Dezbinarea împărăției
1 Și Roboam s‐a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să‐l facă împărat. 2 Și a fost așa : când a auzit Ieroboam , fiul lui Nebat, el era încă în Egipt , căci fugise de fața împăratului Solomon, și Ieroboam locuia în Egipt, 3 au trimis și l‐au chemat și Ieroboam și toată obștea lui Israel au venit și au vorbit lui Roboam, zicând: 4 Tatăl tău ne‐a îngreuiat jugul și acum tu ușurează robia aspră a tatălui tău și jugul lui cel greu pe care l‐a pus asupra noastră; și îți vom sluji. 5 Și el le‐a zis: Duceți‐vă încă trei zile și întoarceți‐vă la mine. Și poporul s‐a dus. 6 Și împăratul Roboam s‐a sfătuit cu bătrânii care stătuseră înaintea lui Solomon, tatăl său, pe când trăia el, zicând: Cum sfătuiți voi să răspund poporului acestuia? 7 Și ei i‐au vorbit, zicând: Dacă vei fi astăzi un slujitor al poporului acestuia și le vei sluji și le vei răspunde și le vei vorbi cuvinte bune, ei vor fi slujitorii tăi în veac. 8 Dar el a părăsit sfatul bătrânilor, pe care i l‐au dat și s‐a sfătuit cu tinerii care crescuseră cu el, care stăteau înaintea lui. 9 Și le‐a zis: Cum sfătuiți voi să răspundem poporului acestuia care mi‐a vorbit, zicând: Ușurează jugul, pe care l‐a pus tatăl tău asupra noastră? 10 Și tinerii, care crescuseră cu el, i‐au vorbit zicând: Așa să zici poporului acestuia care ți‐a vorbit, zicând: Tatăl tău ne‐a îngreuiat jugul dar tu ușurează‐ni‐l; așa să le zici: Degetul meu cel mic este mai gros decât coapsele tatălui meu. 11 Și acum dacă tatăl meu a pus asupra voastră un jug greu, eu voi adăuga la jugul vostru: tatăl meu v‐a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane. 12 Și Ieroboam și tot poporul au venit la Roboam a treia zi cum spusese împăratul, zicând: Întoarceți‐vă la mine a treia zi. 13 Și împăratul a răspuns aspru poporului și a părăsit sfatul bătrânilor pe care i‐l dăduseră. 14 Și le‐a vorbit după sfatul tinerilor, zicând: Tatăl meu va îngreuiat jugul, dar eu voi adăuga la jugul vostru; tatăl meu v‐a pedepsit cu bice dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane. 15 Și împăratul n‐a ascultat de popor, căci fusese rânduit de la Demnul, ca să se adeverească cuvântul său pe care‐l vorbise Domnul prin Ahia, Silonitul, lui Ieroboam, fiul lui Nebat. 16 Și tot Israelul a văzut că împăratul nu i‐a ascultat și poporul a răspuns împăratului zicând: Ce parte avem noi în David? N‐avem nici o moștenire în fiul lui Isai; la corturile tale, Israele. Acum, vezi de casa ta, Davide. Și Israel s‐a dus la corturile sale. 17 Cât pentru copiii lui Israel , care locuiau în cetățile lui Iuda, Roboam a domnit peste ei. 18 Și împăratul Roboam a trimis pe Adoram, care era peste oamenii de corvoadă și tot Israelul l‐a ucis cu pietre și a murit. Și împăratul Roboam s‐a grăbit să se suie în carul său ca să fugă la Ierusalim. 19 Și Israel s‐a răzvrătit împotriva casei lui David până în ziua de astăzi. 20 Și a fost așa : Când a auzit tot Israelul că Ieroboam s‐a întors, au trimis și l‐au chemat la adunare și l‐au făcut împărat peste tot Israelul; nimeni n‐a urmat casa lui David, decât singură seminția lui Iuda. 21 Și Roboam a venit la Ierusalim și a adunat toată casa lui Iuda și seminția lui Beniamin: o sută optzeci de mii de oameni luptători aleși ca să se lupte cu casa lui Israel și să aducă împărăția iarăși la Roboam, fiul lui Solomon. 22 Și cuvântul lui Dumnezeu a fost către Șemaia, omul lui Dumnezeu, zicând: 23 Vorbește lui Roboam, fiul lui Solomon, împăratul lui Iuda, și la toată casa lui Iuda și Beniamin, și celuilalt popor zicând: 24 Așa zice Domnul: Nu vă suiți și nu vă luptați cu frații voștri, copiii lui Israel. Întorceți‐vă fiecare om la casa lui, căci de la mine este lucrul acesta. Și au ascultat de cuvântul Domnului și s‐au întors să plece, după cuvântul Domnului.
