Daniel tâlcuiește visul împăratului Nebucadnețar
1 În anul al doilea al domniei lui Nebucadnețar, Nebucadnețar a visat visuri și duhul i s‐a tulburat și somnul a fugit de la el. 2 Atunci împăratul a poruncit să cheme pe cărturari și pe descântători și pe vrăjitori și pe haldei, ca să spună împăratului visurile sale. Și au venit și au stat înaintea împăratului. 3 Și împăratul le‐a zis: Am visat un vis și duhul meu este tulburat să cunoască visul. 4 Atunci haldeii au vorbit împăratului în limba aramaică: Împărate , să trăiești în veac! Spune slujitorilor tăi visul și vom arăta tălmăcirea. 5 Împăratul a răspuns și a zis haldeilor: Lucrul a ieșit din mine, dacă nu‐mi veți face cunoscut visul și tălmăcirea lui veți fi făcuți bucăți și casele voastre vor fi făcute grămadă de gunoi. 6 Dar dacă‐mi veți arăta visul și tălmăcirea lui, veți lua de la mine daruri și răsplătiri și mare cinste, deci arătați‐mi visul și tălmăcirea lui. 7 Ei au răspuns a doua oară și au zis: Să spună împăratul visul către slujitorii săi și vom arăta tălmăcirea. 8 Împăratul a răspuns și a zis: Cu adevărat știu că vreți să câștigați vremea, fiindcă vedeți că lucrul a ieșit de la mine. 9 Dar dacă nu‐mi veți face cunoscut visul, o singură hotărâre este pentru voi; căci ați pregătit să spuneți înaintea mea cuvinte mincinoase și stricate, până se va schimba vremea: spuneți‐mi deci visul și voi cunoaște că puteți să‐mi arătați tălmăcirea lui. 10 Haldeii au răspuns înaintea împăratului și au zis: Nu este niciun om pe pământ care să poată arăta lucrul împăratului, căci nu este niciun împărat, domn sau cârmuitor care să fi cerut un astfel de lucru de la vreun cărturar sau descântător sau haldeu. 11 Căci lucrul pe care‐l cere împăratul este rar și nu este nimeni în stare să‐l arate împăratului, decât dumnezeii a căror locuință nu este cu carnea. 12 Pentru aceasta împăratul s‐a mâniat și s‐a înfuriat foarte mult și a poruncit să piardă pe toți înțelepții Babilonului. 13 Și a ieșit hotărârea ca să omoare pe înțelepți. Și au căutat pe Daniel și pe tovarășii săi ca să‐i omoare. 14 Atunci Daniel a răspuns cu sfat și cu înțelepciune lui Arioc, capul gărzii domnești, care ieșise să omoare pe înțelepții Babilonului. 15 A răspuns și a zis lui Arioc, capul gărzii împăratului: Pentru ce această hotărâre grăbită din partea împăratului? Atunci Arioc a făcut cunoscut lui Daniel lucrul. 16 Și Daniel a intrat și a cerut de la împărat ca să‐i dea vreme și el va da împăratului tălmăcirea. 17 Atunci Daniel s‐a dus în casa sa și a făcut cunoscut lucrul lui Hanania, Mișael și Azaria, tovarășii săi, 18 ca să ceară îndurare de la Dumnezeul cerurilor cu privire la taina aceasta, ca să nu fie pierduți Daniel și tovarășii săi cu ceilalți înțelepți ai Babilonului. 19 Atunci taina a fost descoperită lui Daniel într‐o vedenie de noapte. Atunci Daniel a binecuvântat pe Dumnezeul cerurilor. 20 Daniel a răspuns și a zis: Fie binecuvântat numele lui Dumnezeu în veci de veci; căci a lui este înțelepciunea și puterea. 21 Și el schimbă vremurile și soroacele. El dă jos pe împărați și ridică pe împărați. El dă înțelepților înțelepciune și celor cu pricepere cunoștință. 22 El descoperă cele adânci și ascunse. El cunoaște ce este în întuneric și lumina locuiește cu el. 23 Ție, Dumnezeul părinților mei, îți mulțumesc și te laud, tu, care mi‐ai dat înțelepciune și putere și mi‐ai făcut cunoscut ce am cerut noi de la tine: căci ne‐ai făcut cunoscut lucrul împăratului. 24 Deci Daniel a intrat la Arioc, pe care îl rânduise împăratul să piardă pe înțelepții Babilonului; a intrat și i‐a zis: Nu pierde pe înțelepții Babilonului; du‐mă înaintea împăratului și eu voi arăta împăratului tălmăcirea. 25 Atunci Arioc a dus cu grabă pe Daniel înaintea împăratului și i‐a vorbit așa: Am aflat un bărbat din copiii robiei lui Iuda care va face cunoscut împăratului tălmăcirea. 