Femeile străine ale lui Solomon
1 Și împăratul Solomon a iubit multe femei străine pe lângă fata lui Faraon: femei de moabiți, amoniți, edomiți, sidonieni, hetiți, 2 din popoarele despre care Domnul zisese copiilor lui Israel: Să nu intrați la ele și ele să nu intre la voi; ele v‐ar abate negreșit inima după dumnezii lor. Solomon s‐a lipit de ele din iubire. 3 Și avea șapte sute de neveste domnițe și trei sute de țiitoare și nevestele lui i‐au abătut inima. 4 Și a fost așa : când a îmbătrânit Solomon, nevestele lui i‐au abătut inima după alți dumnezei și inima lui n‐a fost desăvârșită cu Domnul Dumnezeul său, ca inima lui David, tatăl său. 5 Și Solomon a umblat după Astartea , zeița sidonienilor, și după Milcom, urâciunea amoniților. 6 Și Solomon a făcut rău înaintea Domnului și n‐a umblat deplin după Domnul ca David, tatăl său. 7 Atunci Solomon a zidit o înălțime lui Chemoș , urâciunea Moabului, pe dealul care este în fața Ierusalimului, și lui Moloh, urâciunea copiilor lui Amon. 8 Și așa a făcut pentru toate nevestele sale străine care ardeau tămâie și jertfeau dumnezeilor lor. 9 Și Domnul s‐a mâniat pe Solomon fiindcă i se abătuse inima de la Domnul Dumnezeul lui Israel, care i se arătase de două ori, 10 și‐i poruncise cu privire la lucrul acesta să nu meargă nicidecum după alți dumnezei dar n‐a păzit ce‐i poruncise Domnul. 11 Și Domnul a zis lui Solomon: Fiindcă ai făcut aceasta și n‐ai ținut legământul meu și așezămintele mele pe care ți le‐am poruncit, voi rupe negreșit împărăția de la tine și o voi da slujitorului tău. 12 Dar n‐o voi face în zilele tale, pentru David, tatăl tău: o voi rupe din mâna fiului tău. 13 Numai, nu voi rupe toată împărăția: voi da o seminție fiului tău, pentru David, robul meu, și pentru Ierusalim pe care l‐am ales.
Vrăjmașii lui Solomon
14 Și Domnul a ridicat un potrivnic lui Solomon, pe Hadad, Edomitul; el era din sămânța împăratului în Edom. 15 Și a fost așa : Când era David în Edom și Ioab, mai marele oastei, se suise să înmormânteze pe cei uciși și lovise orice parte bărbătească în Edom ; 16 (căci șase luni a șezut acolo Ioab cu tot Israelul până a stârpit toată partea bărbătească din Edom), 17 atunci Hadad a fugit, el și câțiva edomiți din slujitorii tatălui său cu el, ca să meargă în Egipt; Hadad era încă un copil mic. 18 Și s‐au sculat din Madian și au venit la Paran și au luat cu ei oameni din Paran și au venit în Egipt la Faraon, împăratul Egiptului, care i‐a dat o casă și i‐a rânduit merinde și i‐a dat pământ. 19 Și Hadad a aflat mare trecere în ochii lui Faraon și el i‐a dat de nevastă pe sora nevestei sale, pe sora împărătesei Tahpenes. 20 Și sora Tahpenesei i‐a născut pe Ghenubat, fiul său; și Tahpenes l‐a înțărcat în casa lui Faraon și Ghenubat era în casa lui Faraon între fiii lui Faraon. 21 Și Hadad a auzit în Egipt că David a adormit cu părinții săi și că Ioab, mai marele oastei, a murit și Hadad a zis lui Faraon: Dă‐mi drumul să mă duc în țara mea. 22 Și Faraon i‐a zis: Dar ce‐ți lipsește la mine de, iată, dorești să te duci în țara ta? Și el a zis: Nimic; dar oricum, dă‐mi drumul. 23 Și Dumnezeu i‐a mai ridicat un potrivnic, pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la domnul său Hadadezer , împăratul din Țoba. 24 Și el a adunat la sine bărbați și s‐a făcut mai marele unei cete când a ucis David pe cei din Țoba; și au mers la Damasc și au locuit acolo și au domnit la Damasc. 25 Și el a fost potrivnic lui Israel în toate zilele lui Solomon, pe lângă răul pe care l‐a făcut Hadad: și s‐a necăjit pe Israel și a domnit în Siria.