Cei doi viței de aur
25 Și Ieroboam a zidit Sihemul în ținutul muntos al lui Efraim și a locuit în el și a ieșit de acolo și a zidit Penuelul. 26 Și Ieroboam a zis în inima sa: Acum împărăția se va întoarce la casa lui David. 27 Dacă poporul acesta se va sui să aducă jertfe în casa Domnului în Ierusalim, inima poporului acestuia se va întoarce la domnul său, la Roboam, împăratul lui Iuda, și mă vor ucide și se vor întoarce la Roboam, împăratul lui Iuda. 28 Și împăratul s‐a sfătuit și a făcut doi viței de aur. Și le‐a zis: Prea mult este pentru voi să vă suiți în Ierusalim: iată dumnezeii tăi, Israele, care te‐au scos din țara Egiptului. 29 Și a pus pe unul în Betel , și pe altul l‐a pus în Dan. 30 Și lucrul acesta a fost un păcat ; și poporul a mers până la Dan, să se închine înaintea unuia. 31 Și a făcut o casă de înălțimi și a pus preoți din toate marginile poporului care nu erau din fiii lui Levi. 32 Și Ieroboam a așezat o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, ca sărbătoarea care era în Iuda, și a jertfit pe altar. Așa a făcut în Betel jertfind vițeiilor pe care‐i făcuse și a așezat în Betel preoți ai înălțimilor pe care le făcuse el. 33 Și a jertfit pe altarul pe care‐l făcuse în Betel, în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, în luna pe care a născocit‐o din inima sa și a făcut‐o sărbătoare pentru copiii lui Israel și a jertfit pe altar, arzând tămâie .
LE THAGAR LE IUDAHKĂ
THAI LE THAGAR LE ISRAELOHKĂ, KATA O PHAŔADIMOS LE THAGARIMAHKO JI KOA IOSAFAT, O THAGAR LE IUDAHKO, THAI O AXAB, O THAGAR LE ISRAELOHKO.
LE KAPITOLEA 12—22
(2 Kroničengo 10—20. Osea 4.15, Osea 17Osea 6.10, Osea 11.)
O pharadimos le thagarimahko.
1 O Roboam gălo ando Sixemo, kă soa Israelo avilosas ando Sixemo te kărăles thagar.
2 Kana ašundea e buti kadea o Ieroboam, o šeau le Nebatohko, sas sa ando Ejipto, kai našlosas anda o thagar o Solomono, thai ando Ejipto bešelas.
3 Tradine te akharăn les. Atunčea o Ieroboam, thai soa tidimos le Israelohko avile koa Roboamo thai dine lehkă duma kadea:
4 „Teo dadd phareardea amaro xamo; akana tu vazdea kadea phari robia thai o xamo kai thodeales teo dadd pa amende.Thai kandasa tu.
5 O phendea lengă: „Jeantar, thai ambolden tume mande pa trin des.” Thai o poporo teleardea.
6 O thagar o Roboam dea pe duma le phurănça kai sas paša lehko dadd o Solomono, ando čiro lehka čivavako, thai phendea: „So phenen mangă te dau anglal le poporohkă kadalehkă?”
7 Thai dikta so phendine on: „Kana desa unjile ades kadale poporos, kana kărăsa lengă so kamen, thai kana desale anglal orbença lašimatahkă, kandena tu vešniko.”
8 Ta o Roboam meklea o phendimos kai denas kă les le phură, thai dea pe duma i le tărnença kai barilesa lesa thai kai sas paša leste.
9 O phendea: „So phenen mangă te dau anglal le poporohkă kadalehkă, kai del mangă duma kadea: „Bipharear o xamo kai thodea les pa amende teo dadd?”
10 Thai dikta so phendine lehkă le tărne kai barilesas lesa: „Te phenes kadea le poporohkă kadalehkă kai dea tukă duma kadea: „Teo dadd phareardea mengă o jxamo, tu bipharear les amengă!” Te des lengă duma kadea: „O nai muŕo o mai çîkno avela mai thulo sar le tičiuri mîŕă daddehkă.
11 Akana, muŕo dadd thodea pa tumende khă xamo pharo, ta me kăraua les i mai pharo; muŕo dadd mardea tume bičiurença, ta me maraua tume skorpioanença.”
12 O Ieroboamo thai soa poporo avile koa Roboam o trito des, pala sar phendeasas o thagar: „Abolden tume mande pa trin des!”
13 O thagar dea anglal zuralimas le poporohkă. Meklea o phendimos kai dinesas les le phură,
14 thai dea lengă duma kadea, pala o phendimos le tărnengo: „Muŕo dadd thodea pa tumende khă xamo pharo, ta me kăraua les i mai pharo; muŕo dadd mardea tume bičiurença, ta me maraua tume skorpioanença.”
