Vindecarea unui îndrăcit
1 Și au venit dincolo de mare în ținutul Gadarenilor. 2 Și când a ieșit din corabie, îndată a ieșit înaintea lui din morminte un om cu un duh necurat, 3 care își avea locuința în morminte și nimeni nu mai putea să‐l lege nici chiar cu un lanț. 4 Pentru că de multe ori fusese legat cu obezi și cu lanțuri, dar lanțurile fuseseră rupte de el și obezile sfărâmate în bucăți și nimeni n‐avea putere să‐l îmblânzească. 5 Și totdeauna noaptea și ziua era în morminte și în munți strigând și lovindu‐se cu pietre. 6 Și când a văzut pe Isus de departe, a alergat și i s‐a închinat. 7 Și strigând cu glas mare, zice: Ce ai cu mine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te jur pe Dumnezeu, nu mă munci. 8 Căci îi zicea: Ieși din om, duh necurat. 9 Și l‐a întrebat: Care‐ți este numele? Și el îi zice: Numele meu este Legiune, căci suntem mulți. 10 Și l‐a rugat mult ca să nu‐i trimită afară din ținut. 11 Și acolo lângă munte era o turmă mare de porci păscând. 12 Și l‐au rugat zicând: Trimite‐ne în porci ca să intrăm în ei. 13 Și le‐a dat voie. Și duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci și turma s‐a repezit de pe râpă în mare, ca la două mii, și s‐au înecat în mare. 14 Și cei ce‐i pășteau au fugit și au vestit în cetate și la țară. Și au venit să vadă ce s‐a întâmplat. 15 Și vin la Isus și văd pe îndrăcitul, care avusese legiunea, stând îmbrăcat și întreg la minte și s‐au temut. 16 Și cei ce văzuseră le‐au istorisit cum se întâmplase cu îndrăcitul și despre porci. 17 Și au început să‐l roage să plece din hotarele lor. 18 Și pe când intra el în corabie, cel ce fusese îndrăcit l‐a rugat să fie cu el. 19 Și nu l‐a lăsat, ci‐i zice: Du‐te în casa ta la ai tăi și vestește‐le tot ce ți‐a făcut Domnul și cum a avut milă de tine. 20 Și a plecat și a început să vestească în Decapole tot ce‐i făcuse Isus; și toți se mirau.
Învierea fiicei lui lair și vindecarea unei femei bolnave de doisprezece ani
21 Și când a trecut Isus în corabie iarăși dincolo, s‐a adunat multă gloată la el și era lângă mare. 22 Și vine unul din mai marii sinagogei, cu numele Iair. Și văzându‐l, cade la picioarele lui, 23 și‐l roagă mult zicând: Fetița mea este pe moarte, te rog , să vii să pui mâinile peste ea ca să fie scăpată și să trăiască. 24 Și a plecat cu el și gloată multă l‐a urmat și‐l îmbulzea. 25 Și o femeie care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani, 26 și suferise multe de la mulți doctori și cheltuise tot ce avea și nu folosise nimic ci mergea spre mai rău, 27 când a auzit cele despre Isus, a venit în gloată pe dinapoi, și i‐a atins veșmântul. 28 Căci zicea: Dacă‐i voi atinge numai veșmintele, voi fi scăpată. 29 Și îndată izvorul sângelui ei a fost secat și ea a simțit în trup că este vindecată de rană. 30 Și îndată Isus, cunoscând în sine că o putere ieșise din el, s‐a întors în gloată și a zis: Cine mi‐a atins veșmintele? 31 Și ucenicii săi i‐au zis: Vezi gloata care te îmbulzește și zici: Cine m‐a atins? 32 Și s‐a uitat împrejur să vadă pe cea care făcuse aceasta. 33 Iar femeia, temându‐se și tremurând, știind ce i se întâmplase, a venit și a căzut înaintea lui și i‐a spus tot adevărul. 