Despre căsătorie
1 Iar despre cele ce mi‐ați scris, bine este pentru om să n‐atingă femeie. 2 Dar din pricina curvarilor fiecare bărbat să‐și aibă nevasta sa și fiecare femeie să‐și aibă bărbatul ei. 3 Bărbatul să dea nevestei ce‐i datorește, asemenea și nevasta bărbatului. 4 Nevasta nu este stăpână pe trupul ei, ci bărbatul; asemenea și bărbatul nu este stăpân pe trupul lui, ci nevasta. 5 Nu vă lipsiți unul de altul, afară numai dacă este din învoială pentru o vreme cuvenită, ca să vă îndeletniciți cu rugăciunea, și iarăși să fiți la un loc, ca să nu vă ispitească Satana din pricina neînfrânării voastre. 6 Iar aceasta o zic ca îngăduință, nu ca o poruncă. 7 Totuși aș vrea ca toți oamenii să fie ca mine însumi; dar fiecare are darul său de la Dumnezeu, unul într‐un fel, iar altul într‐altul. 8 Iar celor necăsătoriți și văduvelor le zic: este bine pentru ei dacă vor rămâne ca și mine. 9 Dar dacă nu se înfrânează, să se căsătorească: căci este mai bine să se căsătorească decât să ardă. 10 Iar celor căsătoriti le poruncesc nu eu, ci Domnul: Nevasta să nu se despartă de bărbat 11 (iar și dacă e despărțită să rămână necăsătorită sau să fie împăcată cu bărbatul ei); și bărbatul să nu‐și lase nevasta.
Despărțirea între soții credincioși și cei necredincioși
12 Iar celorlalți le zic eu, nu Domnul: Dacă vreun frate are o nevastă necredincioasă și ea se învoiește să locuiească cu el, să n‐o lase. 13 Și dacă vreo femeie are un bărbat necredincios și el se învoiește să locuiească cu ea, să nu‐și lase bărbatul. 14 Căci bărbatul necredincios este sfințit în nevasta sa și nevasta necredincioasă este sfințită în fratele; altfel copiii voștri ar fi necurați, dar acum sunt sfinți. 15 Totuși dacă necredinciosul se desparte, să se despartă; fratele sau sora nu este robit în unele ca acestea. Ci Dumnezeu ne‐a chemat în pace. 16 Căci ce știi tu, nevastă, dacă vei mântui pe bărbatul tău? Sau ce știi tu bărbate, dacă vei mântui pe nevastă‐ta?
Fiecare la locul lui
17 Decât numai cum a împărțit fiecăruia Domnul, cum a chemat Dumnezeu pe fiecare, așa să umble. Și așa rânduiesc eu în toate bisericile. 18 A fost cineva chemat tăiat împrejur? Să nu se facă netăiat împrejur. A fost cineva chemat în netăiere împrejur? Să nu se facă tăiat împrejur . 19 Tăierea împrejur nu este nimic și netăierea împrejur nu este nimic, ci ținerea poruncilor lui Dumnezeu. 20 Fiecare să rămână în chemarea aceea în care a fost chemat. 21 Ai fost chemat rob? Nu‐ți fie grijă; ci și dacă poți să ajungi slobod, folosește‐te mai degrabă. 22 Căci robul chemat în Domnul este un slobozit al Domnului; asemenea și cel slobod care a fost chemat este rob al lui Hristos. 23 Voi ați fost cumpărați cu preț, nu vă faceți robi ai oamenilor. 24 Fraților, fiecare să rămână la Dumnezeu în aceea ce a fost chemat.
