Înălțarea lui Isus
1 Teofile , în cea dintâi carte a mea, am vorbit despre tot ce a început Isus să facă și să învețe pe oameni, 2 de la început până în ziua în care S-a înălțat la cer, după ce, prin Duhul Sfânt, dăduse poruncile Sale apostolilor pe care-i alesese. 3 După patima Lui, li S-a înfățișat viu , prin multe dovezi, arătându-li-Se deseori timp de patruzeci de zile și vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăția lui Dumnezeu. 4 Pe când Se afla cu ei, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aștepte acolo făgăduința Tatălui, „pe care ” , le-a zis El, „ați auzit-o de la Mine . 5 Căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veți fi botezați cu Duhul Sfânt.” 6 Deci apostolii, pe când erau strânși laolaltă, L-au întrebat: „Doamne , în vremea aceasta ai de gând să așezi din nou Împărăția lui Israel?” 7 El le-a răspuns: „Nu este treaba voastră să știți vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa. 8 Ci voi veți primi o putere, când Se va coborî Duhul Sfânt peste voi, și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria și până la marginile pământului.” 9 După ce a spus aceste lucruri, pe când se uitau ei la El, S-a înălțat la cer, și un nor L-a ascuns din ochii lor. 10 Și cum stăteau ei cu ochii pironiți spre cer pe când Se suia El, iată că li s-au arătat doi bărbați îmbrăcați în alb 11 și au zis: „Bărbați galileeni , de ce stați și vă uitați spre cer? Acest Isus care S-a înălțat la cer din mijlocul vostru va veni în același fel cum L-ați văzut mergând la cer.”
Întoarcerea apostolilor
12 Atunci , ei s-au întors în Ierusalim din muntele numit al Măslinilor, care este lângă Ierusalim, departe cât un drum în ziua Sabatului. 13 Când au ajuns acasă, s-au suit în odaia de sus, unde stăteau de obicei. Erau Petru , Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zelotul și Iuda , fiul lui Iacov. 14 Toți aceștia stăruiau cu un cuget în rugăciune și în cereri, împreună cu femeile și cu Maria, mama lui Isus, și cu frații Lui.
Alegerea lui Matia
15 În zilele acelea, Petru s-a sculat în mijlocul fraților – numărul celor adunați laolaltă era de aproape o sută douăzeci – și a zis: 16 „Fraților, trebuia să se împlinească Scriptura spusă de Duhul Sfânt mai înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a fost călăuza celor ce au prins pe Isus. 17 El era din numărul nostru și era părtaș al aceleiași slujbe . 18 Omul acesta a dobândit un ogor cu plata nelegiuirii lui, a căzut cu capul în jos, a plesnit în două prin mijloc și i s-au vărsat toate măruntaiele. 19 Lucrul acesta a ajuns așa de cunoscut de toți locuitorii din Ierusalim, încât ogorul acela a fost numit în limba lor: ‘Acheldama’, adică: ‘Ogorul sângelui’. 20 În adevăr, în cartea Psalmilor este scris: ‘Locuința lui să rămână pustie și nimeni să nu locuiască în ea!’ și ‘Slujba lui s-o ia altul!’ 21 Trebuie deci ca, dintre cei ce ne-au însoțit în toată vremea în care a trăit Domnul Isus între noi, 22 cu începere de la botezul lui Ioan până în ziua când S-a înălțat El de la noi, să fie rânduit unul care să ne însoțească drept martor al învierii Lui.” 23 Ei au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba , zis și Iust, și pe Matia. 24 Apoi au făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Tu, care cunoști inimile tuturor oamenilor, arată-ne pe care din acești doi l-ai ales, 25 ca să ia loc în slujba și apostolia aceasta, din care a căzut Iuda, ca să meargă la locul lui.” 26 Au tras la sorți, și sorțul a căzut pe Matia, care a fost numărat împreună cu cei unsprezece apostoli.