26 Și împăratul a răspuns și a zis lui Daniel al cărui nume era Beltșațar: Ești tu în stare să‐mi faci cunoscut visul pe care l‐am văzut și tălmăcirea lui? 27 Daniel a răspuns în fața împăratului și a zis: Taina pe care a cerut‐o împăratul nu pot s‐o arate împăratului înțelepții, descântătorii, cărturarii și ghicitorii. 28 Dar este un Dumnezeu în ceruri care descoperă tainele și face cunoscut împăratului Nebucadnețar ce are să fie la sfârșitul zilelor. Visul tău și vedeniile capului tău pe patul tău sunt acestea: 29 Ție, împărate, pe patul tău, ți‐au venit în minte gândurile ce are să fie după acestea; și descoperitorul tainelor ți‐a făcut cunoscut ce are să se întâmple. 30 Și mie taina aceasta mi s‐a descoperit nu printr‐o înțelepciune pe care o am eu mai mult decât orice viețuitor, ci ca să se facă cunoscut împăratului tălmăcirea și ca să cunoști gândurile inimii tale. 31 Tu, împărate, vedeai și iată un chip mare, chipul acesta era foarte mare și strălucirea lui era măreață. El sta înaintea ta și înfățișarea lui era grozavă. 32 Capul acestui chip era de aur curat, pieptul și brațele lui erau de argint, pântecele și coapsele lui erau de aramă. 33 Fluierele lui de fier, picioarele lui parte de fier și parte de lut. 34 Tu priveai până s‐a desfăcut o piatră, nu de mâini , care a lovit chipul peste picioarele de fier și de lut și le‐a sfărâmat. 35 Atunci fierul, lutul, arama, argintul și aurul s‐au zdrumicat la un loc și s‐au făcut ca pleava din arie vara; și vântul le‐a spulberat și nu s‐a aflat niciun loc pentru ele. Și piatra care a lovit chipul s‐a făcut un munte mare și a umplut tot pământul. 36 Acesta este visul; și vom spune înaintea împăratului tălmăcirea. 37 Tu, împărate , ești împăratul împăraților, căruia Dumnezeul cerurilor ți‐a dat împărăția, puterea, tăria și slava. 38 Și oriunde locuiesc copiii oamenilor, fiarele câmpului și păsările cerurilor le‐a dat în mâna ta și te‐a așezat domn peste toate acestea. Tu ești capul de aur. 39 Și după tine se va ridica o altă împărăție mai prejos decât tine și o altă a treia împărăție de aramă care va domni peste tot pământul. 40 Și a patra împărăție va fi tare ca fierul; căci după cum fierul sfărâmă și mărunțește toate și ca fierul care zdrumică toate acestea, așa va sfărâma el și va zdrumica. 41 Și după cum ai văzut picioarele și degetele parte de lut de olar și parte de fier, împărăția va fi împărțită, dar va fi încă în ea din puterea fierului, după cum ai văzut fierul amestecat cu lut gras. 42 Și după cum degetele picioarelor erau parte de fier și parte de lut, tot așa împărăția va fi în parte tare și în parte sfărâmicioasă. 43 Și după cum ai văzut fierul amestecat cu lut gras, se vor amesteca cu sămânța oamenilor, dar nu se vor lipi unul de altul, după cum fierul nu se amestecă cu lutul. 44 Și în zilele împăraților acestora Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăție care nu va fi nimicită în veac și domnia ei nu va trece la alt popor, ci ea va sfărâma și va nimici toate acele împărății, dar ea va sta în veac. 45 Și după cum ai văzut că din munte s‐a desfăcut o piatră fără mâini și a sfărâmat fierul, arama, lutul, argintul și aurul, Dumnezeul cel mare a făcut cunoscut împăratului ce are să fie după aceasta. Și visul este în adevăr și tălmăcirea lui sigură. 46 Atunci împăratul Nebucadnețar a căzut pe fața sa și s‐a închinat înaintea lui Daniel și a poruncit să i se aducă o jertfă de mâncare și mirosuri plăcute . 47 Împăratul a răspuns și a zis lui Daniel: Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor și Domnul împăraților și un descoperitor al tainelor, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta. 48 Atunci împăratul a mărit pe Daniel, i‐a dat multe daruri mari și l‐a pus cârmuitor peste tot ținutul Babilonului și capul dregătorilor peste toți înțelepții Babilonului. 49 Și Daniel a cerut de la împărat și el a pus pe Șadrac, Meșac și Abed‐Nego peste treburile ținutului Babilonului. Și Daniel era în poarta împăratului.
