1 Fugiți, copii ai lui Beniamin, fugiți din mijlocul Ierusalimului, sunați din trâmbiță la Tecoa, ridicați un semn la Bet-Hacherem ! Căci de la miazănoapte se vede venind o nenorocire și un mare prăpăd. 2 Pe frumoasa și subțirica fiică a Sionului o nimicesc! 3 La ea vin păstorii cu turmele lor, își întind corturile în jurul ei și își paște fiecare partea lui.” 4 „Pregătiți-vă s-o bateți! Haidem! Să ne suim ziua-n amiaza mare!… Vai de noi, căci ziua scade și umbrele de seară se lungesc. 5 Haidem să ne suim noaptea! Și să-i dărâmăm casele împărătești!” 6 Căci așa vorbește Domnul oștirilor: „Tăiați copaci și ridicați șanțuri împotriva Ierusalimului! Aceasta este cetatea care trebuie pedepsită, căci în mijlocul ei este numai apăsare. 7 Cum țâșnesc apele dintr-o fântână , așa țâșnește răutatea ei din ea; nu se aude în ea decât silnicie și prăpăd; durerea și rănile Îmi izbesc fără curmare privirile. 8 Ia învățătură, Ierusalime, ca nu cumva să Mă depărtez de tine și să fac din tine un pustiu, o țară nelocuită!” 9 Așa vorbește Domnul oștirilor: „Vor culege rămășițele lui Israel cum se culeg ciorchinele rămase dintr-o vie. Puneți din nou mâna pe ea, ca și culegătorul pe mlădițe.” 10 Cui să vorbesc și pe cine să iau martor ca să m-asculte? Urechea lor este netăiată împrejur și nu sunt în stare să ia aminte. Iată , Cuvântul Domnului este o ocară pentru ei și nu le place de el. 11 Eu sunt așa de plin de mânia Domnului, că n-o pot opri. „Toarn-o peste copilul de pe uliță și peste adunările tinerilor. Căci și bărbatul, și nevasta vor fi prinși, și bătrânul, și cel încărcat de zile. 12 Casele lor vor trece în stăpânirea altora, ogoarele și nevestele lor, de asemenea, când Îmi voi întinde mâna asupra locuitorilor țării”, zice Domnul. 13 „Căci de la cel mai mic până la cel mai mare, toți sunt lacomi de câștig; de la proroc până la preot, toți înșală. 14 Leagă în chip ușuratic rana fiicei poporului Meu, zicând : ‘Pace! Pace!’ Și totuși nu este pace! 15 Sunt dați de rușine , căci săvârșesc urâciuni, și totuși nu roșesc și nu știu de rușine. De aceea vor cădea împreună cu cei ce cad, vor fi răsturnați când îi voi pedepsi”, zice Domnul. 16 Așa vorbește Domnul: „Stați în drumuri, uitați-vă și întrebați care sunt cărările cele vechi , care este calea cea bună: umblați pe ea, și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre!” Dar ei răspund: „Nu vrem să umblăm pe ele!” 17 „Am pus niște străjeri peste voi: ‘Fiți cu luare aminte la sunetul trâmbiței!’” Dar ei răspund: „Nu vrem să fim cu luare aminte !” 18 „De aceea, ascultați, neamuri, și luați seama la ce li se va întâmpla, adunare a popoarelor! 19 Ascultă și tu, pământule! Iată, voi aduce peste poporul acesta o nenorocire care va fi rodul gândurilor lui, căci n-au luat aminte la Cuvintele Mele și au nesocotit Legea Mea. 20 Ce nevoie am Eu de tămâia care vine din Seba , de trestia mirositoare dintr-o țară depărtată? Arderile voastre de tot nu-Mi plac și jertfele voastre nu-Mi sunt plăcute.” 21 De aceea, așa vorbește Domnul: „Iată, voi pune înaintea poporului acestuia niște pietre de poticnire, de care se vor lovi împreună părinți și fii, vecini și prieteni, și vor pieri.” 22 Așa vorbește Domnul: „Iată că vine un popor din țara de la miazănoapte , un neam mare se ridică de la marginile pământului. 23 Ei poartă arc și suliță; sunt cumpliți și fără milă; glasul lor urlă ca marea; sunt călare pe cai și gata de luptă, ca un om pregătit de război, împotriva ta, fiică a Sionului!” 24 La vuietul apropierii lor, mâinile ni se slăbesc, ne apucă groaza , ca durerea unei femei care naște. 25 Nu ieșiți în ogoare și nu mergeți pe drumuri! Căci acolo este sabia vrăjmașului, răspândind spaima de jur împrejur! 26 Fiica poporului meu, acoperă-te cu un sac și tăvălește-te în cenușă, jelește-te ca după singurul tău fiu, varsă lacrimi, lacrimi amare! Căci pe neașteptate vine pustiitorul peste noi. 27 „Te pusesem de pază peste poporul Meu, ca o cetățuie, ca să le cunoști și să le cercetezi calea. 28 Toți sunt niște răzvrătiți, niște bârfitori , aramă și fier, toți sunt niște stricați. 29 Foalele ard, plumbul este topit de foc; degeaba curățesc, căci zgura nu se dezlipește. 30 De aceea se vor numi argint lepădat, căci Domnul i-a lepădat.”
