1 Elihu a urmat și a zis:
2 „Așteaptă puțin și voi urma,
căci mai am încă de vorbit pentru Dumnezeu.
3 Îmi voi lua temeiurile de departe
și voi dovedi dreptatea Ziditorului meu.
4 Fii încredințat, cuvântările mele nu sunt minciuni,
ci ai de-a face cu un om cu simțăminte curate.
5 Dumnezeu este puternic, dar nu leapădă pe nimeni
și este puternic prin tăria priceperii Lui.
6 El nu lasă pe cel rău să trăiască
și face dreptate celui nenorocit.
7 Nu-Și întoarce ochii de la cei fără prihană
și-i pune pe scaunul de domnie cu împărații,
îi așază pentru totdeauna ca să domnească.
8 Se întâmplă să cadă în lanțuri
și să fie prinși în legăturile nenorocirii?
9 Le pune înainte faptele lor,
fărădelegile lor, mândria lor.
10 Îi înștiințează ca să se îndrepte,
îi îndeamnă să se întoarcă de la nelegiuire.
11 Dacă ascultă și se supun,
își sfârșesc zilele în fericire
și anii în bucurie.
12 Dacă n-ascultă, pier uciși de sabie,
mor în orbirea lor.
13 Nelegiuiții se mânie ,
nu strigă către Dumnezeu când îi înlănțuie;
14 își pierd viața în tinerețe,
mor ca cei desfrânați.
15 Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui
și prin suferință îl înștiințează.
16 Și pe tine te va scoate din strâmtoare,
ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină,
și masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase .
17 Dar, dacă-ți aperi pricina ca un nelegiuit,
pedeapsa este nedezlipită de pricina ta.
18 Supărarea să nu te împingă la batjocură
și mărimea prețului răscumpărării să nu te ducă în rătăcire!
19 Oare ar ajunge strigătele tale să te scoată din necaz
și chiar toate puterile pe care le-ai putea desfășura?
20 Nu suspina după noapte,
care ia popoarele din locul lor.
21 Ferește-te să faci rău,
căci suferința te îndeamnă la rău.
22 Dumnezeu este mare în puterea Lui;
cine ar putea să învețe pe alții ca El?
23 Cine Îi cere socoteală de căile Lui
și cine îndrăznește să-I spună: ‘Faci rău’?
24 Nu uita să lauzi faptele Lui,
pe care toți oamenii trebuie să le mărească!
25 Orice om le privește,
fiecare muritor le vede de departe.
26 Iată ce mare e Dumnezeu!
Dar noi nu-L putem pricepe ,
numărul anilor Lui nimeni nu l-a pătruns.
27 Căci El trage la El picăturile de apă,
le preface în abur și dă ploaia,
28 pe care norii o strecoară
și o picură peste mulțimea oamenilor.
29 Și cine poate pricepe ruperea norului
și bubuitul cortului Său?
30 Iată, El Își întinde lumina în jurul Lui
și acoperă adâncimile mării.
31 Prin aceste mijloace ,
El judecă popoarele
și dă belșug de hrană.
32 Ia fulgerul în mână
și-l aruncă asupra potrivnicilor Lui.
33 Dă de veste că e de față printr-un bubuit
și până și turmele Îi simt apropierea.
Sfârșitul cuvântării lui Elihu
1 Și Elihu a urmat și a zis: 2 Așteaptă puțin și îți voi arăta, căci mai am încă cuvinte pentru Dumnezeu. 3 Îmi voi lua cunoștința de departe și voi da dreptate Făcătorului meu. 4 Căci în adevăr cuvintele mele nu sunt neadevărate; unul care este desăvârșit în cunoștință este cu tine. 5 Iată, Dumnezeu este puternic și nu disprețuiește pe nimeni; este mare în tăria inimii. 6 El nu păstrează viața celui rău, dar celor necăjiți le dă dreptul lor. 7 El nu‐și trage ochii de la cel drept și acesta este cu împărații pe scaunul de domnie și îi spune să șadă în veac și sunt înălțați. 8 Și când sunt ferecați cu lanțuri și prinși în funiile întristării, 9 le arată lucrarea lor și greșelile lor cu care s‐au semețit. 10 Le deschide și urechea spre învățătură și le zice să se întoarcă de la nelegiuire. 11 Dacă ascultă și‐i slujesc, își vor trece zilele în fericire și anii în plăcere. 12 Dar dacă n‐ascultă, vor pieri de sabie și vor muri fără cunoștință. 13 Da, cei ce sunt nelegiuiți în inimă îngrămădesc mânie : nu strigă după ajutor când îi ferecă el. 14 Sufletul lor moare în tinerețe și viața lor piere între cei necurați. 15 El scapă pe cel necăjit în necazul său, și‐i deschide urechea în apăsare. 16 Da, te‐ar fi scos și pe tine din gura apăsării la loc larg unde nu este strâmtoare și ce este pe masa ta ar fi plin de grăsime . 17 Dar tu ești plin de judecata celui rău; judecata și dreptatea te apucă. 18 Fiindcă este mânie, păzește‐te să nu te ridici prin pedeapsă și un mare preț de răscumpărare nu te va face să scapi de ea. 19 Îți vor ajunge oare bogățiile tale ca să nu fii în necaz, sau toate încordările puterii? 20 Nu dori noaptea, când popoarele se suie la locul lor. 21 Păzește‐te, nu privi nelegiuirea: căci aceasta ai ales mai bine decât necazul. 22 Iată, Dumnezeu lucrează cu măreție în puterea sa; cine este învățat ca el? 23 Cine i‐a poruncit calea sa? Și cine zice: Tu ai făcut nedreptate? 24 Adu‐ți aminte să înalți lucrarea lui pe care au cântat‐o oamenii. 25 Toți oamenii o privesc; omul o vede de departe. 26 Iată, Dumnezeu este mare și nu‐l cunoaștem . Numărul anilor săi este de nepătruns. 27 Căci el trage în sus picăturile de apă, ele strecoară ploaia care ține de aburul său: 28 pe care cerurile o toarnă, o picură asupra oamenilor din belșug. 29 Da, poate pricepe cineva desfășurarea norilor, bubuitul cortului său? 30 Iată, el întinde în juru‐i lumina sa și acoperă fundul mării. 31 Căci prin aceasta judecă pe popoare, dă de mâncare din belșug. 32 El își acoperă mâinile cu fulgerul și‐i poruncește să lovească semnul. 33 Vuietul său îl vestește. Chiar și vitele îi prevestesc apropierea.