1 În ziua aceea, Domnul va lovi cu sabia Lui cea aspră, mare și tare leviatanul , Babilonul, șarpele fugar (Asur), și leviatanul, șarpele inelat (Babel), și va ucide balaurul de lângă mare (Egiptul). 2 În ziua aceea, cântați o cântare asupra viei celei mai alese: 3 „Eu , Domnul, sunt Păzitorul ei, Eu o ud în fiecare clipă; Eu o păzesc zi și noapte, ca să n-o vatăme nimeni. 4 N-am nicio mânie. Dar, dacă voi găsi mărăcini și spini, voi merge la luptă împotriva lor și-i voi arde pe toți, 5 afară numai dacă vor căuta ocrotirea Mea, vor face pace cu Mine, da, vor face pace cu Mine.” 6 În vremurile viitoare, Iacov va prinde rădăcină, Israel va înflori și va odrăsli și va umple lumea cu roadele lui. 7 L-a lovit oare Domnul cum a lovit pe cei ce-l loveau? L-a ucis El cum a ucis pe cei ce-l ucideau? 8 Cu măsură l-ai pedepsit în robie, luându-l cu suflarea năprasnică a vântului de răsărit. 9 Astfel, nelegiuirea lui Iacov a fost ispășită și iată rodul iertării păcatului lui: Domnul a făcut toate pietrele altarelor ca niște pietre de var prefăcute în țărână; idolii Astarteei și stâlpii Soarelui nu se vor mai ridica. 10 Căci cetatea cea tare a rămas singuratică, a ajuns o locuință lăsată și părăsită ca pustia. În ea paște vițelul, în ea se culcă și-i mănâncă ramurile. 11 Când i se usucă ramurile, sunt rupte; vin femeile să le ardă. Căci acesta era un popor fără pricepere, de aceea Cel ce l-a făcut n-a avut milă de el și Cel ce l-a întocmit nu l-a iertat. 12 În vremea aceea, Domnul va scutura roade de la cursul râului până la pârâul Egiptului, iar voi veți fi strânși unul câte unul, copii ai lui Israel! 13 În ziua aceea, se va suna cu trâmbița cea mare și atunci se vor întoarce cei surghiuniți din țara Asiriei și fugarii din țara Egiptului. Ei se vor închina înaintea Domnului pe muntele cel sfânt, Ierusalim.
Strângerea lui Israel
1 În ziua aceea Domnul va pedepsi cu sabia sa cea grea și mare și tare pe Leviatan , pe șarpele cel iute, da, pe Leviatan, pe șarpele cel inelat și va ucide pe balaurul din mare. 2 În ziua aceea va fi o vie de vin curat; cântați despre ea: 3 Eu , Domnul, o păzesc, o voi uda în orice clipă, ca nimeni să n‐o vatăme și o voi păzi noaptea și ziua. 4 Urgie nu este în mine. O, de s‐ar lupta spinii și scaii cu mine! M‐aș repezi împotriva lor, i‐aș arde pe toți. 5 Sau să se apuce de tăria mea; să facă pace cu mine; da , să facă pace cu mine! 6 În viitor Iacov va prinde rădăcină, Israel va îmboboci și va înflori și va umplea fața lumii cu roadă. 7 Oare l‐a lovit pe el cum a lovit pe cei ce l‐au lovit pe el? Sau el este ucis cu uciderea celor uciși de el? 8 Cu măsură te‐ai certat cu ea când i‐ai dat drumul: el a îndepărtat‐o cu vântul său puternic, în ziua vântului de răsărit. 9 Deci cu aceasta se va ispăși nelegiuirea lui Iacov și aceasta este tot rodul îndepărtării păcatului său: când va face toate pietrele altarului ca pietrele de var care sunt fărâmate bucăți, Astarteele și chipurile soarelui nu se vor mai ridica. 10 Căci cetatea cea întărită este singuratică, o locuință lăsată și părăsită ca o pustie. Acolo va paște vițelul și acolo se va culca și va mânca ramurile ei. 11 Când ramurile ei se vor usca, se vor rupe. Femeile vor veni și le vor pune pe foc. Căci este un popor fără pricepere. De aceea Făcătorul său nu va avea milă de el și Cel ce l‐a întocmit nu se va îndura de el. 12 Și va fi așa : în ziua aceea Domnul va bate roadele de la cursul Râului până la părâul Egiptului și veți fi adunați unul câte unul, copii ai lui Israel. 13 Și va fi așa : în ziua aceea se va sufla din trâmbița cea mare și vor veni cei gata să fie pierduți în țara Asiriei și cei lepădați în țara Egiptului și se vor închina înaintea Domnului, pe muntele cel sfânt, la Ierusalim.