Amenințarea împresurării
1 Copii ai lui Beniamin, fugiți din mijlocul Ierusalimului și trâmbițați în Tecoa și ridicați un semn de foc în Bet‐Hacherem : căci răul se arata de la miazănoapte și un prăpăd mare. 2 Voi stârpi pe cea frumoasă și gingașă, pe fata Sionului. 3 Păstorii și turmele lor vor veni la ea; își vor așeza corturile împotriva ei, în jur; vor paște fiecare în locul lui. 4 Pregătiți războiul împotriva ei. Sculați‐vă și să ne suim la amiază . Vai de noi, căci ziua s‐a plecat, căci se întind umbrele de seară. 5 Sculați‐vă și să ne suim noaptea și să‐i dărâmăm palatele. 6 Căci așa a zis Domnul oștirilor: Tăiați copaci și faceți un val împotriva Ierusalimului. Aceasta este cetatea de cercetat. Este plină de apăsare în mijlocul ei. 7 Cum își varsă fântâna apa, așa își varsă ea răutatea: asuprire și prăpăd se aud în ea; înaintea feței mele sunt necurmat lovitură și rană. 8 Ia învățătură, Ierusalime, ca nu cumva să mi se înstrăineze sufletul de tine, ca nu cumva să te fac o pustie, o țară nelocuită. 9 Așa zice Domnul oștirilor: Vor culege în totul, ca pe o vie, rămășița lui Israel. Pune iar mâna, ca și culegătorul la coșuri! 10 Cui să‐i vorbesc și să‐i mărturisesc ca să mă asculte ei? Iată, urechea le este netăiată împrejur și nu pot s‐audă: iată , cuvântul Domnului le este o ocară, n‐au plăcere de el. 11 De aceea sunt plin de mânia Domnului; sunt obosit de a o ține. Vars‐o asupra pruncilor pe uliță și asupra adunării tinerilor; căci și bărbatul și nevasta vor fi luați și bătrânul și cel sătul de zile. 12 Și casele lor vor trece în mâna altora, cu țarinele și nevestele împreună, căci îmi voi întinde mâna împotriva locuitorilor țării, zice Domnul. 13 Căci de la cel mai mic al lor până la cel mai mare al lor, fiecare s‐a dedat la lăcomie de bani; și de la proroc până la preot, fiecare lucrează cu înșelăciune. 14 Și au vindecat cu ușurătate spărtura fiicei poporului meu, zicând: Pace, pace! Și nu este pace. 15 Oare s‐au rușinat ei că au făcut urâciune? Nu, nicidecum nu s‐au rușinat, nici nu cunosc ce este să roșească. De aceea vor cădea între cei ce cad; la vremea când îi voi cerceta, se vor poticni, zice Domnul. 16 Așa zice Domnul: Stați pe căi și vedeți și întrebați de cărările cele vechi, care este calea cea bună și umblați pe ea, și veți afla odihnă pentru sufletele voastre. Dar ei au zis: Nu voim să umblăm pe ea . 17 Am pus încă și păzitori peste voi, zicând : Ascultați sunetul trâmbiței. Dar ei au zis: Nu voim să ascultăm . 18 De aceea, auziți, neamurilor, și cunoaște, o, adunare, ce este între ei. 19 Auzi , pământule! Iată, voi aduce rău asupra poporului acestuia, rodul gândurilor lor; căci n‐au ascultat de cuvintele mele și cât despre legea mea, au lepădat‐o. 20 La ce vine la mine tămâie din Seba și trestia mirositoare dintr‐o țară depărată? Ardeile de tot ale voastre nu‐mi sunt bine primite și jertfele voastre nu‐mi plac. 21 De aceea așa zice Domnul: Iată, voi pune pietre de poticnire înaintea poporului acestuia și părinții și fiii se vor poticni de ele, vecinul și prietenul lui se vor pierde. 22 Așa zice Domnul: Iată, vine un popor din țara de la miazănoapte și un neam mare va fi trezit de la marginea pământului. 23 Ei apucă arcul și sulița; sunt haini și fără milă; glasul lor urlă ca marea; și călăresc pe cai, fiecare înșirat ca un bărbat pentru luptă, împotriva ta, fiică a Sionului. 24 Noi le‐am auzit vestea: mâinile ne‐au slăbit, strâmtorarea ne‐a cuprins și chin ca al unei femei în facere. 25 Nu ieșiți la câmp, nici nu umblați pe cale; căci sabia vrăjmașului, groaza este în orice parte. 26 Fată a poporului meu, încinge‐te cu sac și tăvălește‐te în cenușă; fă‐ți o jelire ca pentru un singur fiu, o plângere foarte amară; căci pustiitorul va veni deodată asupra noastră. 27 Te‐am pus în mijlocul poporului meu ca un topitor și un turn, ca să cunoști și să le cercetezi calea. 28 Toți sunt neascultători între neascultători, umblă cu clevetiri ; sunt aramă și fier; sunt stricați cu toții. 29 Foalele suflă tare; plumbul este mistuit de foc; în zadar topesc și iar topesc, căci cei răi nu sunt despărțiți; 30 se vor numi argint lepădat, căci Domnul i‐a lepădat.