Despre fetele fecioare
25 Iar despre fecioare n‐am poruncă de la Domnul, dar îmi dau o părere ca unul care a căpătat milă de la Domnul ca să fie credincios. 26 Socotesc deci că aceasta este bine pentru nevoia de acum, adică este bine pentru om să fie așa cum este. 27 Ești legat cu nevastă? Nu căuta dezlegare. Ești dezlegat de nevastă? Nu căuta nevastă. 28 Dar și dacă te‐ai însura, n‐ai păcătuit; și fecioara dacă se mărită, n‐a păcătuit: dar unii ca aceștia vor avea necaz în carne și eu aș vrea să vă cruț. 29 Dar zic aceasta , fraților, vremea este scurtă de tot: de aici înainte și cei ce au neveste să fie ca și cum n‐ar avea, 30 și cei ce plâng ca și cum n‐ar plânge, și cei ce se bucură ca și cum nu s‐ar bucura, și cei ce cumpără ca și cum n‐ar stăpâni, 31 și cei ce se folosesc de lume ca și cum nu s‐ar folosi din plin; căci înfățișarea lumii acesteia trece. 32 Și voiesc ca să fiți fără griji. Cel neînsurat se îngrijește de cele ale Domnului, cum să placă Domnului; 33 dar cel ce este însurat îngrijește de cele ale lumii, cum să placă nevestei sale. 34 Și este o deosebire și între nevastă și fecioară: cea nemăritată se îngrijește de cele ale Domnului ca să fie sfântă și cu trupul și cu duhul; iar cea care s‐a măritat îngrijește de cele ale lumii, cum să placă bărbatului ei. 35 Și aceasta o zic spre folosul vostru chiar, nu ca să arunc asupra voastră un laț, ci pentru ceea ce este cuviincios și ca să slujiți Domnului fără împărțire. 36 Iar dacă socotește cineva că se poartă urât față de fecioara sa, dacă este trecută de floarea vârstei sale și dacă trebuie să fie astfel, să facă ce voiește; nu păcătuiește — să se căsătorească. 37 Cine stă însă nemișcat în inima sa, neavând nevoie, ci are stăpânire peste voința sa, și a judecat aceasta în inima sa ca să țină pe fecioară‐sa, bine va face. 38 Astfel și cel ce mărită pe fecioară‐sa face bine, și cel ce n‐o mărită mai bine va face. 39 Nevasta este legată câtă vreme trăiește bărbatul ei; iar dacă bărbatul a adormit, este slobodă să se mărite cu cine voiește, numai în Domnul. 40 Dar, după părerea mea, mai fericită este dacă rămâne așa cum este; și mi se pare că și eu am Duhul lui Dumnezeu.
Poa măritimos.
1 Dikhlimasa pal butea pa save ramosardean mangă, me pateau kă sî mišto ka o manuši te na asbal pe la juwleatar.
2 Ta dăsar, anda e kîrkota la kurviati, sako rom te aveles pesti romni, thai sako romni te avela lako rom.
3 O Rom te pherăl angla pesti romni o unjilimos le muršehko; thai sa kadea te kărăl i e romni angla pehko rom.
4 E romni nai stîpîna pe pehko stato, ta o rom. Sa kadea, či o rom nai stăpîno pe pehko stato, ta e romni.
5 Te na mekăn tume iekh avrăstar andoa ujilimos le romehko thai la romneako, numai kadea anda lašo šinaimos, anda xançî čiro, kaste postin thai te rudin tume, pala kadea pale te aven andekhthan, kaste na zumavel tume o Beng, anda e kîrkota le nestăpînimasti tumaro.
6 E buti kadea phenau la khă muklimasa; či kărau anda leste khă mothodimos.
7 Me kamauas ta sal manuši te aven sar mande; sakogodi sî les kata o Dell pesti pativ: iekh ande avervaresar, aver ande avervaresar.
8 Kolengă biînsurime thai le phiwleangă, phenau lengă kă sî mai mišto anda lende te ašen sar mande.
9 Ta kana našti atărdeon, te măritinpe; anda kă sî mai mišto te măritinpe dă sar te phabon.
10 Kolengă măritime, mothoau lengă na me, ta o Rai, e romni te na mekăl pe le romestar.
11 (Kana sî mekli, te ašel bimăritime, or te îmîtilpe pehkă romesa.) Thai či o rom te na mekăl pehka romnea.
O meklimos maškar le rom thai romnea pateaimne thai kukola bipateaimne.
12 Le kolavrăngă phenau lengă me, na o Rai: Kana khă phral sî les khă romni bipateamni, thai oi kamel mai angle te bešel lesa, te na mekăl pe latar.
13 Thai kana khă romni sî la khă rom bipateamno, thai o kamel te bešel mai angle lasa, te na mekăl pe kata pehko rom.
14 Kă o rom bipateamno sî sfinçome andai romni e pateamni thai e romni e bipateamni sî sfinçome anda o phral; avervaresar, tumară šeave avena biuje, ta akana sî sfinçea.
