Juruințele
1 Domnul a vorbit lui Moise și a zis:
„Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: 2 ‘Când se vor face juruințe Domnului, dacă e vorba de oameni, ei să fie ai Domnului, după prețuirea ta. 3 Iar prețuirea pe care o vei face unui bărbat, de la douăzeci până la șaizeci de ani, să fie de cincizeci de sicli de argint, după siclul Sfântului Locaș: 4 dacă este femeie, prețuirea să fie de treizeci de sicli. 5 De la cinci până la douăzeci de ani, prețuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat și de zece sicli pentru o fată. 6 De la o lună până la cinci ani, prețuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat și de trei sicli de argint pentru o fată. 7 De la șaizeci de ani în sus, prețuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat și de zece sicli pentru o femeie. 8 Dacă cel ce a făcut juruința este prea sărac ca să plătească prețuirea aceasta făcută de tine, să-l aducă la preot, să-l prețuiască, și preotul să facă o prețuire potrivit cu mijloacele omului aceluia. 9 Dacă este vorba de dobitoacele care pot fi aduse ca jertfă Domnului, orice dobitoc care se va da Domnului va fi ceva sfânt. 10 Să nu-l schimbe și să nu pună unul rău în locul unuia bun, nici unul bun în locul unuia rău; dacă s-ar întâmpla să se înlocuiască un dobitoc cu altul, și unul, și celălalt va fi sfânt. 11 Dacă este vorba de dobitoacele necurate, care nu pot fi aduse ca jertfă Domnului, să aducă dobitocul la preot, 12 care-i va face prețuirea după cum va fi bun sau rău și va rămâne la prețuirea preotului. 13 Dacă vrea să-l răscumpere, să mai adauge o cincime la prețuirea lui.
Predarea lucrurilor
14 Dacă cineva își închină Domnului casa, hărăzind-o Domnului ca un dar sfânt, preotul să-i facă prețuirea după cum va fi, bună sau rea, și să rămână la prețuirea făcută de preot. 15 Dacă cel ce și-a închinat Domnului casa vrea s-o răscumpere, să adauge o cincime la prețul prețuirii ei, și va fi a lui. 16 Dacă cineva închină Domnului un ogor din moșia lui, prețuirea ta să fie după câtimea de sămânță pe care o dă, și anume cincizeci de sicli de argint pentru un omer de sămânță de orz. 17 Dacă își închină Domnului ogorul, cu începere chiar din anul de veselie, să rămână la prețuirea ta, 18 dar, dacă își închină Domnului ogorul după anul de veselie, atunci preotul să-i socotească prețul după numărul anilor care mai rămân până la anul de veselie și să-l scadă din prețuirea ta. 19 Dacă cel ce și-a închinat Domnului ogorul vrea să-l răscumpere, atunci să mai adauge o cincime la argintul prețuit de tine, și ogorul să rămână al lui. 20 Dacă nu-și răscumpără ogorul, și-l vinde altui om, nu va mai putea fi răscumpărat. 21 Și când va ieși cumpărătorul din el la anul de veselie , ogorul acela să fie închinat Domnului, ca ogor hărăzit Lui; să fie moșia preotului. 22 Dacă cineva închină Domnului un ogor cumpărat de el, care nu face parte din moșia lui, 23 preotul să-i socotească prețul după cât face prețuirea până la anul de veselie, și omul acela să plătească în aceeași zi prețul hotărât de tine, ca lucru închinat Domnului. 24 În anul de veselie, ogorul să se întoarcă la acela de la care fusese cumpărat și din moșia căruia făcea parte. 25 Toate prețuirile să se facă în siclii Sfântului Locaș: siclul are douăzeci de ghere .
Ce nu se poate închina
26 Nimeni nu va putea să închine Domnului pe întâiul născut din vita lui, care chiar este al Domnului ca întâi născut; fie bou, fie miel, este al Domnului. 27 Dacă este vorba însă de un dobitoc necurat, să-l răscumpere cu prețul prețuit de tine, mai adăugând încă o cincime; dacă nu este răscumpărat, să fie vândut după prețuirea ta. 28 Tot ce va dărui un om Domnului prin făgăduință, din ce are, nu va putea nici să se vândă, nici să se răscumpere: fie om, fie dobitoc, fie un ogor din moșia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduință va fi un lucru preasfânt, pentru Domnul. 29 Niciun om închinat Domnului prin făgăduință nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorât.
Zeciuielile
30 Orice zeciuială din pământ, fie din roadele pământului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru închinat Domnului. 31 Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime . 32 Orice zeciuială din cirezi și din turme, din tot ce trece sub toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului. 33 Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău și să nu se schimbe; dacă se înlocuiește un dobitoc cu un altul, și unul, și celălalt vor fi sfinte și nu vor putea fi răscumpărate.’” 34 Acestea sunt poruncile pe care le-a dat lui Moise Domnul pentru copiii lui Israel, pe muntele Sinai.