Înălțarea lui Isus
1 Cea dintâi istorisire am făcut‐o, Teofile , despre toate câte a început Isus să facă și să învețe, 2 până în ziua în care a fost luat sus, după ce prin Duhul Sfânt dăduse porunci apostolilor pe care și i‐a ales, 3 cărora s‐a și înfățișat după pătimirea sa cu multe dovezi netăgăduite, arătându‐li‐se vreme de patruzeci de zile și vorbind cele despre Împărăția lui Dumnezeu. 4 Și pe când era adunat cu ei, le‐a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aștepte făgăduința Tatălui, pe care , zicea el, ați auzit‐o de la mine. 5 Pentru că Ioan a botezat cu apă, iar voi veți fi botezați cu Duhul Sfânt nu după multe aceste zile. 6 Deci când erau adunați laolaltă, l‐au întrebat zicând: Doamne , nu cumva în vremea aceasta statornicești iarăși împărăția pentru Israel? 7 El a zis către ei: Nu este al vostru să știți vremurile sau soroacele pe care Tatăl le‐a pus sub stăpânirea sa. 8 Ci veți lua putere când va veni Duhul Sfânt peste voi și‐mi veți fi martori în Ierusalim și în toată Iudeea și în Samaria și până la marginea pământului. 9 Și când a zis acestea, a fost ridicat în sus, pe când priveau ei și un nor l‐a luat de la ochii lor. 10 Și pe când se uitau țintă în cer, când se ducea el, iată li s‐au înfățișat și doi bărbați în veșminte albe, 11 care au și zis: Bărbați Galileeni , ce stați uitându‐vă în cer? Acest Isus care a fost luat de la voi în cer va veni așa, în același fel cum l‐ați văzut ducându‐se în cer.
Întoarcerea apostolilor
12 Atunci s‐au întors la Ierusalim de la muntele numit Măsliniș, care este aproape de Ierusalim de o cale de sabat. 13 Și când au intrat, s‐au suit în odaia de sus, unde stăteau și Petru și Ioan și Iacov și Andrei, Filip și Toma, Bartolomeu și Matei, Iacov al lui Alfeu și Simon Zelotul și Iuda al lui Iacov. 14 Aceștia toți stăruiau într‐un gând în rugăciune, cu femeile și cu Maria, mama lui Isus, și cu frații lui.
Alegerea lui Matia
15 Și în zilele acestea Petru s‐a sculat în mijlocul fraților și a zis: (și era o gloată ca la o sută douăzeci de nume strânși împreună în acel loc). 16 Bărbați frați, trebuia ca să fie împlinită scriptura pe care a spus‐o mai dinainte Duhul Sfânt prin gura lui David despre Iuda, care s‐a făcut călăuză celor ce au prins pe Isus, 17 fiindcă era numărat între noi și a luat sorțul slujbei acesteia. 18 (Omul acesta deci și‐a dobândit un ogor din plata fărădelegii și căzând cu capul în jos a plesnit prin mijloc și i s‐au vărsat toate măruntaiele. 19 Și a ajuns cunoscut tuturor care locuiesc în Ierusalim, astfel că ogorul acela a fost numit în limba lor Acheldama, adică: Ogorul sângelui.) 20 Căci în cartea Psalmilor este scris: Locuința lui să ajungă pustie și să nu fie cine să locuiască în ea: și: Slujba lui de priveghetor s‐o ia altul. 21 Deci trebuie ca din bărbații care au mers împreună cu noi în orice vreme cât Domnul Isus a intrat și a ieșit între noi, 22 începând de la botezul lui Ioan până în ziua în care a fost luat de la noi, unul să fie martor al învierii lui împreună cu noi. 23 Și au pus înainte pe doi, pe Iosif numit Barsaba , care a fost numit și Iust, și pe Matia. 24 Și s‐au rugat și au zis: Tu, Doamne, care cunoști inimile tuturor, arată din acești doi pe unul, pe care l‐ai ales 25 ca să ia locul acestei slujbe și apostolii, de la care s‐a abătut Iuda ca să se ducă la locul său. 26 Și le‐au dat sorți și sorțul a căzut pe Matia și a fost numărat împreună cu cei unsprezece apostoli.