PSALMUL 18
Către mai-marele cântăreților.
Un psalm al lui David, robul Domnului.
El a spus Domnului cuvintele cântării acesteia când l-a scăpat Domnul din mâna tuturor vrăjmașilor săi și din mâna lui Saul. El a zis:
1 Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!
2 Doamne, Tu ești stânca mea, cetățuia mea, izbăvitorul meu!
Dumnezeule, Tu ești stânca mea în care mă ascund ,
scutul meu, tăria care mă scapă și întăritura mea!
3 Eu strig: „Lăudat să fie Domnul !”
și sunt izbăvit de vrăjmașii mei.
4 Mă înconjuraseră legăturile morții
și mă îngroziseră râurile pieirii;
5 mă înfășuraseră legăturile mormântului
și mă prinseseră lațurile morții.
6 Dar, în strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul
și am strigat către Dumnezeul meu:
din locașul Lui, El mi-a auzit glasul,
și strigătul meu a ajuns până la El, până la urechile Lui.
7 Atunci s-a zguduit pământul și s-a cutremurat,
temeliile munților s-au mișcat
și s-au clătinat, pentru că El Se mâniase.
8 Din nările Lui se ridica fum
și un foc mistuitor ieșea din gura Lui:
cărbuni aprinși țâșneau din ea.
9 A plecat cerurile și S-a coborât:
un nor gros era sub picioarele Lui.
10 Călărea pe un heruvim și zbura,
venea plutind pe aripile vântului.
11 Întunericul Și-l făcuse învelitoare,
iar cortul Lui , împrejurul Lui,
erau niște ape întunecoase și nori negri.
12 Din strălucirea care se răsfrângea înaintea Lui, ieșeau nori
care aruncau grindină și cărbuni de foc.
13 Domnul a tunat în ceruri,
Cel Preaînalt a făcut să-I răsune glasul
cu grindină și cărbuni de foc.
14 A aruncat săgeți și a risipit pe vrăjmașii mei,
a înmulțit loviturile trăsnetului și i-a pus pe fugă.
15 Atunci s-a văzut albia apelor
și s-au descoperit temeliile lumii,
la mustrarea Ta, Doamne,
la vuietul suflării nărilor Tale.
16 El Și-a întins mâna de sus, m-a apucat,
m-a scos din apele cele mari;
17 m-a izbăvit de potrivnicul meu cel puternic,
de vrăjmașii mei, care erau mai tari decât mine.
18 Ei năvăliseră deodată peste mine în ziua strâmtorării mele;
dar Domnul a fost sprijinul meu.
19 El m-a scos la loc larg
și m-a scăpat, pentru că mă iubește.
20 Domnul mi-a făcut după neprihănirea mea,
mi-a răsplătit după curăția mâinilor mele,
21 căci am păzit căile Domnului
și n-am păcătuit împotriva Dumnezeului meu.
22 Toate poruncile Lui au fost înaintea mea
și nu m-am depărtat de la legile Lui.
23 Am fost fără vină față de El
și m-am păzit de fărădelegea mea.
24 De aceea , Domnul mi-a răsplătit după neprihănirea mea, după curăția mâinilor mele înaintea ochilor Lui.
25 Cu cel bun, Tu Te arăți bun,
cu omul neprihănit, Te arăți neprihănit,
26 cu cel curat, Te arăți curat
și, cu cel stricat, Te porți după stricăciunea lui.
27 Tu mântuiești pe poporul care se smerește
și smerești privirile trufașe.
28 Da, Tu îmi aprinzi lumina mea.
Domnul Dumnezeul meu îmi luminează întunericul meu.
29 Cu Tine mă năpustesc asupra unei oști înarmate,
cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit.
30 Căile lui Dumnezeu sunt desăvârșite ,
Cuvântul Domnului este încercat :
El este un scut pentru toți cei ce aleargă la El.
31 Căci cine este Dumnezeu afară de Domnul
și cine este o stâncă afară de Dumnezeul nostru?
32 Dumnezeu mă încinge cu putere
și mă povățuiește pe calea cea dreaptă.