Prorocul Ahia vestește lui Ieroboam dezbinarea
26 Și Ieroboam , fiul lui Nebat, un Efratit din Țereda, slujitorul lui Solomon, și numele mamei sale era Țerua, o femeie văduvă, și‐a ridicat și el mâna împotriva împăratului. 27 Și acesta a fost cuvântul pentru care și‐a ridicat el mâna împotriva împăratului: Solomon zidea Milo și înfunda spărtura cetății lui David, tatăl său. 28 Și bărbatul Ieroboam era tare și viteaz. Și Solomon a văzut pe tânăr că era muncitor și l‐a pus peste toată sarcina casei lui Iosif. 29 Și a fost așa : în vremea aceea, Ieroboam a ieșit din Ierusalim și prorocul Ahia , Silonitul, l‐a aflat pe cale, și era învelit cu un veșmânt nou și erau numai ei amândoi pe câmp. 30 Și Ahia a apucat veșmântul cel nou, care era pe el, și l‐a rupt în douăsprezece bucăți. 31 Și a zis lui Ieroboam: Ia‐ți zece bucăți, căci așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Iată voi rupe împărăția din mâna lui Solomon și‐ți voi da zece seminții; 32 dar el va avea o seminție pentru robul meu David și pentru Ierusalim, cetatea pe care am ales‐o din toate semințiile lui Israel. 33 Fiindcă m‐au părăsit și s‐au închinat Astarteei, zeița sidonienilor, lui Chemoș, dumnezeul moabiților, lui Milcom, dumnezeul copiilor lui Amon, și n‐au umblat în căile mele, ca să facă ce este drept în ochii mei, și păzind așezămintele mele și judecățile mele, ca David, tatăl său. 34 Dar nu voi lua toată împărăția din mâna lui, căci îl voi ținea domn în toate zilele vieții lui, pentru David, robul meu, pe care l‐am ales, fiindcă a păzit poruncile mele și așezămintele mele. 35 Dar voi lua împărăția din mâna fiului său și ți‐o voi da ție, adică zece seminții. 36 Iar fiului său îi voi da o seminție ca David , robul meu, să aibă pururea o lumină înaintea mea în Ierusalim, cetatea pe care mi‐am ales‐o ca să‐mi pun numele acolo. 37 Și te voi lua și vei domni peste tot ce‐ți va dori sufletul și vei fi împărat peste Israel. 38 Și va fi așa : dacă vei asculta de tot ce‐ți voi porunci și vei umbla în căile mele, și vei face ce este drept în ochii mei, păzind așezămintele mele și poruncile mele, cum a făcut David, robul meu, atunci voi fi cu tine, și‐ți voi zidi o casă statornică, cum am zidit lui David și‐ți voi da ție pe Israel. 39 Și voi smeri sămânța lui David din pricina aceasta dar nu pentru totdeauna. 40 Și Solomon a căutat să omoare pe Ieroboam. Și Ieroboam s‐a sculat și a fugit în Egipt la Șișac, împăratul Egiptului, și a fost în Egipt până la moartea lui Solomon.
Moartea lui Solomon
41 Și celelalte fapte ale lui Solomon și tot ce a făcut el și înțelepciunea lui, oare nu sunt scrise în Cartea Faptelor lui Solomon? 42 Și zilele cât a domnit Solomon în Ierusalim peste tot Israelul au fost patruzeci de ani . 43 Și Solomon a adormit cu părinții săi și a fost înmormântat în cetatea lui David, tatăl său, și Roboam , fiul său, a domnit în locul său.
Le juwlea le străinea.
1 O thagar o Solomono kamblea but juvlea străine, avri andai šei le Faraonosti; Moabite, Amonite, Edomite, Sidoniene, Xetite,
2 kai kărănas rig anda le neamuri pa save o Rai phendeasas le šeavengă Le Israelohkă: „Te na šon tume lende, thai či on te na šon pe tumende; kă amboldeana tume biathaimahko le ille karing le del lengă.” Kadale neamurendar lipisai'lo o Solomono, çîrdino kamblimastar.
