Ucenicii lui Ioan se fac creștini
1 Și a fost așa : pe când era Apolo în Corint, Pavel trecând prin părțile de sus, a venit la Efes și a găsit pe unii ucenici. 2 Și le‐a zis: Ați primit voi Duhul Sfânt când ați crezut? Iar ei i‐au zis: Dar nici n‐am auzit dacă este Duhul Sfânt. 3 Și a zis: Pentru ce botez ați fost dar botezați? Și ei au zis: Pentru botezul lui Ioan. 4 Și Pavel a zis: Ioan a botezat cu botezul pocăinței, zicând poporului ca să creadă în cel ce vine după el, adică în Isus. 5 Și când au auzit, au fost botezați pentru numele Domnului Isus. 6 Și după ce a pus Pavel mâinile asupra lor, Duhul Sfânt a venit peste ei și vorbeau în limbi și proroceau. 7 Și toți erau ca la doisprezece bărbați.
Pavel învață pe popor la Efes
8 Și a intrat în sinagogă și vorbea cu îndrăzneală vreme de trei luni, vorbind cu ei și înduplecându‐i cu privire la cele despre Împărăția lui Dumnezeu. 9 Și deoarece unii erau învârtoșați și nu se înduplecau, vorbind de rău Calea înaintea mulțimii, el s‐a despărțit de ei și a deosebit pe ucenici vorbind în fiecare zi în școala lui Tiran. 10 Și aceasta s‐a făcut vreme de doi ani, încât toți cei ce locuiesc în Asia au auzit Cuvântul Domnului, atât iudei cât și greci. 11 Și Dumnezeu făcea puteri nemaipomenite prin mâinile lui Pavel, 12 încât pe bolnavi erau aduse de la trupul lui și ștergare sau mahrame și bolile se depărtau de la ei și duhurile rele ieșeau afară.
Exorciștii iudei
13 Și unii dintre iudeii exorciști care umblă din loc în loc s‐au apucat să numească peste cei ce au duhuri rele numele Domnului Isus zicând: Vă jur pe Isus pe care‐l propovăduiește Pavel. 14 Și erau șapte fii ai unuia Sceva, iudeu, mai mare preot, care făceau aceasta. 15 Și duhul rău a răspuns și le‐a zis: Pe Isus îl cunosc și pe Pavel îl știu; dar voi cine sunteți? 16 Și omul în care era duhul rău a sărit asupra lor și i‐a biruit pe amândoi și a avut putere împotriva lor încât au fugit din casa aceea goi și răniți. 17 Și aceasta a ajuns cunoscut tuturor, iudei și greci, care locuiesc în Efes; și a căzut temere peste ei toți și numele Domnului Isus era mărit. 18 Și mulți dintre cei ce crezuseră veneau, mărturisindu‐și și vestindu‐și faptele. 19 Și destui din cei ce făceau meșteșuguri ciudate au adus cărțile și le ardeau înaintea tuturor și au socotit prețurile lor împreună și au găsit cincizeci de mii de arginți. 20 Așa de puternic sporea și se întărea Cuvântul Domnului.
Răscoala argintarului Dimitrie
21 Și după ce s‐au împlinit acestea, Pavel și‐a pus în duh ca, după ce va trece prin Macedonia și Ahaia să se ducă la Ierusalim, zicând: După ce voi fi acolo, trebuie să văd și Roma. 22 Și trimițând în Macedonia pe doi dintre cei ce‐i slujeau, pe Timotei și Erast , el însuși a stat o vreme în Asia. 23 Și cam pe vremea aceea s‐a făcut nu puțină tulburare despre Cale . 24 Căci un oarecare cu numele Dimitrie, un argintar, care făcea temple mici de argint ale Dianei, aducea meșterilor nu puțin câștig. 25 Și i‐a adunat pe aceștia și pe lucrătorii care se îndeletniceau cu unele ca acestea și a zis: Bărbați, știți că din acest câștig ne este traiul. 26 Și vedeți și auziți că nu numai la Efes, ci mai în toată Asia, Pavel acesta a înduplecat și a abătut gloată destulă, zicând că nu sunt dumnezei aceia care sunt făcuți de mâini. 27 Și nu numai această parte ne este în primejdie ca să cadă în dispreț, ci și Templul marii zeițe Diana să fie socotit o nimica și are să fie chiar dată jos din măreția ei, ea pe care toată Asia și tot pământul locuit o cinstește. 28 Și când au auzit ei, s‐au umplut de mânie și strigau zicând: Mare este Diana efesenilor. 