33 El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor
și mă așază pe înălțimile mele ,
34 El îmi deprinde mâinile la luptă,
așa că brațele mele întind arcul de aramă.
35 Tu îmi dai scutul mântuirii Tale,
dreapta Ta mă sprijină
și îndurarea Ta mă face mare.
36 Tu lărgești drumul sub pașii mei
și nu-mi alunecă gleznele .
37 Urmăresc pe vrăjmașii mei, îi ajung
și nu mă întorc până nu-i nimicesc.
38 Îi zdrobesc de nu pot să se mai ridice;
ei cad sub picioarele mele.
39 Tu mă încingi cu putere pentru luptă
și răpui pe potrivnicii mei sub picioarele mele.
40 Tu faci pe vrăjmașii mei să dea dosul înaintea mea,
și eu nimicesc pe cei ce mă urăsc.
41 Ei strigă, dar n-are cine să-i scape!
Strigă către Domnul , dar nu le răspunde!
42 Îi pisez ca praful, pe care-l ia vântul,
îi calc în picioare ca noroiul de pe ulițe.
43 Tu mă scapi din neînțelegerile poporului, mă pui în fruntea neamurilor;
un popor pe care nu-l cunoșteam îmi este supus.
44 El ascultă de mine la cea dintâi poruncă,
fiii străinului mă lingușesc .
45 Fiilor străinului li se înmoaie inima de mine
și ies tremurând din cetățuile lor.
46 Trăiască Domnul și binecuvântată să fie Stânca mea!
Mărit să fie Dumnezeul mântuirii mele,
47 Dumnezeu, răzbunătorul meu,
care îmi supune popoarele
48 și mă izbăvește de vrăjmașii mei!
Tu mă înalți mai presus de potrivnicii mei,
mă scapi de omul asupritor.
49 De aceea , Doamne, Te voi lăuda printre neamuri,
voi cânta spre slava Numelui Tău.
50 El dă mari izbăviri împăratului Său
și dă îndurare unsului Său,
lui David, și seminței lui, pe vecie .
Mulțumire pentru biruință și stăpânire
Mai marelui muzicii. Un psalm al lui David robul Domnului care a vorbit către Domnul cuvintele cântării acesteia în ziua când l‐a scăpat Domnul din mâna tuturor vrăjmașilor săi și din mâna lui Saul și a zis:
1 Te iubesc Doamne, tăria mea.
2 Domnul este stânca mea și cetățuia mea și izbăvitorul meu; Dumnezeul meu, stânca mea, în el îmi voi pune încrederea; scutul meu și cornul mântuirii mele, turnul meu cel înalt!
3 Voi chema pe Domnul care este vrednic de lăudat și voi fi mântuit de vrăjmașii mei.
4 M‐au înconjurat legăturile morții și m‐au înspăimântat șuvoaiele lui Belial,
5 m‐au învăluit legăturile Șeolului; au venit peste mine lațurile morții.
6 În strâmtorarea mea am chemat pe Domnul și am strigat către Dumzeul meu. El a auzit din templul său glasul meu și strigătul meu a venit înaintea lui la urechile sale.
7 Atunci pământul s‐a zguduit și s‐a cutremurat și temeliile munților s‐au mișcat și s‐au clătinat, pentru că se mâniase.
8 Se ridica fum din nările lui și foc mistuia din gura lui; cărbuni ardeau din ea.
9 Și el a plecat cerurile și s‐a pogorât și un întuneric gros era sub picioarele sale.
10 Călărea pe un heruvim și zbura; da, plutea pe aripile vântului.
11 A făcut întunericul ascunzătoarea lui, cortul lui împrejurul lui, întuneric de ape, nori deși ai cerurilor.
12 Din strălucirea care era înaintea lui treceau norii săi cei deși, grindină și cărbuni de foc.
13 Și Domnul a tunat în ceruri și Cel Preaînalt a făcut să‐i răsune glasul : grindină și cărbuni de foc.
14 Și‐a aruncat săgețile și i‐a împrăștiat; da, fulgere multe și i‐a risipit.