3 Sas les romnea efta šell krăiese thagarina thai trin šella phiramnitoare; thai le romnea durearde lehko illo.
4 Kana phuri'lo o Solomono, le romnea perade lehko illo karing aver devla; thai lehko illo nas ande sa le Raiehkă, pehkă Devllehkă, sar sas o illo lehkă daddehko le Davidohko.
5 O Solomono gălo pala e Astartea, e zeiça le Sidoniendi, thai pala o Milkomo, o prikăjimos le Amoniçăngo.
6 O Solomono kărdea so sî nasul angloa Rai, thai či phirdea ande sa le Rasa, sar pehko dadd o Davido.
7 Atunčeara o Solomono vazdea po baŕobaro angloa mui le Ierusalimohko khă than učio anda o Chemošo, o prikăjimos le Moabohko, anda o Moloko, o prikăjimos le šeavengo le Amonohkă.
8 Kadea kărdea anda sa pehkă romnea le străine, kai anesnas tămîia thai jertfe lengă devlengă.
9 O Rai xoleai'lo po Solomono, anda kă dureardeasas pehko illo kata o Rai, o Dell le Israelohko, kai sîkadilosas lehkă duarăs.
10 Ando dičimos kadoa phendeasas pe lehkă te na jeal pala aver devla; ta o Solomono či arakhlea le mothodimata le Raiehkă.
11 Thai o Rai phendea le Solomonohkă: „Anda kă kărdean kadea thai či arakhlean o phanglimos Muŕo thai le krisa Mîŕă kai dem tukă le, phagaua o thagarimos tutar thai daua les ka teo kanditorii.
12 Dăsar, či kăraua e buti kadea ando čiro tea čivavako, anda teo dadd o Davido. Ta andoa vast te šeaveho phagaua la.
13 Či phagaua sa o thagarimos; mekaua khă semençia te šeavehkă, anda o robo Muŕo o Davido, thai andoa Ierusalimo, saves alosardem les.
O xollearimos le Xadadohko thai le Rezonohko.
14 O Rai vazdea khă dušmano le Solomonohkă: le Xadados, o Edomito, andoa neamo o thagarino le Edomohko.
15 Ando čiro kana mardea o Davido o Edomo, o Ioababo, o šerobaro la oštireako, ankăstindoi te praxol le mullen, mudardea sai rig e muršani andoa Edomo;
16 ašilo oče šou šon sa le Israelosa, ji kana xasardea sai rig e muršani.
17 Atunčeara o Xadado našlo varesar Edomiçănça, le kanditorença lehkă daddehkărănça, thai gălo ando Ejipto. O Xadado sas înkă ăkh šaoŕo atunčeara.
18 Telearindoi andoa Madiano, găline ando Parano, line pesa varesar manušen andoa Parano, thai arăsline ando Ejipto koa Faraono, o thagar le Ejiptohko. O Faraono dea ăkh khăr le Xadados, phiradea lehkă grijatar, xabenestar, thai dea les phuwea.
19 O Xadado lea nakhlimos angloa Faraono, ji oče kai o Faraono dea les dă romni la phea lehka romneati, e phei la thagarinati e Tahpenes.
20 E phei la Tahpenesati kărdea lehkă šeaves le Ghenubatos. E Tahpenes çărkosardea les ando khăr le Faraonohko; thai o Ghenubato sas ando khăr le Faraonohko, ando maškar le šeavengo le Faraonohkă.
21 Kana ašundea o Xadado ando Ejipto kă o Davido suto pehkă daddença, thai kă o Ioab, o šerobaro la oštireako, mullo, phendea le Faraonohkă: „Mekh ma te jeau ande muŕo čem.”
22 Thai o Faraono phendea lehkă: „So nai tu mande, sostar kames te jeas ando čem tiro?” O dea les anglal: „Khanči, ta mekh ma te jeautar.”
23 O Dell vazdea khă aver dušmano le Solomonohkă: le Rezonos, o šeau le Eliadahko, kai našlosas kata pehko stăpîno o Xadazero, o thagar andai Çoba.
24 O tideasas varesar manuši peste, thai kărdilosas o šero le kîrdohko, kana măčelarisardea o Davido le ošti pehkă stăpînohkă. Găline ando Damasko, thai thodine pe oče thai ranisarde ando Damasko.
