Vindecarea slăbănogului de treizeci și opt de ani
1 După acestea era o sărbătoare a iudeilor și Isus s‐a suit la Ierusalim. 2 Și în Ierusalim lângă poarta oilor este o scăldătoare care pe evreiește se numește Betesda, având cinci pridvoare. 3 În acestea zac o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, așteptând mișcarea apei; 4 căci un înger al Domnului se pogora la vreme nimerită în scăldătoare și tulbura apa; și cel dintâi care intra după tulburarea apei se făcea sănătos de orice boală era cuprins. 5 Și era un om acolo care avea treizeci și opt de ani în boala sa. 6 Când l‐a văzut Isus zăcând și cunoscând că acum era de multă vreme bolnav , îi zice: Voiești să fii sănătos? 7 Bolnavul i‐a răspuns: Doamne, n‐am om ca să mă arunce în scăldătoare când a fost tulburată apa; căci pe când vin eu, altul se pogoară înaintea mea. 8 Isus îi zice: Scoală‐te , ia‐ți patul și umblă. 9 Și îndată omul s‐a făcut sănătos și și‐a luat patul și umbla. Și în acea zi era Sabatul. 10 Deci iudeii ziceau celui tămăduit: Este Sabatul și nu‐ți este îngăduit să‐ți iei patul. 11 Iar el le‐a răspuns: Cel ce m‐a făcut sănătos, acela mi‐a zis: Ia‐ți patul și umblă. 12 L‐au întrebat deci: Cine este omul care ți‐a zis: Ia‐ți patul și umblă? 13 Dar cel tămăduit nu știa cine este, căci Isus se dăduse la o parte fiind gloată în acel loc. 14 După acestea Isus îl găsește în Templu. Și i‐a zis: Iată te‐ai făcut sănătos; nu mai păcătui, ca să nu‐ți fie ceva mai rău. 15 Omul a plecat și a spus iudeilor că Isus este cel ce l‐a făcut sănătos. 16 Și pentru aceasta iudeii prigoneau pe Isus fiindcă făcea acestea în Sabat.
Lucrarea Fiului
17 Dar Isus le‐a răspuns: Tatăl meu până acum lucrează și eu lucrez. 18 Deci pentru aceasta iudeii căutau și mai mult să‐l omoare, căci nu numai că dezlega Sabatul, dar și zicea că Dumnezeu este Tatăl său, făcându‐se pe sine însuși deopotrivă cu Dumnezeu. 19 Deci Isus a răspuns și le‐a zis: Adevărat, adevărat vă spun, Fiul nu poate să facă de la sine însuși nimic decât ce vede pe Tatăl făcând; căci cele ce face el, acestea le face și Fiul întocmai. 20 Căci Tatăl iubește pe Fiul și‐i arată toate câte face și‐i va arăta lucruri mai mari decât acestea ca voi să vă minunați. 21 Căci după cum Tatăl scoală morții și le dă viață, așa și Fiul dă viață la cei la care voiește. 22 Căci Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat‐o Fiului, 23 ca toți să cinstească pe Fiul după cum cinstesc pe Tatăl. Cine nu cinstește pe Fiul nu cinstește pe Tatăl care l‐a trimis. 24 Adevărat, adevărat vă spun, că cine aude cuvântul meu și crede în cel ce m‐a trimis pe mine, are viață veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață. 25 Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul și acum este când morții vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu și cei ce vor auzi, vor trăi. 26 Căci după cum Tatăl are viață în sine însuși, astfel a dat și Fiului să aibă viață în sine însuși. 27 Și i‐a dat putere ca să facă judecată, pentru că este Fiu al omului. 28 Nu vă minunați de aceasta, căci vine ceasul când toți care sunt în morminte vor auzi glasul lui. 29 Și cei ce au făcut cele bune vor ieși spre învierea vieții, iar cei ce au făptuit cele rele, spre învierea judecății. 30 Eu nu pot face nimic de la mine însumi; judec după cum aud și judecata mea este dreaptă, căci nu caut voia mea, ci voia celui ce m‐a trimis.
