Legea asupra moștenirilor
1 Fetele lui Țelofhad , fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din familiile lui Manase, fiul lui Iosif, și ale căror nume erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca și Tirța, 2 s-au apropiat și s-au înfățișat înaintea lui Moise, înaintea preotului Eleazar, înaintea mai-marilor și înaintea întregii adunări, la ușa cortului întâlnirii. Ele au zis: 3 „Tatăl nostru a murit în pustie; el nu era în mijlocul cetei celor ce s-au răzvrătit împotriva Domnului, în mijlocul cetei lui Core, ci a murit pentru păcatul lui și n-a avut fii. 4 Pentru ce să se stingă numele tatălui nostru din mijlocul familiei lui, pentru că n-a avut fii? Dă-ne și nouă deci o moștenire între frații tatălui nostru.” 5 Moise a adus pricina lor înaintea Domnului. 6 Și Domnul a zis lui Moise: 7 „Fetele lui Țelofhad au dreptate. Să le dai de moștenire o moșie între frații tatălui lor și să treci asupra lor moștenirea tatălui lor. 8 Iar copiilor lui Israel să le vorbești și să le spui: «Când un om va muri fără să lase fii, să treceți moștenirea lui asupra fetei lui. 9 Dacă n-are nicio fată, moștenirea lui s-o dați fraților lui. 10 Dacă n-are nici frați, moștenirea lui s-o dați fraților tatălui său. 11 Și, dacă nici tatăl lui n-are frați, moștenirea lui s-o dați rudei celei mai apropiate din familia lui și ea s-o stăpânească. Aceasta să fie o lege și un drept pentru copiii lui Israel, cum a poruncit lui Moise Domnul.»”
Iosua, urmașul lui Moise
12 Domnul a zis lui Moise: „Suie-te pe muntele acesta Abarim și privește țara pe care am dat-o copiilor lui Israel. 13 S-o privești, dar și tu vei fi adăugat la poporul tău, cum a fost adăugat fratele tău Aaron, 14 pentru că v-ați împotrivit poruncii Mele în pustia Țin, când cu cearta adunării, și nu M-ați sfințit înaintea lor cu prilejul apelor.” (Acestea sunt apele de ceartă, la Cades, în pustia Țin.) 15 Moise a vorbit Domnului și a zis: 16 „Domnul Dumnezeul duhurilor oricărui trup să rânduiască peste adunare un om 17 care să iasă înaintea lor și să intre înaintea lor, care să-i scoată afară și să-i vâre înăuntru, pentru ca adunarea Domnului să nu fie ca niște oi care n-au păstor.” 18 Domnul a zis lui Moise: „Ia-ți pe Iosua, fiul lui Nun, bărbat în care este Duhul Meu, și să-ți pui mâna peste el. 19 Să-l așezi înaintea preotului Eleazar și înaintea întregii adunări și să-i dai porunci sub ochii lor. 20 Să-l faci părtaș la dregătoria ta, pentru ca toată adunarea copiilor lui Israel să-l asculte. 21 Să se înfățișeze înaintea preotului Eleazar, care să întrebe pentru el judecata lui Urim înaintea Domnului, și Iosua, toți copiii lui Israel, împreună cu el, și toată adunarea să iasă după porunca lui Eleazar și să intre după porunca lui.” 22 Moise a făcut cum îi poruncise Domnul. A luat pe Iosua și l-a pus înaintea preotului Eleazar și înaintea întregii adunări. 23 Și-a pus mâinile peste el și i-a dat porunci , cum spusese Domnul prin Moise.
Legea moștenirilor
1 Și s‐au apropiat fetele lui Țelofhad , fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din familiile lui Manase, fiul lui Iosif. Și acestea erau numele fetelor sale: Mahla, Noa și Hogla și Milca și Tirța. 2 Și ele au stătut înaintea lui Moise și înaintea lui Eleazar, preotul, și înaintea mai marilor și a întregii adunări la intrarea cortului întâlnirii zicând: 3 Tatăl nostru a murit în pustie și n‐a fost în ceata celor ce s‐au întâlnit împreună împotriva Domnului, în adunarea lui Core, ci a murit în păcatul său și n‐a avut fii. 4 Pentru ce să se stingă numele tatălui nostru din familia lui pentru că n‐are fiu? Dă‐ne o stăpânire între frații tatălui nostru. 5 Și Moise a adus pricina lor înaintea Domnului. 6 Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 7 Fetele lui Țelofhad vorbesc drept; să le dai negreșit o stăpânire de moștenire între frații tatălui lor și să treci asupra lor moștenirea tatălui lor. 8 Și să vorbești copiilor lui Israel zicând: Dacă va muri cineva și nu va avea fiu, atunci să treceți moștenirea lui la fiica lui. 9 Și dacă nu va avea fiică, să dați moștenirea lui fraților lui. 10 Și dacă nu va avea frați, să dați moștenirea lui fraților tatălui său. 11 Și dacă tatăl său nu va avea frați, să dați moștenirea lui rudei lui care este cea mai aproape din familia lui și el s‐o stăpânească. Și să fie pentru copiii lui Israel o orânduire de judecată, cum a poruncit Domnul lui Moise. 12 Și Domnul a zis lui Moise: Suie‐te pe acest munte Abarim și vezi țara pe care am dat‐o copiilor lui Israel. 13 O vei vedea și vei fi adăugat și tu la poporul tău cum a fost adăugat Aaron, fratele tău, 14 pentru că v‐ați răsculat împotriva poruncii mele în pustia Țin, în cearta obștei, în loc să mă sfințiți la ape înaintea ochilor lor. Acestea sunt apele Meriba, la Cades în pustia Țin. 15 Și Moise a vorbit Domnului zicând: 16 Domnul Dumnezeul duhurilor a toată carnea să pună un bărbat peste adunare, 17 care să iasă înaintea lor și să intre înaintea lor și care să‐i scoată afară și să‐i aducă înăuntru, ca adunarea Domnului să nu fie ca niște oi care n‐au păstor. 18 Și Domnul a zis lui Moise: Ia pe Iosua, fiul lui Nun, bărbat în care este Duhul, și pune‐ți mâna peste el, 19 și să‐l pui înaintea lui Eleazar, preotul, și înaintea întregii adunări și să‐i dai poruncă înaintea ochilor lor. 20 Și să pui peste el din slava ta ca toată adunarea copiilor lui Israel să‐l asculte. 21 Și el să stea înaintea lui Eleazar, preotul, care să întrebe pentru el prin judecata lui Urim înaintea Domnului: după cuvântul lui să iasă și după cuvântul lui să intre, el și toți copiii lui Israel cu el, toată adunarea. 22 Și Moise a făcut cum îi poruncise Domnul și a luat pe Iosua și l‐a pus înaintea lui Eleazar, preotul, și înaintea adunării întregi. 23 Și și‐a pus mâinile peste el și i‐a dat poruncă , după cum vorbise Domnul prin Moise.