25 O sas khă dušmano le Israelohko ande soa čiro la čivavako le Solomonohko, sa ande kodoa čiro kana kărălas lehkă nasul o Xadado, thai čidabadikhălas le Israelos. O thagrisardea pai Siria.
O prooroko o Axaia delašundimos le Ierboamohkă o xuladimos.
26 Thai o Ieroboam, o kanditorii le Solomonohko, vazdea o vast poa thagar. O sas o šeau le Nebatohko, o Efratito andai Çereda, thai sas les sar dei khă phiwli kai bušolas Çeura.
27 Dikta sostar vazdea o vast pa o thagar. O Solomono vazdelas ando Milo, thai phandavelas le phaŕadimata la četateakă lehkă daddesti le Davidosti.
28 O Ieroboam sas zuralo thai viteazo; thai o Solomono, dikhlindoi le tărnes kadales kai buti, dea les te dikhăl pa sal manuši le kandimahkă andoa khăr le Iosifohko.
29 Ando čiro kodoa, o Ieroboam, ankăstindoi andoa Ierusalimo, sas arakhado po drom le proorokostar o Axaia andoa Silo, xureado kha raxamesa nevi. Sas lidui korkoŕo po kîmpo.
30 O Axaia azbadea e raxami kai sas la pe leste, šindeala ande dešudui kotora,
31 thai phendea le Ierobamohkă: „Le tukă deši kotora! Kă kadea del duma o Rai, o Dell le Israelohko: „Dikta, phagaua o thagarimos andoa vast le Solomonohko, thai daua tu deši semençii.
32 Ta o avela les khă semençia, anda o robo Muŕo o Davido, thai anda o Ierusalimo, e četatea kai alosardem la anda sa le semençii le Israelohkă.
33 Thai kadea, anda kă mekline Ma, thai rudisai'le anglai Astarteeia, e zeiça le Sidoniendi, angla o Chemošo, o del le Moabohko, thai angloa Milkomo, o del le šeavengă le Amonohkă, thai anda kă či phirdine ande Mîŕă droma kaste kărăn so sî orta angla Mande, kaste arakhăn le krisa thai le mothodimata Mîŕă, sar kărdea o Davido, o dadd le Solomonohko.
34 Či laua anda lehko vast soa thagarimos, kă nikraua les rai ande soa čiro lehka čivavako, anda Muŕo robo o Davido, saves alosardem les, thai sao arakhlea le mothodimata thai le krisa Mîŕă.
35 Ta laua o thagarimos andoa vast lehkă šeavehko, thai daua tu deši semenčii anda leste;
36 mekaua khă semençia lehkă šeavehkă, anda o robo Muŕo o Davido te aveles orkana khă lumina angla Mande ando Ierusalimo, e četatea kai alosardem la te thoau ande late o Anau Muŕo.
37 Tut laua tu, thai raisa pa sa so kamela teo dii, avesa o thagar le Israelohko.
38 Kana ašunesa anda sa so mothoaua tukă, kana phirăsa ande Mîŕă droma, thai kana kărăsa so sî orta angla Mande, arakhlindoi le krisa thai le mothodimata Mîŕă, sar kărdea Muŕo robo o Davido, avaua tusa, vazdaua tukă ăkh khăr zuralo, kadea sar vazdem i le Davidohkă, thai daua tu i tut le Israelos.
39 Mekauatele anda kadea e sămînça le Davidosti, ta na anda orkana.”
40 O Solomono rodea te mudarăll le Ierobamos. Thai o Ieroboamo ušti'lo, thai našlo ando Ejipto koa Šišako, o thgar le Ejiptohko, bešlo ando Ejipto ji kana mullo o Solomono.
O mullimos le Solomonohko.
41 Le kolaver kărdimata le Solomonohkă, sa so kărdea o, thai o godimos lehko nai ramome ando lill le kărdimatango le Solomonohkă?
42 O Solomono raisardea štarvardeši bărši ando Ierusalimo pa soa Israelo.
43 Pala kodea o Solomono suto pehkă daddença, thai sas praxome ande četatea pehkă daddesti le Davidosti. Ande lehko than raisardea lehko šeau o Roboam.