Împărăteasa din Seba la Solomon
1 Și împărăteasa din Seba a auzit de vestea lui Solomon cu privire la numele Domnului și a venit să‐l încerce prin întrebări grele. 2 Și a venit la Ierusalim cu un alai foarte mare, cu cămile încărcate cu mirodenii și aur foarte mult și pietre scumpe. Și a venit la Solomon și a vorbit cu el despre tot ce era în inima ei. 3 Și Solomon i‐a tâlcuit toate întrebările ei; n‐a fost un lucru ascuns împăratului pe care să nu i‐l fi tâlcuit. 4 Și împărăteasa din Seba a văzut toată înțelepciunea lui Solomon și casa pe care o zidise, 5 și mâncarea mesei lui și ținuta slujitorilor lui și rânduiala slujbei casnicilor săi și veșmintele lor și paharnicii lui și suișul lui, pe care se suia la casa Domnului, și n‐a mai fost duh în ea. 6 Și a zis împăratului: Adevărat era cuvântul pe care l‐am auzit în țara mea despre lucrurile tale și despre înțelepciunea ta. 7 Dar n‐am crezut acele cuvinte până am venit și au văzut ochii mei și iată, nici jumătate nu mi s‐a spus: tu întreci în înțelepciune și bunătate vestea pe care am auzit‐o. 8 Ferice de oamenii tăi, ferice de acești slujitori ai tăi, care stau necurmat înaintea ta și ascultă înțelepciunea ta. 9 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău, că și‐a găsit plăcerea în tine, ca să te pună pe scaunul de domnie al lui Israel. Fiindcă Domnul iubea pe Israel în veac, de aceea te‐a făcut pe tine împărat ca să faci judecată și dreptate. 10 Și ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanți de aur și mirodenii foarte multe și pietre scumpe; n‐au mai venit atâtea mirozne ca cele pe care le‐a dat împărăteasa din Seba împăratului Solomon. 11 Chiar și flota de corăbii a lui Hiram care aducea aur de la Ofir a adus de la Ofir și mare câtime de lemne de almughim și pietre scumpe. 12 Și împăratul a făcut din lemnele de almughim îngrădiri la casa Domnului și la casa împăratului și harfe și psalteri pentru cântăreți; astfel de lemn de almughim n‐a venit și nu s‐a văzut până în ziua de astăzi. 13 Și împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba toată dorința ei, ce a cerut pe lângă ce i‐a dat din dărnicia împăratului Solomon. Și s‐a întors și s‐a dus în țara ei, ea și slujitorii ei.
Bogățiile lui Solomon
14 Și greutatea aurului care venea într‐un an la Solomon era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur, 15 afară de ce venea de la negustorii cei mari și de la mărfurile negustorilor celor mici și de la toți împărații Arabiei și de la cârmuitorii țării. 16 Și împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi de aur bătut, a pus șașe sute de sicli de aur pe un scut; 17 și trei sute de scuturi mici de aur bătut, a pus trei mine de aur pe un scut; și împăratul le‐a pus în casa Pădurea Libanului. 18 Și împăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeș și l‐a acoperit cu aur foarte curat. 19 Scaunul de domnie avea șase trepte și vârful scaunului de domnie era rotund pe dinapoia sa; și erau răzămători de o parte și de alta în locul de șezut și doi lei stăteau la răzămători. 20 Și pe cele șase trepte stăteau doisprezece lei de o parte și de alta: așa ceva nu se făcuse în nici o împărăție. 21 Și toate vasele de băut ale împăratului Solomon erau de aur, și toate vasele casei Pădurea Libanului erau de aur curat; nimic nu era de argint căci el se socotea drept nimic în zilele lui Solomon. 22 Căci împăratul avea pe mare o flotă de corăbii de la Tars cu flota de corăbii a lui Hiram: flota de corăbii din Tars venea odată la trei ani aducând aur și argint, fildeș și maimuțe și păuni. 23 Și împăratul Solomon a fost mai mare în avere și în înțelepciune decât toți împărații pământului. 24 Și tot pământul căuta fața lui Solomon ca să audă înțelepciunea lui, pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 25 Și își aducea fiecare din ei darul său: vase de argint și vase de aur și veșminte și armături și mirodenii și cai și catâri, o câtime pe fiecare an. 26 Și Solomon a adunat care și călăreți și a avut o mie patru sute de care și douăsprezece mii de călăreți și i‐a așezat în cetățile pentru care și cu împăratul în Ierusalim. 27 Și împăratul a făcut argintul în Ierusalim ca pietrele și cedrii ca sicomorii care sunt în vale, în mulțime. 28 Și caii pe care‐i avea Solomon erau aduși din Egipt și negustorii împăratului îi primeau în grămezi; fiecare grămadă cu preț. 29 Și un car se suia și ieșea din Egipt pentru șase sute de sicli de argint și un cal pentru o sută cincizeci; și așa aduceau prin mâna lor pentru toți împărații hetiților și pentru împărații Siriei.
E thagrni andai Seba ando Ierusalimo.
1 E thagrni andai Seba ašundea poa barimos le Solomonohko, ande so dičiol e slava le Raiesti, thai avili te zumaveles andel pušlimata phară.
2 Arăsli ando Ierusalimo khă alaiosa but baro, thai kămilença kai anenas mirodenii, sumnakai but dă sa, thai baŕ kuči. Găli koa Solomono thai phendea lehkă so sas la po illo.