O suno le Nebukandeçarohko.
1 Ando duito bărši le raimahko le Nebukandeçarohko, o Nebukandençar sas les varesar sune. O duxo sas lehkă biujeardo, thai xasai'li lesti lindri.
2 O thagar mothodea te akharăn le drabarden, le drabarimatăn andel čeraia, le fermekătoren thai le Xaldeien, kaste phenen lehkă le sune. On avile, thai thodine pe angloa thagar.
3 O thagar phendea lengă: „Dikhlem khă suno; o duxo sîmangă biujeardo, thai kamaua te jeanau o suno kodoa.”
4 Le Xaldeia dineanglal le thagares ande šib e aramaika: „Ando veako te rais thagarina! Phen le robengă tirăngă o suno, thai sîkavasa tukă lehko ameazămos!”
5 O thagar lea pale o divano thai phendea le Xaldeiengă: „Našli mangă andai godi e buti kodea: kana či kărăna mangă prinjeando o suno thai o ameazămos lehko, avena kărdine kotora, thai le khăra tumară avena parugline ande khă gomila marimartăndi.
6 Ta kana phenena mangă o suno thai lehko ameazămos, lena mandar partiva thai dimata, thai bari pativ. Andakodea, phenen mangă o suno thai lehko ameazămos.”
7 On dine anglal o duito data: „Te phenel o thagar pehkă robengă o suno, thai dasa les o ameazămos!”
8 O thagar lea pale o divano thai phendea: „Dikhau čeačimasa, kă kamen te len čiro, anda kă dikhăn kă e buti kadea skăpisardea mangă andai godi.
9 Kana kadea či phenena mangă o suno, ajukrăl tume saoŕăn sa kodea bax, anda kă kamen te den tumeduma kaste phenen mangă xoxaimata thai bičeačimata, ji kana parugleona pe le čirurea. Anda kodea, phenen mangă o suno, kaste jeanau kana san ando daštimos te den les ameazămos!”
10 Le Xaldeia dine anglal le dineanglal le thagares: „Nai khonikh pe phuw, kai te dašti phenel so mangăl o thagar; andakodea či khă thagar, or sode dă baro thai zurallo sas, či manglea kadea vareso, kata khă drabaerno, drabardino andel čeraia or Xaldeo!
11 So mangăl o thagar sî pharo, nai khonikh kai te phenel e buti kadea le thagarehkă, avri anda le zeia, savengo bešlimos nai maškar le merimahkămanuši!”
12 Koa ašundimos kadale divanurengă, o thagar avilea lehkă xolli, thai xoleail'lo but zurales. Mothodea te xasarăn sa le godeavearăn le Babilonohkărăn.
13 O mothodimos ankăstosas, le godeaver linesas te aven mudardine, thai rodenas i le Danielos thai lehkă jenen, kaste xasarăn le.