34 Iar el i‐a zis: Fiică, credința ta te‐a scăpat, du‐te în pace și fii sănătoasă de rana ta. 35 Pe când vorbea el încă , vin unii de la mai marele sinagogei zicând: Fiica ta a murit, pentru ce mai superi pe Învățătorul? 36 Iar Isus, neluând în seamă cuvântul vorbit, zice mai marelui sinagogei: Nu te teme, crede numai. 37 Și n‐a lăsat pe nimeni să‐l urmeze, decât pe Petru și pe Iacov și pe Ioan, fratele lui Iacov. 38 Și vin la casa mai marelui sinagogei și vede zarvă și pe cei ce plângeau și se văitau mult. 39 Și când a intrat, le zice: Pentru ce faceți zarvă și plângeți? Copila n‐a murit, ci doarme . 40 Și ei îl luau în râs. Și dând afară pe toți, ia cu sine pe tatăl copilei și pe mama și pe cei împreună cu el, și intră unde era copila. 41 Și apucând mâna copilei, îi zice: Talita cumi, adică tălmăcit: Fetițo, îți zic, scoală‐te. 42 Și îndată fetița s‐a sculat și a umblat, căci era de doisprezece ani. Și s‐au uimit îndată cu mare uimire. 43 Și le‐a poruncit mult ca nimeni să nu știe aceasta. Și a zis să i se dea să mănânce.
O sastearimos khă bengailehko.
1 Arăsle po kolaver mallo la mareako, pe phuw le Gadareniendi.
2 Kana ankăsto o Isus andoa bero, avilo angla Leste iekhatar khă manuši ankăsto andal mormînturi, stăpînime khă duxostar jungalo.
3 O manuši kadoa sas les o khăr andel mormînturea, thai khonikh našti nikrălas les phanglo, či orta khă lançosa.
4 Kă butivar sas phanglino le pînŕănça sastrença thai kătušença kal vast, ta šindea sas le kătuše thai linčeardeasas le sastrea, thai khonikh naštilas te potoliles.
5 Orkana, desă thai reate, bešelas andel mormînturi thai pel baŕlebară, çîpindoi thai šindindoi pe baŕănça.
6 Kana dikhlea le Isusos dă dural, prastaia, deas čeanga angla Leste,
7 thai çîpisardea zurale muiesa: „So sî ma te kărau Tusa, Isuse, Šeau le Devllehko Kolehko But Baro? Solaxau tu andoa Anau le Devllehko, te na kăznis ma!”
8 Kă o Isus phenelas lehkă: „Jungalo duxo, ankli avri andoa manuši kadoa!”
9 „Sao sî teo anau?” pušlea les o Isus. „Muŕo anau sî „Lejiunea”, dea anglal o,” anda kă sam but.”
10 Thai rudilas Les butimasa te na tradele avri andai phuw kodea.
11 Oče, paša o baŕobaro, sas khă bari turma balendi, kai xanas čear.
12 Thai le beng rudisarde Les, thai phendine: „Trade ame andel bale kukola, kaste šoas ame ande lende.”
13 O Isus meklea le. Thai le duxuri le jungale ankăste thai šute pe andel bale; thai e turma šudea pe pai xar ande marea: sas paša dui mii, thai tasule ande marea.
14 Le balearea našle, thai phendine ande četatea thai andel gava dă pašal. Le manuši ankăste te dikhăn so kărdilea.
15 Aviline koa Isus, thai dikta kă kukoa kai sas bengailo thai sas les e lejiunea le bengăndi, bešelas tele xureado thai întrego kai godi; thai daraile.
16 Kola kai dikhlinesas so kărdileasas, phendine lengă sa so sas oče le bengailesa thai le balença.
17 Atunči line te rudin le Isusos te jealtar anda lendi phuw.
18 Ta kana anklelas O ando bero, o manuši kai sas bengailo rudilas Les te mekăles te ašel Lesa.
19 O Isus či meklea les, ta phendeea lehkă: „Jea khără ka tiră, thai phen lengă sa so kărdea tukă o Rai, thai sar falea les mila tutar.”
