PSALMUL 80
Către mai-marele cântăreților.
De cântat ca și „Crinii mărturiei”.
Un psalm al lui Asaf
1 Ia aminte, Păstorul lui Israel, Tu, care povățuiești pe Iosif ca pe o turmă!
Arată-Te în strălucirea Ta, Tu, care șezi pe heruvimi!
2 Trezește-Ți puterea, înaintea lui Efraim, Beniamin și Manase,
și vino în ajutorul nostru!
3 Ridică-ne , Dumnezeule,
să strălucească Fața Ta și vom fi scăpați!
4 Doamne, Dumnezeul oștirilor,
până când Te vei mânia, cu toată rugăciunea poporului Tău?
5 Îi hrănești cu o pâine de lacrimi
și-i adăpi cu lacrimi din plin.
6 Ne faci să fim mărul de ceartă al vecinilor noștri
și vrăjmașii noștri râd de noi între ei.
7 Ridică-ne , Dumnezeul oștirilor!
Fă să strălucească Fața Ta și vom fi scăpați!
8 Tu ai adus o vie din Egipt,
ai izgonit neamuri și ai sădit-o.
9 Ai făcut loc înaintea ei:
și ea a dat rădăcini și a umplut țara.
10 Munții erau acoperiți de umbra ei
și ramurile ei erau ca niște cedri ai lui Dumnezeu.
11 Își întindea mlădițele până la mare
și lăstarii până la râu.
12 Pentru ce i-ai rupt gardul acum
de-o jefuiesc toți trecătorii?
13 O râmă mistrețul din pădure
și o mănâncă fiarele câmpului.
14 Dumnezeul oștirilor, întoarce-Te iarăși!
Privește din cer și vezi! Cercetează via aceasta!
15 Ocrotește ce a sădit dreapta Ta
și pe fiul pe care Ți l-ai ales!…
16 Ea este arsă de foc, este tăiată!
De mustrarea Feței Tale, ei pier!
17 Mâna Ta să fie peste omul dreptei Tale,
peste fiul omului pe care Ți l-ai ales!
18 Și atunci nu ne vom mai depărta de Tine.
Înviorează-ne iarăși și vom chema Numele Tău!
19 Doamne, Dumnezeul oștirilor, ridică-ne iarăși!
Fă să strălucească Fața Ta și vom fi scăpați!
Rugăciune pentru scăparea lui Israel
Mai marelui muzicii. Pe Șoșanim‐Edut. Un psalm al lui Asaf
1 Păstor al lui Israel, pleacă urechea! Tu, cel ce povățuești pe Iosif ca pe o turmă; tu cel ce șezi pe heruvimi, fă să lucească strălucirea ta.
2 Deșteaptă‐ți puterea înaintea lui Efraim și Beniamin și Manase, și vino să ne mântuiești.
3 Dumnezeule! Întoarce‐ne iarăși și fă să lucească fața ta și vom fi mântuiți.
4 Doamne, Dumnezeul oștirilor! Până când va fumega mânia ta împotriva rugăciunii poporului tău?
5 I‐ai hrănit cu pâine de lacrimi și i‐ai adăpat cu lacrimi cu măsură plină.
6 Ne‐ai pus de ceartă vecinilor noștri și vrăjmașii noștri râd între ei.
7 Dumnezeul oștirilor! Întoarce‐ne iarăși; și fă să lucească fața ta și vom fi mântuiți.
8 Tu ai scos un butuc de vie din Egipt: ai izgonit neamurile și l‐ai sădit.
9 Ai făcut loc înaintea lui, și a prins rădăcină adâncă, și a umplut țara.
10 Munții s‐au acoperit de umbra lui și ramurile lui erau ca cedrii lui Dumnezeu.
11 Și‐a întins vițele până la mare și odraslele sale până la Râu.
12 Pentru ce i‐ai surpat gardurile, de‐l smulg toți trecătorii de pe drum?
13 Mistrețul din pădure îl râmă și fiara câmpului îl paște.
14 Dumnezeul oștirilor, rugămu‐te, întoarce‐te, caută din ceruri și vezi și cercetează via aceasta,
15 și sadul pe care l‐a sădit dreapta ta, și mlădița pe care ți‐ai întărit‐o.
16 Este arsă de foc, tăiată; sunt pierduți de mustrarea feței tale.
17 Fie mâna ta pe bărbatul dreptei tale, pe fiul omului pe care ți l‐ai întărit.
18 Și nu ne vom întoarce îndărăt de la tine; însuflețește‐ne și vom chema numele tău.
19 Doamne Dumnezeul oștirilor! Întoarce‐ne iarăși. Fă să lucească fața ta și vom fi mântuiți.