3 O Solomono dea la anglal ka sal pušlimata, thai nas khanči, sao o thagar te na jeanglino te phenel lakă.
4 E thagarni anda e Seba dikhlea soa godimos le Solomonohko, thai o khăr kai vazdeasas les,
5 thai le xabenata kata lesti skafidi, thai kai bešenas lehkă kanditorea, thai le kandimata thai le çoale kolengă kai kandenas les, thai le taxtarina lehkă, thai le phabarimata dă sa kai anelas le ando Khăr le Raiehko.
6 Mirime, phendea le thagarehkă: „Kadea sas čeačimasa so ašundem ando čem muŕo pa le kărimata thai o godimos tiro!
7 Ta či pateauas, ji kana avilem thai dikhlem mîŕă iakhănça. Thai dikta kă či pe dopašeste či phendea pe mangă. Tu sî tu mai but godimos thai ašundimos dă sar ašundem kă jeal teo barimos.
8 Baxtalimos te manušendar, baxtalimos te kanditorendar, kai sî biatărdimahko angla tute, kai ašunen o godimos tiro!
9 Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell tiro, kai mištokamblea te thol tu po skamin le raimahko le Israelohko! Anda kă o Rai kamel dăorkana le Israelos, anda kodea thodea tu thagar, kaste krisînis thai te kărăs čeačimos.”
10 Oi dea le thagares ăkh šell thai biši talança sumnakai, but mirodenii, thai baŕ kuči. Či mai avile čiăkhdata mai palal kaditi mirodenii sode dea e thagarni anda e Seba le thagarnes le Solomonos.
11 Le berurii le Xiramohkă, kai andine o sumnakai andoa Ofiro, andine andoa Ofiro i but kašt santalohko thai baŕ kuči.
12 O thagar kărdea andoa kašt kai khandelas pălimare andoa Khăr le Raiehko thai andoa khăr le thagarehko, thai arfe thai lăute anda le dilabaitorea. Či mai avilea dă atunčeara kašt kadalestar khanditorii, thai či mai dikhlea pe ji ando des dă adesara.
13 O thagr o Solomono dea la thagarnea andai Seba sa so kamblea, sa so manglea, thai mai deala i opral pativa vreničea khă thagrestar sar o Solomono. Pala kodea oi amboldi'li thai găli ande pehko čem, pehkă kanditorença.
Le bravalimata le Solomonohkă.
14 O pharimos le sumnakahko kai avelas le Solomonohkă ande sako bărši, sas dă šou šella thai šovardeši thai šou talança sumnakai,
15 avri so ankalavelas katal bitinditorea le bară thai andoa bitindimos le buteango, kata sa le thagar la Arabiakă, thai katal dregătorea le čemehkă.
16 O thagar o Solomono kărdea dui šella skuturi bară anda o sumnakai mardo, thai anda sakogodi anda lende thodea šou šella sikli sumnakahkă,
17 thai aver trin šella skuturi mai çînoră andoa sumnakai mardo, thai anda sakogodi anda lende thodea trin mine sumnakahkă; thai o thagar thodea le ando khăr dinoanau O Văš le Libanohko.
18 O thagar kărdea khă baro skamin raimahko ando fildešo, thai garadea les ando sumnakai.
19 O skamin kadoa le raimahko sas les šou skări, thai e rig opral sas diniroata palal, ande sako rig le skaminesti sas nikărditorea: paša le nikărditorea bešenas dui leia,
20 thai pe kola šou skări bešenas dešudui leia ande khă rig thai ande kolaver. Kadea vareso či mai kărdileas anda či khă thagarimos.
21 Sa le taxta le thagarehkă le Solomonohkă sas andoa sumnakai, thai sa le vasuri andoa khăr le văšehko le Libanohko sas andoa sumnakai ujo. Khanči nas andoa rup: ando čiro le Solomonohko o rup nas les či khă nakhlimos.
22 Kă o thagar sas les pe marea berurii andoa Tars sar le Xiramohkă; thai le berurii andoa Tars avenas sakoiekh ka trin bărši, andindoi sumnakai thai rup, fildešo, maimuçe thai păunea.
23 O thagar o Solomono nakhadea sa le thagar la phuweakă ando bravalimos thai godimos.
24 Sai lumea rodelas te dikhăl le Solomonos, kaste ašunel o godimos kai thodeasas les o Dell ande lehko illo.
25 Thai sakogodi anelas pesti pativ: butea andoa rup thai butea andoa sumnakai, çoale, arme, mirodenii, grast thai magarea, kadea sas ande sako bărši.
26 O Solomono tidea urdona thai grstarea; sas les ăkh mia thai štar šella urdona thai dešudui mii grastarea, kai thodea le andel četăçi kai nikrălas pehkă urdona thai ando Ierusalimo paša o thagar.
27 O thagar kărdea ta o rup te avel sa kadea dă dikhlino ando Ierusalimo sar le baŕ, thai le čedrea sa kadea dă but sar le smoitine ando Ejipto kai bareon po islazo.
28 O Solomono anelas pehkă grast andoa Ejipto; khă kîrdo bitinditorea le thagarehkă jeanas te len le la grămadasa pe khă potindimos mothodino:
29 khă urdon jealas ando Ejipto šove šellença siklea rupune, thai khă grast ăkh čell thai panvardeši siklea. Sakadea anenas grast pesa anda sa le thagar le Xetiçăngă thai anda le thagar la Siriakă.