Juruințele
1 Și Domnul a vorbit lui Moise, zicând: 2 Vorbește copiilor lui Israel și spune‐le: Dacă cineva va pune ceva deoparte printr‐o juruință, sufletele să fie ale Domnului după prețuirea ta. 3 Și prețuirea ta pentru partea bărbătească de la vârsta de douăzeci de ani până la șaizeci de ani, prețuirea ta va fi de cincizeci de sicli de argint, după siclul sfântului locaș. 4 Și dacă va fi parte femeiască, prețuirea ta va fi de treizeci de sicli. 5 Și dacă este de la cinci ani până la douăzeci de ani, prețuirea ta va fi pentru partea bărbătească douăzeci de sicli, și pentru partea femeiască zece sicli. 6 Și dacă va fi de la o lună până la cinci ani, prețuirea ta va fi pentru partea bărbătească de cinci sicli de argint, și pentru partea femeiască prețuirea ta va fi de trei sicli de argint. 7 Și dacă va fi o parte bărbătească de șaizeci de ani și mai sus, prețuirea ta va fi de cincisprezece sicli și pentru partea femeiască zece sicli. 8 Și dacă va fi mai sărac decât prețuirea ta, să stea înaintea preotului și preotul să‐l prețuiască; preotul va face prețuirea după mijloacele celui ce a făcut juruința. 9 Și dacă va fi un dobitoc din care se aduce dar Domnului, tot ce vor da din el Domnului să fie sfânt. 10 Nu‐l vor schimba și nu‐l vor înlocui, bun pentru rău, sau rău pentru bun; și dacă cumva va înlocui un dobitoc cu un dobitoc, atunci el și cel înlocuit să fie sfânt. 11 Și dacă va fi un dobitoc necurat din care nu se aduce dar Domnului, atunci să pună dobitocul înaintea preotului. 12 Și preotul să‐l prețuiască, dacă va fi bun sau rău: și după prețuirea ta, preotule, va fi. 13 Și dacă vor voi cu adevărat să‐l răscumpere, atunci să adauge a cincea parte la prețuirea ta. 14 Și când cineva își va sfinți casa ca să fie sfântă pentru Domnul, preotul s‐o prețuiască dacă va fi bună sau rea; cum o va prețui preotul așa să fie. 15 Și dacă cel ce a sfințit‐o va voi să‐și răscumpere casa, atunci să adauge a cincea parte a argintului prețuirii tale și să fie a lui. 16 Și dacă cineva va sfinți Domnului din câmpul moșiei sale, atunci prețuirea ta să fie după sămânța lui, un omer de sămânță de orz cu cincizeci de sicli de argint. 17 Dacă își va sfinți câmpul din anul de veselie, să rămână după prețuirea ta. 18 Și dacă își va sfinți câmpul după anul de veselie, atunci preotul să‐i socotească argintul după numărul anilor care mai sunt până la anul de veselie, și să se facă un scăzământ din prețuirea ta. 19 Și dacă cel ce a sfințit câmpul va voi în adevăr să‐l răscumpere, să adauge a cincea parte a argintului prețuirii tale și să‐i rămână lui. 20 Și dacă nu voiește să răscumpere câmpul, sau dacă a vândut altui om câmpul, nu se va mai răscumpăra. 21 Și câmpul, când va ieși în anul de veselie , să fie sfânt pentru Domnul, ca un câmp predat: moșia lui să fie a preotului. 22 Și dacă cineva sfințește Domnului un câmp pe care l‐a cumpărat, care nu este din câmpul moșiei sale , 23 atunci preotul să‐i socotească prețul prețuirii tale până la anul de veselie, și să dea prețuirea ta în acea zi ca lucru sfânt Domnului. 24 În anul de veselie câmpul să se întoarcă la cel de la care a fost cumpărat, la acela a cui era stăpânirea pământului. 25 Și toată prețuirea ta să fie după siclul sfântului locaș: siclul să fie douăzeci de ghere . 26 Numai pe cel întâi‐născut al dobitoacelor, care este făcut întâi‐născut al Domnului, nimeni să nu‐l sfințească, fie bou sau miel; este al Domnului. 27 Și dacă va fi dintr‐un dobitoc necurat, atunci să‐l răscumpere după prețuirea ta și să adaoge a cincea parte; și dacă nu va fi răscumpărat, atunci să fie vândut după prețuirea ta. 28 Totuși niciun dar predat, pe care îl va preda cineva Domnului, din tot ce are el de la om până la dobitoc sau din câmpul moșiei lui, să nu fie vândut sau răscumpărat; orice lucru predat este preasfânt pentru Domnul. 29 Nimic predat, care va fi predat dintre oameni, nu va fi răscumpărat, ci să fie omorât.
Zeciuielile
30 Și toată zeciuiala pământului din sămânța pământului și din rodul pomilor este a Domnului: este sfântă pentru Domnul. 31 Și dacă va voi cineva să răscumpere ceva din zeciuiala sa, să adauge la ea a cincea parte. 32 Și toată zeciuiala din cireadă sau din turmă, orice trece pe sub toiag, a zecea parte să fie sfântă pentru Domnul. 33 Să nu aleagă dacă e bună sau rea și să n‐o înlocuiască; și dacă o va înlocui, atunci și vita înlocuită și cea pusă în locul ei să fie sfântă; nu se va răscumpăra. 34 Acestea sunt poruncile, pe care le‐a poruncit Domnul lui Moise pentru copiii lui Israel pe muntele Sinai.