29 Și cetatea s‐a umplut de învălmășeală și s‐au năpustit într‐un gând la teatru, răpind cu ei pe Gaiu și Aristarh , macedoneni, împreună călători ai lui Pavel. 30 Și când Pavel și‐a pus în gând să intre în popor, ucenicii nu l‐au lăsat. 31 Și unii dintre căpeteniile Asiei, fiindu‐i prieteni, au trimis la el și‐l rugau să nu se ducă la teatru. 32 Deci unii strigau una, alții altceva; căci adunarea era învălmășită și cei mai mulți nu știau pentru ce se adunaseră laolaltă. 33 Și au făcut pe Alexandru să iasă din gloată, împingându‐l iudeii înainte. Și Alexandru a făcut semn cu mâna și voia să se apere înaintea poporului. 34 Dar când au cunoscut că este iudeu, s‐a făcut un glas din partea tuturor strigând cam două ceasuri: Mare este Diana efesenilor. 35 Și după ce logofătul a potolit gloata, zice: Bărbați efeseni, cine este oare dintre oameni care nu cunoaște că cetatea efesenilor este păzitoarea Templului marii Diane și a chipului căzut de la Jupiter? 36 Deci fiindcă acestea sunt fără cuvânt de împotrivire, se cuvine să fiți liniștiți și să nu faceți nimic în pripă. 37 Căci ați adus aici pe bărbații aceștia care nu sunt nici hoți de cele sfinte, nici hulitori ai zeiței noastre. 38 Deci dacă Dimitrie și meșterii care sunt cu el au cuvânt împotriva cuiva, se țin adunări pentru judecare și sunt proconsuli: să se învinuiască unii pe alții. 39 Iar dacă cereți ceva despre altele, se va lămuri în adunarea legiuită. 40 Căci suntem în primejdie să fim învinuiți pentru răscoala de astăzi; și în privința ei nu vom putea da socoteală de îmbulzeala aceasta. 41 Și după ce a zis acestea, a dat drumul adunării.
Le jene le Ioanohkă kărdeon kristianurea.
1 Ta kana sas o Apolo ando Korinto, o Pavelo, pala so nakhlo andal puwea dă opral la Asiakă, arăslo ando Efes. Koče arakhlea varesar jenen,
2 thai phendea lengă: „Lean tume o Sfînto Duxo kana pateaian?” On dine les anglal: „Čina či ašundeam barem kă sas dino khă Sfînto Duxo.”
3 Ta save bolimasa sanas bolde?” phendea lengă o. Thai on dine les anglal: „Le boldimasa le Ioanohko.”
4 Atunči o Pavelo phendea: „O Ioan boldea le bolimasa le kăimahko, thai phenelas le norodohkă te pateal ande Kukoa kai avelas pala leste, adikă ando Isuso.”
5 Kana ašundine on kadala divanuri, sas bolde ando Anau le Raiehko le Isusohko.
6 Kana thodea o Pavelo le vast pa lende, o Sfînto Duxo ulis'To pa lende, thai denas duma ande aver šiba, thai prooročinas.
7 Sas kam dešudui rom dă saoŕă.
O Pavelo sîkavel le norodos ando Efeso.
8 Mai palal, o Pavelo šutea pe ande khăngări, kai delas duma zuralimasa. Čiro dă trin šon dea duma lença pa le butea dičimahkă le Thagarimahko le Devllehko, thai rodelas te anel le kolen kai ašunelas les.
9 Ta, anda kă iekh ašenas barune thai nepateaindoi, thai denas duma dă nasul o Drom le Raiehko angloa norodo, o Pavelo teleardea lendar, dea rigate le jenen lendar, thai sîkadea ande sako des le norodos ando khărlesîkaimahko iekhăhko kai bušolas Tirano.
10 E buti kadea nikărdea dui bărši, kadea kă sa kukola kai bešenas ande Asia, Iudeia thai grečea, ašundine o Divano le Raiehko.
11 Thai o Dell kărălas minunea bimaiašundine andal vast le Pavelohkă;
12 ji oče ka pa kola le nasfale thonas pe dikhle or kătrînça, kai sas azbade lehkă statostar, thai mekănas le ăl nasfalimata, thai anklenas avri anda lende le duxuri le jungale.
Le Iudeia kai denas avri le bengăn.
13 Varesar manuši Iudeia kai denas avri le bengăn, kai phirănas anda than thaneste, zumade te akharăn o Anau le Raiehko le Isusohko pa kukola kai sas le duxuri jungale, phendindoi: „Solaxau tume po Isuso, kai delduma pa leste o Pavelo, te anklen avri!”
