată; fiecare casă este închisă că nimeni nu intră în ea. 11 În ulițe este o strigare pentru vin. Orice bucurie este întunecată, veselia țării s‐a dus în robie. 12 Pustiirea rămâne în cetate și poarta este lovită cu o dărâmătură, 13 căci așa va fi în mijlocul pământului: între popoare, ca scuturatul unui măslin, ca strângerea boabelor după sfârșitul culesului viei. 14 Aceștia își vor înălța glasul, vor chiui; pentru măreția Domnului vor striga tare de la mare. 15 De aceea slăviți pe Domnul în răsărit, numele Domnului Dumnezeului lui Israel, în ostroavele mării. 16 De la marginea pământului noi am auzit cântări: Slavă celui Drept. Și eu am zis: Vai, mă sting! Mă sting! Vai de mine! Vânzătorii s‐au purtat ca vânzători; da, vânzătorii s‐au purtat ca foarte vânzători. 17 Groaza și groapa și cursa sunt asupra ta, locuitor al țării. 18 Și va fi așa : cel ce fuge de vuietul fricii va cădea în groapă și cel ce se ridică din mijlocul gropii se va prinde în cursă: căci ferestrele cerurilor de sus sunt deschise și temeliile pământului se clatină. 19 Pământul este sfărâmat, pământul se desface, pământul este zguduit cu putere. 20 Pământul se clatină încoace și încolo ca cel beat și se mișcă încoace și încolo ca o colibă de noapte; și abaterea lui este grea peste el și cade și nu se mai ridică. 21 Și va fi așa : în ziua aceea Domnul va pedepsi oștirea celor înalți în înălțime și pe împărații pământului de pe pământ. 22 Și vor fi strânși ca adunarea celor întemnițați pentru groapă și vor fi închiși în închisoare și după multe zile vor fi cercetați. 23 Și luna va roși și soarele se va rușina. Căci Domnul oștirilor va împărăți pe muntele Sion și în Ierusalim și înaintea bătrânilor săi în slavă.