15 Atunci fundurile apelor s‐au arătat și temeliile lumii s‐au descoperit de certarea ta, Doamne, de vuietul suflării nărilor tale!
16 El și‐a întins mâna din înălțime, m‐a apucat, m‐a scos din ape mari.
17 El m‐a scăpat de puternicul meu vrăjmaș și de cei ce mă urau, căci erau prea tari pentru mine.
18 Au venit peste mine în ziua necazului meu, dar Domnul a fost sprijinul meu
19 și m‐a scos la loc larg . M‐a scăpat pentru că i‐a plăcut de mine.
20 Domnul mi‐a răsplătit după dreptatea mea, mi‐a întors după curățenia mâinilor mele.
21 Căci am păzit căile Domnului și nu m‐am depărtat cu răutate de Dumnezeul meu.
22 Căci toate judecățile lui au fost înaintea mea și așezămintele lui nu le‐am depărtat de la mine.
23 Și am fost desăvârșit înaintea lui și m‐am păzit de nelegiuirea mea.
24 De aceea Domnul mi‐a răsplătit după dreptatea mea, după curățenia mâinilor mele înaintea ochilor săi.
25 Cu cel milos te vei arăta milos, cu bărbatul desăvârșit te vei arăta desăvârșit.
26 Cu cel curat te vei arăta curat, și cu cel strâmb te vei arăta strâmb.
27 Căci vei mântui poporul necăjit și vei coborî ochii trufași.
28 Căci tu vei lumina candela mea: Domnul Dumnezeul meu va lumina întunericul meu.
29 Căci cu tine alerg asupra unei cete și cu Dumnezeul meu sar peste un zid.
30 Dumnezeu, calea lui este desăvârșită ; cuvântul Domnului este încercat , el este un scut pentru toți care își pun încrederea în el.
31 Căci cine este Dumnezeu afară de Domnul? Și cine este o stâncă afară de Dumnezeul nostru,
32 Dumnezeul care mă încinge cu putere și‐mi face desăvârșită calea mea?
33 El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor și mă pune pe înălțimile mele.
34 El îmi deprinde mâinile la război și brațele mele întind arcul de aramă.
35 Și tu mi‐ai dat scutul mântuirii tale și dreapta ta m‐a sprijinit și bunătatea ta m‐a făcut mare.
36 Tu mi‐ai lărgit pașii sub mine și nu mi‐au alunecat gleznele .
37 Voi urmări pe vrăjmașii mei și‐i voi ajunge și nu mă voi întoarce până nu vor fi nimiciți.
38 Îi voi sfărâma ca să nu se mai ridice; vor cădea sub picioarele mele.
39 Căci tu m‐ai încins cu putere spre luptă; ai plecat sub mine pe cei ce se ridicau împotriva mea.
40 Și ai făcut pe vrăjmașii mei să‐și întoarcă spatele la mine; și am nimicit pe cei ce mă urăsc.
41 Ei au strigat, dar nu era nici un mântuitor: au strigat către Domnul dar nu le‐a răspuns.
42 Și i‐am tocat ca pulberea înaintea vântului, i‐am vărsat ca noroiul de pe ulițe.
43 Tu m‐ai izbăvit din certele poporului; m‐ai pus cap neamurilor: un popor pe care nu‐l cunoșteam îmi va sluji.
44 Cum vor auzi de mine, mă vor asculta: fiii străinilor mă lingușesc .
45 Fiii străinilor se vor veșteji și vor ieși tremurând din locurile lor închise.
46 Viu este Domnul și binecuvântată să fie stânca mea și înălțat să fie Dumnezeul mântuirii mele:
47 Dumnezeul, care mă răzbună și îmi supune popoarele sub mine.
48 El mă scapă de vrăjmașii mei; da, tu m‐ai înălțat mai presus de cei ce se ridică împotriva mea, mă izbăvești de omul asupritor.
49 De aceea , Doamne, îți voi aduce mulțumiri între neamuri și voi cânta laude numelui tău.
50 El dă mari izbăviri împăratului său și arată îndurare unsului său, lui David și seminței sale în veac .