Mărturia Tatălui și a lui Ioan
31 Dacă eu mărturisesc despre mine însumi, mărturia mea nu este adevărată. 32 Este altul care mărturisește despre mine și știu că mărturia pe care o mărturisește despre mine este adevărată. 33 Voi ați trimis la Ioan și el a mărturisit pentru adevăr. 34 Dar eu nu iau mărturie de la un om, ci zic acestea ca voi să fiți mântuiți. 35 Acela era candela care arde și luminează și voi ați dorit să vă veseliți pentru o vreme în lumina lui. 36 Dar mărturia pe care o am eu este mai mare decât a lui Ioan; căci lucrările pe care mi le‐a dat Tatăl ca să le săvârșesc, aceste lucrări pe care le fac mărturisesc despre mine că Tatăl m‐a trimis. 37 Și Tatăl care m‐a trimis, el a mărturisit despre mine. Voi n‐ați auzit glasul lui vreodată, nici n‐ați văzut fața lui. 38 Și n‐aveți cuvântul lui rămânând în voi, căci nu credeți pe acela pe care l‐a trimis el. 39 Cercetați scripturile căci vi se pare că în ele aveți viață veșnică și ele sunt acelea care mărturisesc despre mine. 40 Și nu voiți să veniți la mine ca să aveți viață. 41 Eu nu primesc slavă de la oameni, 42 ci vă cunosc că n‐aveți în voi înșivă iubirea lui Dumnezeu. 43 Eu am venit în numele Tatălui meu și nu mă primiți; dacă va veni altul în numele său, pe acesta îl veți primi. 44 Cum puteți crede voi, când primiți slava unii de la alții și nu căutați slava care vine de la singurul Dumnezeu? 45 Să nu vi se pară că eu vă voi învinui la Tatăl; este cine să vă învinuiască, Moise în care v‐ați pus nădejdea. 46 Căci dacă ați crede pe Moise, m‐ați crede și pe mine; căci el a scris despre mine. 47 Iar dacă nu credeți scripturile lui, cum veți crede cuvintele mele?
O satearimos le šukăhko dă 38 bărši.
1 Pala kodea sas khă prazniko le Iudeiengo; thai o Isus ankăsto ando Ierusalimo.
2 Ando Ierusalimo, paša o Udar le Bakreango, sas khă naiarimahkopai, kai bušolas evreisko Betesda, kai sî les panji riga.
3 Ande le riga kadala pašleonas khă butimos nasfalengo, koŕă, lang, šukă, kai ajukărănas o mištimos le paiehko.
4 Anda kă ăkh înjero le Raiehko ulelas, kana thai kana ando naiarimahkopai, thai biujarălas o pai. Thai kukoa anglal, kai ulelas ande leste, pala o tulburimos le paiehko, kărdeolas sastevesto, orsavo nasfalimos te avino les.
5 Oče sas khă manuši nasfalo dă treanda thai oxto bărši.
6 O Isus, kana dikhlea les pašlindoi, thai, anda kă jeanelas kă sî nasfalo dă but čiro, phendea lehkă: „Kames te kărdeos sastevesto?”
7 „Raia”, dea Les anglal o nasfalo, „nai ma khonikh te šol ma ando naiarimaskopai kana biujol o pai; thai, ji kana te jeau me, ulel aver angla mande.
8 „Ušti”, phendea lehkă o Isus, „vazde teo pato thai phir.”
9 Andakhdata o manuši kodoa kărdi'lo sastevesto, lea pehko pato, thai phirălas. O des kodoa sas khă des Savatohko.
10 Le Iudeia phenenas kukolehkă so sas sasteardo: „Sî o des le Savatohko; nai tukă meklino te vazdes teo pato.”
11 O dea le anglal: „Kukoa kai kărdea ma sastevesto, phendea mangă: „Vazde teo pato, thai phir.”
12 On pušle les: „Kon sî o manuši kodoa, kai phendea tukă: „Vazde teo pato, thai phir?”
13 Ta kukoa sasterado či jeanelas kon sî: kă o Isus kărdi'lo sas bidikhlo andoa norodo kai sas ando than kodoa.
14 Pala kodea, o Isus arakhlea les ando Templo, thai phendea lehkă: „Dikta kă kărdilean sastevesto; dă akanara te na mai bezexarăs, kaste na kărdeol pe tukă vareso mai nasul.”
15 O manuši kodoa gălo, thai phendea le Iudeiengă kă o Isus sî Kodoa kai kărdea les sastevesto.
16 Anda kadea doši, le Iudeia line te phirăn pala o Isus, thai rodenas te mudarăn Les, anda kă kărălas kadala butea ando des le Savatohko.
E buti le Šeavesti.
17 Ta o Isus dea le anglal: „Muŕo Dadd kărăl buti ji akana; thai Me sakadea butearau.”
18 Orta anda kodea rodenas i mai but le Iudeia te mudarăn Les, na numai anda kă pîtărălas o des le Savatohko, ta i anda kă phenelas kă o Dell sî Lehko Dadd, thai kărdeolas kadeadar orta sar o Dell.