15 Kana kukoa o bipateamno kamel te mekăl pe, te xuladeol; ande kadoa than, o phral or e phei nai phangline: o Dell akhardeame te traisaras ande pačea.
16 Kă so jeanes tu, romnie, kana skăpisa te romes? Or so jeanes tu, roma, kana skăpisa tea romnea? Orsao ka pehko than.
17 Intea, orsao te ašel kadea sar lašardea Les o Rai, thai ande savi akhardea Les o Dell. Kadoa sî o lašarimos kai thodem les ande sal Khăngărea.
18 Kana varekon sas akhardo kana sas šindoroata, te ašel šindoroata.
19 O šindimosroata nai khanči, thai o nešindimosroata nai khanči, ta o arakhadimos le mothodimatăngo le Devllehkă.
20 Orsao te ašel ando ašundimos kai sas les kana sas akhardo.
21 Sanas akhardo kana sanas robo? Te na les tu sama anda e buti kadea; ta kana dašti te arăsăs slobodo, kărdeo tukă.
22 Kă o robo akhardo ando Rai, sî khă slobodo le Raiehko. Sa kadea, kukoa o slobodo, kai sas akhardo, sî khă robo le Kristosohko.
23 Tume sanas tindine khă potindimasa. Na kărdeon kadea robea le manušengă.
24 Orsao, phralale, te ašel le Devllesa kadea sar sas kana sas akhardo.
Pa le šeiabarea.
25 Sode pal šeiabarea, nai ma khă mothodimos andai rig le Raiesti. Dau le kadea khă divano, sar iekh kai lem kata o Rai o xaro te avau vreniko pateaimahko.
26 Dikta kadea so pateau kă sî mišto, dikhlindoi o strandimos dă akanara: sî mišto anda orsao te ašel kadea sar sî.
27 San phanglo kha romneatar? Na rode te aves pîtărdo. Či san phanglo kha romneatar? Na rode romni.
28 Ta, kana însuris tu, či bezexarăs. Kana e šeibari măritil pe, či bezexarăl. Ta le manuši kadala avena le nasulimata phuweakă, thai me kamauas te durearau le tumendar.
29 Dikta so kamau te phenau, phralale: dă akanara o čiro skutosai'lo. Phenau e buti kadea, anda kukola kai sî le romnea, te avel i sar kana nahkă aven le;
30 kukola kai roven, sar i kana nahkă roven; kukola kai bukurin pe sar i kana nahkă bukurin pe; kukola kai tinen, sar i kana či stăpînina;
31 kola kai kanden pe la lumeatar kadalatar, i sar či nahkă kanden pe latar; kă o tipo la lumeako kadalako nakhăl.
32 Ta me sahkă kamau ka tume te aven bi grijengo. Kon nai însurime, lel sama kal butea le Raiehkă, sar daštila te čeaileol le Raies.
33 Ta kon sî însurime, lel sama kal butea la lumeakă, sar te čeaileol la romneakă.
34 Sa kadea, maškar e juwli e măritime thai e šeibari sî khă avervarimos: kutea e bimaritime kandelpe le buteandar le Raiehkă, kaste avel sfînto i le statosa thai i le duxosa; ta kutea e măritime kandel pe le buteandar la lumeakă, sar te čeaileol pehkă romehkă.
35 Phenau tumengă e buti kadea andoa mištimos tumaro, na kaste astarau tume andekh phal, ta anda kukoa kai sî šukhar, thai kaste dašti te kanden le Raiehkă bi lopînzăngo.
36 Kana pateal varekon kă sî lajau anda lesti šei te nakhăl la lulludeatar le băršendi, thai o kamimos mangăl kadea, te kărăl so kamel: či bezexarăl, te măritil pe.
37 Ta kana lea khă phendimos zuralo, thai nai kamblino ta sî slobodo te kărăl buti sar kamel, thai lea ande pehko illo te nikrăl pehka šea šeibari, mišto kărăl.
38 Kadeadar, kon măritil pehka šea, mišto kărăl, t hai kon či măritila, mai mišto kărăl.
39 Khă juwli măritime sî phangli la krisatar sode čiro trail lako rom; ta kana merăll lako rom, sî slobodo te măritil pe kasa kamel; numai te avel ando Rai.
40 Ta, pala muŕo godimos, avela mai baxtali kana ašel kadea sar sî. Thai pateau kă i man sî ma o Duxo le Devllehko.