14 Atunčeara o Danielo dea duma la godeasa thai krisasa le Ariokohkă, o šerobaro le străjengo le thagarehko, kai ankăstosas te mudarăll le xaranen le Babilonohkărăn.
15 Lea o divano thai phendea le Ariokohkă, o kăpitano le thagarehko: „Anda soste dea o thagar khă mothodimos kaditi dă zurallo?” O Arioko phendea le Danielohkă sar bešenas le butea.
16 Thai o Danielo gălo koa thagar, thai rudisardea les te deles čiro te del le thagares o amazaimos,
17 pala kadea o Danielo gălo ande pehko khăr, thai phendea pa e buti kadea pehkă jenengă le Xananiahkă, le Mišaelohkă thai le Azariahkă.
18 Rudindoi le te mangăn o meklimos le Devllehkă le čerurengo anda kadoa garadimos, kaste na xasaol o Danielo thai lehkă jene ăkhdata le kolavră xaranença le Babilonohkărănça.
19 Pala kodea sîkadileas le Danielohkă o garadimos ande khă dičimos ando čiro la reateako.Thai o Danielo deadumadămišto le Devlles le čerurengo.
20 O Danielo lea o divano thai phendea: „Dinodumadămišto te avel o Anau le Devllehko, anda o veako ando veako! Lehko sî o xaraimos thai e zor!
21 O paruvel le čirurea thai le riga; O delmuial thai thol le thagaren; O del godi thai xaraimos le thagaren thai prinjeandimos kolengă le prinjeandengă!
22 O sîkavel so sî andră thai garado; O jeanel so sî ando tuneriko, thai Leste bešel e lumina!
23 Tut, Devlla mîŕă daddengo, slăvi Tu, thai lăudiu Tu kă dean ma xaraimos thai zor, thai kărdean mangă prinjeando so mangleam Tukă ame; kă sîkadean amengă o garadimos le thagarehko!”
24 Pala kodea, o Danielo gălo koa Arioko, savehkă mothodeasa lehkă o thagar te xasarăl le godeaver le Babilonohkărăn; gălo, thai dea lehkăduma kadea: „Na xasar le godeavearăn le Babilonohkărăn! Nigăr ma angloa thagar, thai daua le thagares o ameazaimos!”
25 O Ariok nigărdea iekhatar le Danielos angloa thagar, thai dea lehkă duma kadea: „Arakhlem maškar le astarde le mardimahkă le Iudahkă khă manuši kai dela le thagares o ameazaimos!”
26 O thagar lea o divano thai phendea le Danielohkă, kai bušolas Beltšaçar: „San tu ando daštimos te phenes mangă o suno kai dikhlem les thai lehko ameazaimos?”
27 O Danielo deanglal angloa thagar, thai phendea: „So mangăl o thagr sî khă garaimos save le godeaver, le drabarimahkă andel čeraia, le drabarne thai le drabardine nai daštimasa te sîkaven le thagarehkă.
28 Ta sî andel čerurii khă Dell, kai sîkavel le garaimata, thai kai kărăl prinjeando le thagarehkă le Nebukandeçarohkă so avela andel čiruri mai palal. Dikta o suno tiro thai le dikhlimata kai sas tu ande triro pato.
29 Ande teo pato, thagarina, avile tukă ande godi gîndurea dikhlimasa ta so avela pala kadala čirurea; thai Kukoa kai sîkavel le garaimata kărdea tukă prinjeando so avela pe.
30 Ta kana sîkadi'lo pe mangă o garadimos kadoa, či ameal kă sî ande mande khă xaraimos mai baro dă sar sa kole le juwindengo, ta kaste del le thagares o amazaimos lehko, thai te jeanes so kamel teo illo te jeanes.
31 Tu, thagarina, dikhăsas, thai dikta kă dikhlean khă tipo baro. O tipo kadoa sas but baro, thai dă khă străfeaimos nemaidihlino. Bešelas ande pînŕănde angla tute, thai lehko ameaimos sas daraimahko.