14 Kola kai kărănas e buti kadea, sas efta tărnăxarea le Sčevahkă, khă rašai Iudeo anda kola le mai ašundine.
15 O duxo o jungalo dea le anglal: „Le Isusos prinjeanau Les, thai le Pavelos jeanau les; ta tume, kon san?”
16 Thai o manuši, ande sao sas o duxo o jungalo, xuti'lo pe lende, mardea le lidon, phaglea le ande kadea felo, kă on našline nangă thai malade andoa khăr kodoa.
17 E buti kadea sas prinjeandi sa le Iudeiendar, thai sa le Grečendar kai bešenas ando Efes, thai astardea le e dar saoŕăn: thai o Anau le Raiehko le Isusohko sas lăudime.
18 But anda kukola kai pateaiesas, avenas te phenenpapeste thai te phenen so kărdesas.
19 Thai iekh anda kukola kai kărdinesas drabardimata, andine pehkă lilla, thai phabarde le angla saoŕă: o kučimos lengo dindea pe ka panvardeši mii rupune.
20 Kaditi zorasa phirălas thai zureaolas o Divano le Devllehko.
E răskoala le Dimitresti o rupari.
21 Pala so kărdile kadala butea, o Pavelo thodea pehkă ando gîndo te jeal ando Ierusalimo, nakhlindoi andai Mačedonia thai e Axaia. „Pala so jeaua oče”, phenelas pehkă o, „trăbul te dikhau i e Roma.”
22 Tradea ande Mačedonia duien anda pehkă kanditorea, le Timoteies thai le Erastos, thai o mai ašilo varesar čiro ande Asia.
23 Ando čiro kodoa, kărdi'lo khă baro biujimos dikhlimasa koa Drom le Raiehko.
24 Khă rupari, dinoanau Dimitrie, kărălas temple rupune la thai anelas pehkă buteaitoengă na xançî valoso anda lende.
25 Tideale ando than, sa kukolença kai sas le sa kodea buti, thai phendea lengă: „Manušale, jeanen kă o bravalimos amaro mekăl pe anda e buti kadea;
26 thai dikhăn thai ašunen kă o Pavelo kadoa, na numai ando Efeso, ta paše ande sai Asia, lea thai sîkadeas but norodo, thai phenel kă le devla kărdine anda le vast nai devla.
27 O nasul, kai avel anda kadea buti, nai numai kă amari buti perăl tele; ta i kă o templo la mai barea le devlesti la Dianako te na mai avel khanči, thai orta o barimos kodolako, kai sî pativali ande sai Asia thai ande sai lumea, sî te avel khančesti.”
28 Le divanuri kadala pherdine le xoleatar, thai line te çîpin: „Bari sî e Diana le Efeseiendi!”
29 Sa e četatea biujeardi'li. Prastaine saoŕă ande khă gîndo koa teatro, thai line pesa le Mačedonien thai le Grekuren thai le Aristarxos, le jenen le phirimahkă le Pavelohkă.
30 O Pavelo kamelas te avel angloa norodo, ta či mekle les le jene.
31 Orta i iekh anda le mai bară la Asiakă, kai sas lehkă amalea, tradine leste te rudin les te na jeal koa teatro.
32 Iekh çîpinas aver, aver avervarvareso, kă ando tidimos sas îmbuzăreala, thai le mai but čina či jeanenas anda soste tidesas pe.
33 Atunčeara ankaladine andoa norodo le Aleksandros, saves le Iudeia spidenas les anglal.O Aleksandro kărdea semno le vastesa, thai kamelas te na došavel pe angloa norodo.
34 Ta kana prinjeande leskă sî Iudeo, çîpisarde saoŕă ande khă mui, čiro dă paše dui čeasuri: „Bari sî e Diana le Efeseiendi!”
35 Varesar o logofot atărdardea o nordo, thai phendea. „Romale Efesenea, kon sî kodoa kai či jeanel kă e četatea le Efesenendi sî e arakhaditoarea le templosti e bari Diana thai lako tipo pelo andoa čerii?
36 Anda kă khonikh naštil te na phenel kă nai kadea, trăbun te atărdeon, thai te na kărăn khanči ande khă xolearimos.
37 Kă andean koče le manušen kadalen, kai nai došale či anda kă čiordine andoa templo, či kă prasaine amara devla.
38 Kadea, kana ande čeačimaste, o Dimitrie thai le butearea lehkă sî le te roven pa varekaste, sî des krisakă, thai sî krisînitorea; te jean te pîrîn pe iekh avrăn.
39 Ta kana phirăn pala avervaresoste, mothola pe ande khă tidimos krisako.
40 Ame, čeačes, sam ande khă baro nasulimos te avas došale răskoalatar ades, kă nai ame či khă doši, kaste čečeavas e buzureala kadea.”
41 Pala kadala divanuri, dea drom le tidimahkă.