20 O teleardea, thai lea te vestil ando Dekapole sa so kărdeasas lehkă o Isus. Thai saoră mirinas pe.
O ušteaimos la šouorako le Iairosti thai o sastearimos kha juwleako nasfali dă dešudui barši.
21 Pala so nakhlea o Isus pale ande kolaver rig, le berosa, tidea pe but norodo paša Leste. O bešelas pašai marea.
22 Atunčeara avilo iekh andal bară la khăngăreakă, kai bušolas Iair. Sar dikhlea Les, dea čeanga angla Lehkă pînŕă,
23 thai phendea Lehkă bute rudimasa: „Mîŕî šeioŕî çîrdel te merăll; rudi Tu, av ta tho Te vast pa late, kaste kărdeol sastevesti thai te trail.”
24 O Isus teleardea andekhthan lesa. Thai pala Leste jealas but norodo thai tidelas Les.
25 Thai sas khă juwli, kai dă dešudui bărši sas la khă thavdimos ratehko.
26 Oi kăznisaili sas but kata but doktorea; xaleasas sa so sas la, thai či ateardeasas či kă mištimos; ta sas lakă i mai nasul.
27 Ašundea dindoi duma pa o Isus, avili palal andoa butimos, thai azbadea pe Lehka raxameatar.
28 Kă phenelas pehkă oi: „Te daštiua dăsar te thoau o vast pe Lesti raxami, sastiuaua.”
29 Thai andakhdata, šutili e xaing lakă ratesti. Thai ateardea ande sa lako stato kă sastili nasfalimastar.
30 O Isus prinjeandea iekhatar kă ăkh zor ankăstisas anda Leste; thai, amboldindisa'Lo karing o butimos, thai phendea: „Kon azbadea pe Mîŕă çoalendar?”
31 Lehkă jene phende Lehkă: „Dikhăs kă o butimos spidel Tu, thai mai phenes: „Kon azbadeape Mandar?”
32 O dikhălas peste sa te dikhăl kodola kai kărdeasas e buti kadea.
33 E juwli, darani thai isdraindoi, kă jeanelas so kărdileasas lasa, avili thai šudea pe ka Lehkă pînŕă, thai phendea Lehkă o čeačimos.
34 Ta o Isus phendea lakă: „Šeie, o pateaimos tiro skăpisardea tu; jea la pačeasa, thai av sasteardi anda teo nasfalimos.”
35 Ta kana delas O înkă duma, dikta kă aven varesar manuši kata o baro la khăngăreako, kai phenen lehkă: „Ti šeiori mulli; anda soste mai xolearăs le Sîkaitores?”
36 Ta o Isus, bi te lel sama anda le divanuri kadala, phendea le barăhkă la khăngăreakă: „Na dara, dăsar Patea!”
37 Thai či meklea khanikas te avel paša Leste, avri andoa Petro, o Iakovo thai o Ioano, o phral le Iakovohko.
38 Arăsle koa khăr le barăhko la khăngăreako. Oče o Isus dikhlea bari dukh, iekh kai rovenas thai vatinas but.
39 Šutea pe andră, thai phendea lengă: „Anda soste kărăn kaditi mui, thai anda soste roven? E šouŕî či mulli, ta sovel.
40 On asanas pehkă Lestar. Atunčeara, pala so ankaladea le saorăn avri, lea Pesa le daddes la šeiorako, laka deia, thai kolen kai avilesas Lesa, thai šutea pe oče kai pašleolas e šeioŕî.
41 Azbadea la vastestar, thai phendea lakă: „Talita Kumi”, kai amboldino, ameal: „Šourîe, ušti, phenau tukă!”
42 Andakhdata e šeiorî uštili, thai lea te phirăl; kă sas dešuduie băršendi. On ašile baŕunime.
43 O Isus mothodea lengă zuralimasa te na jeanel khonikh e buti kadea; thai phendea te den xabe la šeioŕa.