15 Kadeadar o thagar či ašundea le poporostar; kă e buti kadea sas tradini kata o Rai, ando pherdimos le divanohko, kai phendeasas les o Rai anda o Axaia andoa Silo le Ierobamohkă, o šeau le Nebatohko.
16 Kana dikhlea soa Israelo kă o thagar či ašune les, o poporo dea anglal le thagares: „So rig same amen le Davidosa? Amen nai ame mandimos le šeavesa le Isaiehko! Ka te çăre, Israele! Akana dikh te khărăstar, Davide!” Thai o Israelo gălo ande pehkă çăre.
17 Le šeave le Israelohkă kai bešenas ande le četăçi le Iudahkă, sas korkoŕo pa save raisardea o Roboamo.
18 Atunčeara o thagr o Roboam tradea lende le Adoramos, kai sas mai baro pa le tidimata. Ta o Adoram sas mudardo baŕănça dă soa Israelo, thai mullo. Thai o thagar o Roboam ušti'lo iekhatar te anklel ando urdon, kaste našel ando Ierusalimo.
19 Kadea pharadi'lo o Israelo le khărăstar le Davidoskărăstar ji ando des dă adesara.
20 Soa Israelo, ašundindoi kă o Ieroboam amboldi'lo, tradine te akharăn les ando tidimos, thai kărde les thagar pa soa Israelo. E semençia le Iudasti sas e korkoŕo kai găli pala o khăr le Davidohko.
21 O Roboam arăslindoi ando Ierusalimo, tidea soa khăr le Iudahko thai e semençia le Beneaminosti, ăkh šell thai oxtovardeši mii manuši alosarde, laše andoa mardimos te marăn pe le khărăsa le Israelohkărăsa thai te aneles parpale tala o stăpînimos le Robomohko, o šeau le Solomonohko.
22 Ta o divano le Devllehko dea duma kadea le Šemaiahkă, o manuši le Devllehko:
23 „De duma le Roboamohkă, o šeau le Solomonohko, o thagar le Iudahko, thai sa le khărăhkă le Iudahkă thai le Beneaminohkă, thai le kolavră poporohkă, thai phen lengă:
24 „Kadea del duma o Rai: „Na anklen, thai na kărăn mardimos tumară phralença, le šeave le Israelohkă! Sakogodi anda tumende te ambolden tume khără, kă Mandar kărdili e buti kadea.” On ašundine o divano le Raiehko, thai amboldile khără, pala o Divano le Raiehko.
Le dui guruwiça sumnakune.
25 O Ierobam vazdea o Sixemo po baŕobaro le Efraimohko, thai bešlo oče; pala kodea ankăsto oçal, thai vazdea o Penuelo.
26 O Ieroboam phendea ande pehko illo: „O thagarimos akana daštila te amboldel pe koa khăr le Davidohko.
27 Kana o poporo kadoa anklela ando Ierusalimo te anel jertfe ando Khăr le Raiehko, o illo le poporohko kadalehko amboldela pe ka pehko rai, koa Roboamo, o thagar le Iudahko, thai mudarăna ma thai amboldeona pe koa Roboam, o thagar le Iudahko.”
28 Pala so dea pe duma, o thagar kărdea dui guruwiça sumnakune, thai phendea le poporohkă: „Dăstul ankăstean ando Ierusalimo; Israele! Dikta o Dell tiro kai ankaladea tu andoa čem le Ejiptohko.”
29 Thodea iek anda kadala guruwiça ando Betelo, thai o kolaver thodea les ando Dano.
30 Thai kadea buti sas kărdimos bezexalimahko. O poporo jealas te rudil pe angla iekh andal guruwiça ji ando Dano.
31 O Ieroboam kărdea ăkh khăr učimahko thai thodea raša line anda soa poporo, kai či kărănas rig anda le šeave le Levehkă.
32 Thodea te avel khă desbaro ando šon o oxto, ando des dešupanji le šonehko, sar o desbaro kai prăznuinas les ande Iuda, thai andea jertfe po altarii. Dikta so kărdea ando Betelo, kaste anel pe jertfe le guruwiçăngă kai kărdeasas le o. Thodea ando kandimos ando Betelo le rašan le učimangă vazdine lestar.
33 Thai jertfisardea ando altarii kai kărdeasas les ando Betelo, ando des o dešupanji le šonehko oxtongo, šon kai alosardeasas les pala lehko čeailimos.
Mothodeas te avel sar desbaro anda le šeave le Israelohkă, thai ankăsto po altarii te phabarăl tămîia.