32 O šero kadale tipohko sas andoa sumnakai ujo; o kolin thai le vast sas rupune; o păŕ thai le ticuri sas xarkune;
33 le čiokîia le pînŕăngă, sastrune; le pînŕă, rig sastresti, rig phuweati.
34 Tu dikhăsas pe leste, thai pîtărdi'lo khă baŕ, bi le kandimahko vokh vastehko, maladea le pînŕă le sastrehkă thai la phuweakă le tipohkă, thai kărdea le kotora.
35 Atunčeara o sastri, e phuw, e xarkuma, o rup thai o sumnakai linčeai'le andekhthan thai kărdi'le sar e poši milla pe phuw; lea le e bravall, thai či urma či mai arakhadi'li anda lende. Ta o bar, kai linčeardeasas o tipo, kărdi'lo khă baŕbaro baro, thai pherdea sai phuw.
36 Dikta o suno. Akana phenasa lehkă i o ameazaimos angloa thagar.
37 Tu, thagarina, san o thagar le thagarimatăngo, kă o Dell le čerurengo dea tu thagarimos, zor, bravallimos thai slava.
38 O dea tu andel vast, orkai bešen on, le šaven le manušengărăn, le jiwinen le kîmpohkărăn, le čiriklean le čerehkărăn, thai kărdea tu stăpîno pa sa kadala: tu san o šero o sumnakuno!
39 Pala tute, vazdela pe aver thagarimos, mai bisămbnome sar tiro; pala kodea khă trito thagarimos, kai avela xarkuno, thai savo stăpînila pa sai phuw.
40 Avela e štarto thagarimos, zurallo sar o sastrii; pala sar o sastri linčearăl thai phagăl sa, i oi linčearăla thai phagăla sa, sar o sastri kai kărăl sa kotora.
41 Thai pala sar dikhlean le pînŕă thai le naia le pănŕăngă rig phuweati phuwearăsti thai rig sastresti, sa kadea i o thagarimos kadoa avela xulado; ta ašela vareso ande leste andai zor le sastresti, orta kadea sar dikhlean o sastrii xamime la phuweasa.
42 Thai pala sar le naia katal pînŕă sas rig sastresti thai rig phuweati, sa kadea i o thagarimos kadoa avela ande rig zurallo thai ande rig kovleardo.
43 Kana dikhlean o sastrii xamime la phuweasa, ameal kă xamina pe andel phanglimata manušardine le măritimahkă, ta či avena astarde iekh avrăstar, pala sar o sastrii či dašti tidel pe la phuweasa.
44 Ta ando čiro kadale thagarimatăngo, o Dell le čerurengo vazdela khă thagarimos, kai či avela xasardino čiăkhdata, thai sao či nakhăla tala o stăpînimos avră poporohko. O linčearăla thai xasarăla sa kadala thagarimata, thai o orta ašela ando veako.
45 Kadoa sî o baŕ, kai dikhlean les pîtărdindoi pe andoa baŕobaro, bi le kandimasa khă vastehko, thai kai linčeardea o sastrii, e xarkuma, e phuw, o rup thai o sumnakai. O Dell kukoa o baro kai kărdea prinjeando le thagarehkăso sî te avel pala kadea. O suno sî čeačio, thai o ameazaimos sî čeačimasa.”
46 Atunčea o thagar o Nebukandençar pelo le mosa kai phuw thai bandi'lo angloa Danielo, thai mothodea te anen pe lehkă jertfe xabenehkă thai miresme.
47 O thagar deaduma le Danielohkă thai phendea: „Le čeačimasa, o Dell tumaro sî o Dell le devlengo thai o Rai le thagarengo, thai O sîkavel le garaimata, anda kă daštisardean te arakhăs kadoa garadimos!”
48 Palakodea o thagar vazdea le Danielos, thai deales pativa but thai bravale; dea les stăpînimos pa sai phuw le Babilonosti, thai thodea les ta sar mai barošero pa sal godeaver le Babilonohkă.
49 O Danielo rudisardea le thagares te del o kandimos le buteango la phuweako le Babilonohkăro ando vast le Šadrohko, le Mešakohko thai le Abed-Negohko. Ta o Danielo ašilo kai bar le thagaresti.