1 Iată, ochiul meu a văzut toate acestea,
urechea mea a auzit și a luat seama.
2 Ce știți voi știu și eu,
nu sunt mai prejos decât voi.
3 Dar vreau să vorbesc acum Celui Atotputernic,
vreau să-mi apăr pricina înaintea lui Dumnezeu.
4 Căci voi sunteți niște făuritori de minciuni,
sunteți cu toții niște doctori de nimic.
5 O, de ați fi tăcut,
ce înțelepciune ați fi arătat!
6 Acum, ascultați, vă rog, apărarea mea
și luați aminte la răspunsul buzelor mele!
7 Vreți să vorbiți lucruri nedrepte din dragoste pentru Dumnezeu
și să spuneți minciuni ca să-L apărați?
8 Vreți să țineți cu El
și să faceți pe apărătorii lui Dumnezeu?
9 Dacă vă va cerceta El, va găsi bine oare?
Sau vreți să-L înșelați cum înșelați pe un om?
10 Nu, nu; ci El vă va osândi
dacă în ascuns nu lucrați decât părtinindu-L pe El.
11 Nu vă înfricoșează măreția Lui?
Și nu cade groaza Lui peste voi?
12 Părerile voastre sunt păreri de cenușă,
întăriturile voastre sunt întărituri de lut.
13 Tăceți, lăsați-mă, vreau să vorbesc!
Întâmplă-mi-se ce mi s-ar întâmpla.
14 Îmi voi lua carnea în dinți
și îmi voi pune viața în joc.
15 Da, mă va ucide : n-am nimic de nădăjduit;
dar îmi voi apăra purtarea în fața Lui.
16 Chiar și lucrul acesta poate sluji la scăparea mea,
căci un nelegiuit nu îndrăznește să vină înaintea Lui.
17 Ascultați, ascultați cuvintele mele,
luați aminte la cele ce voi spune.
18 Iată-mă, sunt gata să-mi apăr pricina,
căci știu că am dreptate.
19 Are cineva ceva de spus împotriva mea?
Atunci tac și vreau să mor.
20 Numai două lucruri fă-mi
și nu mă voi ascunde de Fața Ta:
21 Trage-Ți mâna de pe mine și
nu mă mai tulbura cu groaza Ta.
22 Apoi, cheamă-mă, și-Ți voi răspunde
sau lasă-mă să vorbesc eu și răspunde-mi Tu!
23 Câte fărădelegi și păcate am făcut?
Arată-mi călcările de lege și păcatele mele.
24 Pentru ce Îți ascunzi Fața
și mă iei drept vrăjmaș?
25 Vrei să lovești o frunză suflată de vânt?
Vrei să urmărești un pai uscat?
26 Pentru ce să mă lovești cu suferințe amare
și să mă pedepsești pentru greșeli din tinerețe?
27 Pentru ce să-mi pui picioarele în butuci,
să-mi pândești toate mișcările,
să pui hotar pașilor mei,
28 când trupul meu cade în putrezire,
ca o haină mâncată de molii?
Iov îndeamnă pe prieteni
1 Iată, pe toate mi le‐a văzut ochiul, urechea mea a auzit și a înțeles. 2 Ce știți voi știu și eu: nu sunt mai prejos decât voi. 3 Dar cu adevărat vreau să vorbesc cu Cel Atotputernic și doresc să mă judec cu Dumnezeu. 4 Dar cu adevărat voi sunteți născocitori de minciuni, toți sunteți doctori nefolositori. 5 O, de ați fi tăcut de tot! Și aceasta ar fi fost înțelepciunea voastră! 6 Ascultați acum apărarea mea și luați seama la dovezile buzelor mele! 7 Voiți oare să vorbiți nedrept pentru Dumnezeu și să spuneți neadevăr pentru el? 8 Vreți să căutați la fața lui? Să vă certați pentru Dumnezeu? 9 Bine va fi, dacă vă va cerceta el? Vreți să‐l amăgiți cum amăgește cineva pe om? 10 El vă va mustra negreșit, dacă în ascuns căutați la față. 11 Oare vă înspăimântă mărirea sa? Și nu cade peste voi temerea de el? 12 Spusele voastre vestite sunt proverbe de cenușă și apărările voastre sunt apărări de lut. 13 Tăceți, lăsați‐mă, și voi vorbi și să vină peste mine orice. 14 De ce mi‐aș lua carnea în dinți și mi‐aș pune viața în mână? 15 Iată, chiar de mă va omorî , tot m‐aș încrede în el. Dar îmi voi apăra căile înaintea lui. 16 Și aceasta va fi mântuirea mea, că un om nelegiuit nu va veni înaintea feței sale. 17 Ascultați cu luare aminte cuvântul meu și vorbirea mea să intre în urechile voastre! 18 Iată, acum mi‐am rânduit pricina, știu că voi fi îndreptățit. 19 Cine este cel ce se ceartă cu mine? Căci dacă voi tăcea acum, mi‐aș da duhul. 20 Numai două lucruri nu‐mi face și nu mă voi ascunde dinaintea feței tale: 21 Depărtează‐ți mâna de la mine și să nu mă înspăimânte spaima ta. 22 Atunci cheamă și voi răspunde. Sau lasă‐mă să vorbesc și să‐mi răspunzi. 23 Câte sunt nelegiuirile și păcatele mele? Fă‐mă să cunosc greșeala mea și păcatul meu! 24 Pentru ce îți ascunzi fața și mă ții drept vrăjmașul tău? 25 Vrei să înspăimânți o frunză mânată de vânt și să urmărești miriștea uscată? 26 Căci scrii lucruri amare împotriva mea și mă faci să moștenesc nelegiuirile tinerețelor mele. 27 Îmi pui picioarele în butuci și însemni toate cărările mele; tragi o linie în jurul tălpilor picioarelor mele. 28 Și cel pe care‐l urmărește el este ca mucegaiul care se trece, ca o haină pe care a mâncat‐o molia.