19 O Isus lea pale o divano, thai phendea lengă: „Čeačes, čeačes phenau tumengă, kă, o Šeau našti kărăl khanči Pestar; O či kărăl numai so dikhăl ka Pehko Dadd kărindoi; thai sa so kărăl o Dadd, kărăl i o Šeau sakadea.
20 Kă o Dadd kamel le Šaves, thai sîkavel Lehkă sa so kărăl; thai sîkavela Lehkă butea mai bară sar kadala, ta tume te mirintume.
21 Čeačimasa, pala sar o Dadd ušteavel ăl mullen, thai del le čivava, sa kadea i o Šeau del čivava kas kamel.
22 O Dadd čina či krisînil khanikas ta sa e kris dea la le Šeavehkă,
23 anda ka sa te denpativ le Šeaves sar denpativ le Daddes. Kon či delpativ le Šeaves či delpativ le Daddes, kai tradea Les,
24 Čeačes, čeačes phenau tumengă, kă kon ašunel le divanuri Mîŕă, thai pateal ande Kukoa kai tradea Ma, sî les čivava vešniko, thai či avel kai kris, ta nakhlo andoa mullimos kai čivava.
25 Čeačes, čeačes phenau tumengă, kă avel o čeaso, thai akana i avilo, kana le mulle ašunena o mui le Šeavehko le Devllehko, thai kukola kai ašunena Les, uštena.
26 Kă, palasar o Dadd sî les e čivava ande Peste, sa kadea dea le Šaves te avel les e čivava ande Peste.
27 Thai dea Les zor te krisînil, anda kă sî o Šeau le manušehko.
28 Na mirin tume la buteatar kadalatar; anda kă avel o čeaso kana sa kukola andal mormînturi ašunena Lehko mui,
29 thai anklena avri anda lende. Kola kai kărdine o mištimo, uštena andai čivava; ta kukola kai kărdine nasul, uštena anda e kris.
30 Me našti kărau Mandar khanči: krisîni pala sar ašunau; thai e Kris Mîŕî sî čeači, anda kă či rodau te kărau o kamimos Muŕo, ta o kamimos le Daddehko, kai tradea Ma.
O phendimos le Daddehko thai le Ioanohko.
31 Kana Me phenau pa Mande korkoŕo, o phendimos Muŕo nai čeačio.
32 Sî iekh Aver, kai phenel pa Mande; thai jeanau kă o phendimos, kai kărăl Les o pa Mande, sî čeačio.
33 Tume tradean koa Ioan, thai o phendea andoa čeačimos.
34 Na kă o phendimos, kai primi les Me, avel kata khă manuši; ta phenau le butea kadala kaste aven skăpime.
35 O Ioan sas e lumina, kai sî astardi thai străfeal, thai tume kamblaean te vesălin tume vareso čiro kai lumina lesti.
36 Ta Man sî ma khă phendimos mai baro sar le Ioanohko; kă le butea, kai dea Mangă le Muŕo Dadd te kărau le, orta le butea kadala, kai Me kărau le, phenen pa Mande kă o Dadd tradea Ma.
37 Thai o Dadd kai tradea Ma, phendea o korkoŕo pa Mande. Tume či ašundean čiăkhdata Lehko mui, či dikhlean Lehko tipo;
38 thai o Divano Lehko či ašel ande tumende, anda kă či patean ande Kukoa, kai tradea Les O.
39 Roden o LillleDevllehko, anda kă dinen kă ande leste sî tume e čivava e vešniko, ta orta on phenen pa Mande.
40 Thai kamen te aven Mande, kaste avel tume čivava!
41 Me či phirau pala e slava kai avel katal manuši.
42 Ta Me jeanau kă nai ande tumende Kamblimos le Devllehko.
43 Me avilem ando anau Mîŕă Daddehko, thai či primisardean Ma; te avela iekh aver, ande pehko anau, kodoles primina les.
44 Sar dašti patean tume, kai phirăn pala e slava, kai den tumengăla iekh avrăngă, thai či roden e slava kai avel katoa korkoŕo Dell?
45 Te na patean kă došaraua tume angloa Dadd; sî kon te došarăl tume: o Moise ande savo thodean tumaro pateaimos.
46 Kă, kana pateana ando Moise, pateana i ande Mande, anda kă o ramosardea pa Mande.
47 Ta kana či patean kodola ramome lestar, sar pateana ande Mîŕă divanuri?”